ICCJ. Decizia nr. 4465/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4465/2006
Dosar nr. 9627/1/2006
Şedinţa publică din 11 iulie 2006
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 169 din 16 martie 2006 a Tribunalului Braşov au fost condamnaţi inculpaţii:
În baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) şi b) C. pen., a fost condamnat inculpatul S.A., la pedeapsa de 10 ani închisoare, iar în baza art. 1 alin. (1) din Lega nr. 61/1991 republicată, acelaşi inculpat a fost condamnat la pedeapsa de un an închisoare.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele aplicate au fost contopite în pedeapsa cea mai grea, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa de 10 ani închisoare.
În baza art. 71 C. pen., inculpatului i-au fost interzise pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) şi e) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din durata pedepsei a fost scăzută perioada reţinerii şi arestării preventive de la data de la 06 septembrie 2005 la zi, iar în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menţinută măsura arestării preventive a acestui inculpat.
În baza art. 116 C. pen., inculpatului S.A. i-a fost aplicată măsura de siguranţă a interzicerii de a se afla în municipiile Făgăraş şi Braşov pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii.
Prin aceeaşi sentinţă s-a dispus, în baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) lit. a) şi b) C. pen., condamnarea inculpatului D.N. la pedeapsa de 10 ani închisoare.
În baza art. 71 C. pen., inculpatului i-au fost interzise pe durata executării pedepsei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) şi e) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din durata pedepsei a fost scăzută perioada reţinerii şi arestării preventive iar în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menţinută măsura arestării preventive a acestui inculpat.
În baza art. 116 C. pen., inculpatului D.N. i-a fost aplicată măsura de siguranţă a interzicerii de a se afla în municipiile Făgăraş şi Braşov pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei închisorii.
În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen., art. 998 – art. 999 şi art. 1003 C. civ., inculpaţii S.A. şi D.N. au fost obligaţi, în solidar, către partea civilă A.M. la plata sumei de 600.000 lei ROL, reprezentând despăgubiri civile cu titlu de daune materiale.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul S.A. a cuţitului tip briceag, cu prăsele din material plastic, de culoare galbenă, cu rama rabatabilă în lungime de aproximativ 8 cm, grad de uzură 50 %, aflat în camera de corpuri delicte a Tribunalului Braşov.
În baza art. 189 C. proc. pen., s-a dispus avansarea din fondurile Ministerului de Justiţie către Baroul Braşov a sumei de 200 lei RON, reprezentând onorariile avocaţilor din oficiu.
În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., inculpaţii au fost obligaţi la plata sumei de 500 lei RON fiecare cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că, în data de 5 septembrie 2005, partea vătămată A.M., militar la U.M. 01457 Focşani, călătorea cu trenul personal 2108 pe ruta Sibiu-Braşov, urcându-se din staţia C.F.R. Sibiu şi ocupând un loc într-un compartiment.
În staţia C.F.R. Făgăraş, fără a avea tichete de călătorie, s-au urcat în acelaşi tren şi inculpaţii S.A. şi D.N. care au ocupat loc în acelaşi compartiment în care se afla şi partea vătămată.
La scurt timp, cei doi inculpaţi au decis să o abordeze pe partea vătămată, inculpatul S.A. solicitându-i o ţigară pe care a şi primit-o. La fel a procedat şi inculpatul A.M., însă partea vătămată l-a refuzat, motivat de faptul că nu mai avea multe ţigări.
În compartiment a intrat şi controlul de tren care le-a solicitat inculpaţilor să coboare la prima staţie întrucât nu aveau tichete de călătorie.
După plecarea controlului, inculpatul S.A. i-a spus coinculpatului că iese pe culoarul trenului pentru a fuma, la ieşire stingând şi lumina.
Cerându-i explicaţii inculpatului S.A., partea vătămată a fost lovită cu pumnul în zona feţei de acesta, care i-a cerut părţii vătămate o bucată de pâine. La refuzul părţii vătămate, inculpatul D.N. s-a ridicat de pe banchetă şi i-a luat geanta părţii vătămate, începând a o controla.
Deşi le-a spus celor doi că este militar aflat în misiune şi că nu vrea să aibă probleme, inculpatul D.N. l-a lovit şi el pe partea vătămată cu pumnul în zona feţei, cauzându-i leziuni sângerânde în zona nazală.
Ulterior, inculpatul D.N. i-a solicitat părţii vătămate suma de 20.000 ROL pentru a o remite controlorului de tren în lipsa tichetelor de călătorie, deoarece i-a spus inculpatului D.N. că nu are bani asupra sa, inculpatul S.A. l-a stropit pe partea vătămată cu vodcă dintr-o sticlă ce o avea asupra sa, spunându-i că îl vor arunca pe geam pentru ca lucrătorii de poliţie să creadă că a căzut, beat fiind. Strigând după ajutor, inculpatul S.A. a scos un briceag pe care îl avea asupra sa, a tăiat o bucată din bancheta din compartiment, spunându-i părţii vătămate că va păţi la fel dacă nu le dă acestora toţi banii pe care îi are.
Sub ameninţarea cuţitului de către inculpatul S.A., inculpatul D.N. i-a luat părţii vătămate din buzunar suma de 870.000 ROL.
După ce i-au luat părţii vătămate banii din portofel, cei doi inculpaţi au ieşit din compartiment, nu înainte ca inculpatul S.A. să-l taie pe partea vătămată cu cuţitul pe antebraţul drept.
Deoarece trenul se afla în mişcare, inculpaţii au tras semnalul de alarmă, coborând din tren şi fugind. Cei doi inculpaţi au fost depistaţi de lucrătorii de poliţie pe raza localităţii Sercaia, având asupra lor suma de 270.000 lei ROL.
Situaţia de fapt a fost reţinută ca urmare a coroborării plângerii cu declaraţiile părţii vătămate, procesul verbal de cercetare la faţa locului însoţit de fotografii judiciare, procesul verbal întocmit de lucrătorii de poliţie cu ocazia depistării în localitatea Sercaia a inculpaţilor, procesele verbale de recunoaştere însoţite de fotografii judiciare, dovezile de predare-primire a sumei de 270.000 lei, declaraţiile martorilor I.E., N.A.S. şi N.N., certificatul medico-legal nr. 3119/ E/ din 06 septembrie 2005 şi declaraţiile inculpaţilor.
Prima instanţă a reţinut că elementele de fapt ce se desprind din plângerea şi declaraţiile părţii vătămate sunt în sensul că a fost agresat de către doi bărbaţi în trenul personal ce face legătura între Sibiu şi Braşov, fiindu-i luată prin violenţă suma de 870.000 lei vechi; cu această ocazie, a fost lovit în zona capului, tăiat cu un cuţit pe antebraţul drept; o banchetă din compartimentul trenului a fost tăiată şi s-a tras semnalul de alarmă. Aceleaşi elemente de fapt se desprind şi din procesele-verbale întocmite de lucrătorii de poliţie, „bancheta şezut pe partea dreaptă faţă de modul de intrare în compartiment se afla deteriorată (tăiată)", din procesul verbal de depistare a inculpaţilor când asupra acestora a fost găsită suma de 270.000 lei vechi şi un cuţit cu mâner galbenşi lama de circa 7 cm tip briceag, din constatările şi concluziile certificatului medico-legal nr. 3119/ E din 06 septembrie 2005 din care rezultă că partea vătămată prezenta leziuni pe pleoapa superioară ochi drept, pe nas şi o plagă superficială pe antebraţul drept, produse prin lovire cu corp dur, necesitând 2-3 zile de îngrijire medicală .Faptul că inculpaţii şi partea vătămată se aflau în acelaşi tren rezultă din declaraţiile martorului I.E., controlor în tren dar şi din declaraţiile inculpaţilor.
Din declaraţiile inculpatului S.A. prima instanţă a reţinut că acesta îşi aminteşte că era împreună cu inculpatul D.N. într-un tren şi avea asupra sa un briceag, însă nu îşi aminteşte să fi ameninţat pe cineva cu acea ocazie sau să fi luat bani de la cineva ori să fi agresat vreo persoană cu acea ocazie.
Inculpatul D.N. a recunoscut că i-a cerut bani părţii vătămate şi că a lovit-o pe aceasta cu dosul palmei peste faţă şi i-a smuls din mână portofelul.
Cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de procuror, s-a constatat că art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), reţinut pentru inculpatul S.A. nu este incident întrucât s-a împlinit termenul de reabilitare în privinţa pedepsei de 3 ani închisoare aplicată de Judecătoria Găeşti prin sentinţa penală nr. 288/1997, din executarea căreia a fost liberat condiţionat la 07 octombrie 1997, termenul de reabilitare împlinindu-se în luna noiembrie 2004, conform art. 135 alin. (1) lit. a) C. pen. De asemenea, în sarcina inculpatului D.N. s-a apreciat că trebuie reţinută şi circumstanţa agravantă a folosirii unei arme (cuţitul), care se răsfrânge asupra tuturor participanţilor, deci şi asupra inculpatului D.N., ansamblul probelor administrate dovedind că acesta a avut cunoştinţă de folosirea de către coinculpat a cuţitului.
La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaţilor au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), infracţiunile săvârşite de cei doi având un grad ridicat de pericol social, fiind comise noaptea, prin violenţă şi ameninţare cu un cuţit, cauzând suferinţe fizice şi morale părţii vătămate.
Măsura de siguranţă prevăzută de art. 116 C. pen., a fost aplicată apreciindu-se că este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii de noi fapte prevăzute de legea penală, dată fiind şi agresivitatea celor doi inculpaţi.
Sub aspectul laturii civile, s-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile angajării răspunderii civile delictuale prevăzută de art. 998 – art. 999 şi art. 1003 C. civ.
Împotriva acestei sentinţe au formulat apel inculpaţii, arătând oral, prin apărătorii desemnaţi din oficiu, că solicită reducerea pedepselor aplicate, reţinerea art. 74 şi 76 C. pen., iar pentru inculpatul D.N. să fie avut în vedere faptul că,a recunoscut şi manifestat regret, nu este cunoscut cu antecedente penale şi are minori în întreţinere.
Pentru apelantul inculpat S.A., se constată că acesta a solicitat în apelul promovat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. lit. c) C. proc. pen., afirmând că nu este autorul faptei, depunând în acest sens un memoriu la dosar în care a invocat aspecte referitoare la starea sănătăţii sale şi la efectele pe care consumul de alcool le produce asupra sa.
Curtea de Apel Braşov, prin Decizia penală nr. 153/ Ap din 22 mai 2006, a admis apelurile formulate de inculpaţii S.A. şi D.N. împotriva sentinţei penale nr. 169/ S din 16 martie 2006 a Tribunalului Braşov, pe care a desfiinţat-o sub aspectul individualizării pedepselor aplicate inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie şi rejudecând:
Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare aplicată inculpatului S.A. şi repune în individualitatea lor pedepsele de 10 ani închisoare, stabilită în baza art. 211 alin. (2) lit. b) şi c), alin. (21) lit. a) şi b) C. pen., şi de un an închisoare, stabilită în baza art. 11 alin. (1) din Legea nr. 61/1991.
Reduce pedepsele aplicate inculpaţilor S.A. şi D.N. pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută şi pedepsită de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c), alin. (21) lit. a) şi b) C. pen., de la 10 ani închisoare la 8 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., pentru inculpatul S.A., contopeşte pedeapsa de mai sus cu pedeapsa de un an închisoare, stabilită în baza art. 11 alin. (1) din Legea nr. 61/1991 şi dispune executarea pedepsei mai grele, de 8 ani închisoare.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.
În baza art. 381 C. proc. pen., deduce în continuare pentru inculpaţii apelanţi starea de arest preventiv începând din data de 16 martie 2006 până în prezent, iar în baza art. 350 C. proc. pen., menţine starea de arest preventiv a acestora.
Nemulţumiţi şi de această hotărâre, în termen legal, cei doi inculpaţi au declarat recurs, solicitând ca prin recunoaşterea de circumstanţe atenuante şi a greutăţilor materiale să li se mai reducă pedepsele.
Recursurile sunt nefondate.
Verificându-se hotărârea atacată, potrivit cauzei şi datele ce caracterizează persoana inculpaţilor recurenţi, Curtea reţine că pedepsele aplicate, nu sunt excesive iar la stabilirea acestora au fost respectate criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Astfel, deşi inculpatul S.A. a comis două infracţiuni în concurs real, şi deşi are antecedente penale, pedepsele au fost orientate spre limita minimă.
Apoi, în cadrul operaţiei juridice de contopirea pedepselor, s-a dispus ca acest recurent să execute, pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare, fără a i se aplica un spor după cum e posibil şi legal dar nu e obligatoriu.
Cu privire la inculpatul recurent D.N., se constată de asemenea că, pedeapsa aplicată de 8 ani închisoare, nu este excesivă ci stabilită în apropierea limitei minime deşi împrejurările concrete în care a participat la comiterea tâlhăriei săvârşite precum şi conduita oscilantă a acestuia ajungând la nesinceritate, dovedesc un pericol social sporit din partea acestuia. Pentru aceste considerente, nu se justifică a li se recunoaşte circumstanţele atenuante şi reducerea pedepselor sub limita minimă.
Aşa deci, criticile aduse de recurenţi se apreciază, ca nefondate şi după verificarea şi din oficiu, hotărârea atacată urmează a fi menţinută, ca temeinică şi legală sub toate aspectele.
În consecinţă, recursurile declarate de cei doi inculpaţi vor fi respinse, ca nefondate, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se vor aplica şi dispoziţiile art. 381 şi art. 192 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii D.N. şi S.A. împotriva deciziei penale nr. 153/ Ap din 22 mai 2006 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală.
Deduce din pedeapsa fiecărui inculpat, timpul arestării preventive de la 6 septembrie 2005 la 11 iulie 2006.
Obligă pe fiecare recurent inculpat la plata sumei de câte 220 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 iulie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3729/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 4607/2006. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
|---|
