ICCJ. Decizia nr. 1801/2007. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1801/2007
Dosar nr. 3093/1/2007
Şedinţa publică din 30 martie 2007
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea pronunţată în şedinţa publică din 16 martie 2007, în dosarul nr. 1104/122/200, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi familie, în baza art. 3002 C. proc. pen., raportat la art. 160b alin. (3) C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a apelantului inculpat R.C.
Pentru a dispune astfel, instanţa a reţinut că sunt îndeplinite cerinţele art. 3002 raportat la art. 160b alin. (3) C. proc. pen., pentru a fi menţinută starea de arest a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, solicitând casarea acesteia şi revocarea măsurii arestării preventive.
Recursul nu este fondat.
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatul R.C. pentru tentativă la infracţiunea de omor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) C. pen.
Faţă de inculpat, Curtea de Apel Bucureşti a dispus luarea măsurii arestării preventive prin încheierea nr. 449/ R din 10 august 2006, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 15/ UP din 10 august 2006 de aceiaşi instanţă.
Prin sentinţa penală nr. 52 din 29 ianuarie 2007, Tribunalul Giurgiu, secţia penală, reţinând art. 73 lit. b) C. pen., a condamnat inculpatul la 3 ani închisoare şi a menţinut starea de arest a acestuia.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul.
În cadrul apelului, în mod corect Curtea a verificat starea de arest a inculpatului în termenul de 60 de zile prevăzut de lege, şi a constatat că în cauză nu au apărut elemente noi care să conducă la schimbarea temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, pedeapsă prevăzută de lege pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului, fiind mai mare de 4 ani, iar lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, în cauză existând indicii temeinice în sensul de presupunere rezonabilă că inculpatul apelant a săvârşit fapta.
Constatând că hotărârea atacată este temeinică şi legală, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va fi respins recursul inculpatului, ca nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat inculpatul la cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.C. împotriva încheierii din 16 martie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 1104/122/2006 (nr. vechi 618/2007).
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 140 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi30 martie 2007.
| ← ICCJ. Decizia nr. 325/2007. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 1917/2007. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
