ICCJ. Decizia nr. 5219/2006. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.5219/2006
Dosar nr. 12892/1/2006
Şedinţa publică din 12 septembrie 2006
Asupra recursului penal de faţă;
Din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 14 august 2006, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul nr. 42203/3/2005, s-a dispus, printre altele, menţinerea stării de arest a inculpatului O.F.
Instanţa, investită cu soluţionarea apelului, a analizat la acest termen şi temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri preventive, apreciind că acestea se menţin şi în prezent şi impun în continuare privarea de libertate a inculpatului având în vedere consideraţiuni de fapt şi de drept.
În termen legal, împotriva acestei soluţii a declarat recurs inculpatul care a susţinut că măsura este abuzivă, deoarece nu a comis fapta de tâlhărie pentru care este judecat.
Examinând soluţia atacată în raport de această critică, cât şi din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., nu se constată motive care să atragă casarea soluţiei atacate.
Respectând dispoziţiile art. 160b C. proc. pen., şi ale art. 3002 C. proc. pen., instanţa a verificat în termen, legalitatea şi temeinicia arestării preventive constatând că aceasta s-a luat cu respectarea dispoziţiilor art. 148 lit. h) C. proc. pen.
Este evident că aceste temeiuri se menţin în continuare având în vedere sentinţa penală nr. 787 din 28 iunie 2006 pronunţată de Tribunalul Bucureşti. Într-adevăr, hotărârea amintită, analizând probele administrate atât în faza de urmărire penală cât şi a judecăţii în prima instanţă, a reţinut că la 8 octombrie 2005, partea vătămată L.I. a fost acostată de inculpat care l-a lovit în zona feţei şi i-a sustras din buzunar un portofel în care avea 750.000 lei şi actele de identitate .
În acest context, inculpatul a fost condamnat, la 5 ani şi 6 luni închisoare, pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)
Aşa fiind, susţinerea recurentului inculpat este nefondată, măsura arestării fiind legală şi temeinică şi în mod justificat menţinută, atâta timp cât, subzistă în totalitate temeiurile de fapt şi de drept iniţiale.
Pentru aceste considerente, în conformitate cu art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpat se va respinge, ca nefondat, cu obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul O.F.C. împotriva încheierii din 14 august 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 42203/3/2005 (2450/2006).
Obligă recurentul la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 septembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5198/2006. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 5272/2006. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
