ICCJ. Decizia nr. 5168/2006. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 5168/2006

Dosar nr. 1477/3/2004

Şedinţa publică din 11 septembrie 2006

Examinând recursul de faţă, constată:

Prin sentinţa penală nr. 165 din 9 februarie 2006 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, au fost condamnaţi următorii inculpaţi:

1. M.T.A., la 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus reţinerea şi arestarea preventivă de la 19 octombrie 2003 la 19 august 2004.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a dispus arestarea preventivă inculpatei.

2. L.G. la 10 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 C. pen.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus reţinerea şi arestarea preventivă de la 19 octombrie 2003 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest.

În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea a 14,213 gr. heroină; 7,346 gr. heroină sub formă de bulgăre şi 231 comprimate de methadonă.

Conform art. 191 C. proc. pen., fiecare inculpat a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

În fapt, s-au reţinut următoarele:

La data de 19 octombrie 2003, în urma denunţului formulat de T.M. inculpata M.T.A. a fost prinsă după ce a vândut 10 doze de heroină martorului T.M.

Asupra inculpatei a fost găsită suma de 3.000.000 lei compusă din bancnote care fuseseră marcate cu un praf galben fluorescent şi ale căror serii fuseseră consemnate anterior într-un proces verbal.

De asemenea, pe mâinile inculpatei s-au găsit urme de praf galben fluorescent.

Cu ocazia percheziţiei efectuate în apartamentul în care inculpata locuia împreună cu inculpatul L.G., concubinul său, a fost găsit acesta şi numiţii T.M. şi S.S. Într-o borsetă aparţinând inculpatului L.G. s-au găsit 2 flacoane conţinând 215 de comprimate de methadonă şi două pungi sigilate şi una desigilată conţinând 227 de pliculeţe ce conţineau o substanţă pulverulentă de culoare bej, o piatră de culoare bej maronie şi un cântar electronic pentru greutăţi mai mici de 100 gr.

Din raportul de constatare tehnico ştiinţifică nr. 177819 din 22 octombrie 2003 rezultă că cele 227 de pliculeţe conţineau 14,765 gr. heroină, iar folia din material plastic, 7,384 gr. heroină.

În timpul percheziţiei domiciliare inculpaţii au fost contactaţi telefonic de numiţii D.C., O.D.F., B.V. şi H.A.R. care apoi s-au prezentat la locuinţa inculpaţilor pentru a cumpăra droguri.

S-a reţinut că în drept fapta inculpaţilor întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), în ceea ce-l priveşte pe inculpatul L.G.

Împotriva sentinţei au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi inculpatul L.G.

Prin Decizia penală nr. 357/ A din 2 mai 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a admis apelurile, a admis în parte sentinţa şi rejudecând a aplicat inculpatei M.T.A. pedeapsa accesorie şi pedeapsa complementară în conţinutul prevăzut de art. 64 lit. d) şi e şi inculpatului L.G. pedeapsa accesorie în conţinutul prevăzut de art. 64 lit. a), b), d) şi e) C. pen.

S-a luat faţă de inculpata M.T.A. măsura de siguranţă a expulzării.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.

S-a dedus la zi durata arestării preventive a inculpatului L.G. şi s-a menţinut starea de arest a acesteia.

Instanţa de apel a reţinut că faptele pentru care s-a dispus condamnarea inculpaţilor sunt dovedite cu procesul verbal de consemnare a denunţului martorului T.M. din 18 octombrie 2003, procesul verbal din 19 octombrie 2003 de constatare a flagrantului, planşele fotografice, rapoartele de constatare tehnico – ştiinţifică, declaraţiile martorilor şi ale inculpaţilor.

Afirmaţiile inculpatului L.G. în sensul că nu avea cunoştinţă de activitatea de trafic de droguri desfăşurată de concubina sa, deşi comenzile se făceau şi tranzacţiile se încheiau pe telefonul său, sunt neîntemeiate, fiind infirmate de probele administrate.

S-a apreciat că este nefondată şi solicitarea inculpatului de a se reduce pedeapsa având în vedere cantitatea mare de droguri ce a făcut obiectul infracţiunii precum şi împrejurarea că inculpatul este recidivist.

Instanţa de apel a constatat vă este întemeiat apelul inculpatului L.G. numai în ce priveşte interzicerea în cadrul pedepsei accesorii şi a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen., deşi acesta nu a săvârşit infracţiunea în exercitarea unei funcţii sau profesii.

S-a constatat că este fondat apelul procurorului întrucât gravitatea infracţiunii comise de inculpată care este cetăţean străin, impunea luarea faţă de aceasta a măsurii de siguranţă a expulzării.

S-a reţinut, de asemenea, că nejustificat s-au interzis inculpatei ca pedeapsă accesorie şi complementară drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe care nu le au decât cetăţenii români cu domiciliul România.

Inculpatul L.G. a declarat recurs în motivarea căruia a susţinut că pedeapsa aplicată este prea aspră.

Recursul îşi găseşte temeiul în dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., dar nu este fondat.

Pedeapsa principală de 10 ani închisoare aplicată inculpatului se situează la limita minimă prevăzută de lege pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 iar actele dosarului nu rezultă nici o împrejurare care să justifice reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului, cu consecinţa reducerii pedepsei sub această limită, mai ales în condiţiile în care fapta prezintă un pericol social deosebit iar inculpatul este recidivist în condiţiile art. 37 lit. b) C. proc. pen.

Constatând că din examinarea cauzei nu rezultă nici existenţa vreunui motiv de casare care să poată fi luat în considerare din oficiu, Curtea va respinge recursul, ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Se va deduce în continuare la zi arestarea preventivă.

Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., Curtea va obliga recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul L.G. împotriva deciziei penale nr. 357/ A din 2 mai 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 19 octombrie 2003 la 11 septembrie 2006.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 220 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 septembrie 2006.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5168/2006. Penal