ICCJ. Decizia nr. 1086/2008. Penal. Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte (art. 183 C.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1086/2008
Dosar nr. 6551/99/2006
Şedinţa publică din 25 martie 2008
Asupra recursului în cauză;
În baza lucrărilor şi materialului aflat la dosarul cauzei constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 158 din 5 martie 2007 a Tribunalului Iaşi, secţia penală, s-a dispus condamnarea inculpatului I.V.N., la pedeapsa de:
- 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de loviri cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C. pen. [(fiind respinse, ca neîntemeiate, cererile formulate de părţile civile şi inculpat pentru schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de omor prevăzută de art. 174 C. pen. şi respectiv achitare în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen.)].
În baza art. 71 alin. (1), (2) şi (3) C. pen., i s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) şi e) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
Pe latură civilă a fost obligat inculpatul către părţile civile C.R. (soţia victimei), C.N., C.V.C., C.M.I. şi C.G. (fiii victimei) la despăgubiri civile, respectiv.
a) 11.000 lei (RON) daune materiale, reprezentând cheltuieli de înmormântare şi pomenirile ulterioare.
b) 30.000 lei (RON) daune morale şi respectiv; c) 75 lei (RON) lunar prestaţie periodică, cu începere de la 18 septembrie 2005 şi până la majoratul acestuia, către partea civilă C.G., prin reprezentant legal C.R.
A fost obligat inculpatul şi la plata cheltuielilor pentru spitalizarea victimei, în sumă de.
a) 794,99 lei (RON) actualizată la data executării către partea civilă Spitalul Clinic nr. 3 Iaşi şi respectiv.
b) 231 lei (RON), actualizat la data executării către partea civilă S.A.J. Iaşi.
Conform art. 189 şi 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 800 lei (RON), din care 465,40 lei (RON) a reprezentat taxă pentru efectuarea raportului de necropsie nr. 1413 din 15 noiembrie 2005 întocmit de I.M.L. Iaşi achitată din fond special al Ministerului Justiţiei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Hotărând rezolvarea acţiunii penale prin condamnare prima instanţă a confirmat existenţa învinuirii dedusă judecăţii prin rechizitoriul nr. 1141/P/2005 din 12 aprilie 2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi, precum şi celelalte condiţii cumulative prevăzute în art. 345 alin. (2) C. proc. pen., circumscrise conţinutului constitutiv al infracţiunii de loviri cauzatoare de moarte din art. 183 C. pen., reţinând în fapt că, în noaptea de 17 septembrie 2005, aflându-se pe o stradă din comuna Popricani, în cursul unei altercaţii, inculpatul I.V.N. i-a aplicat victimei C.A., în vârstă de 46 ani, o lovitură puternică cu pumnul în faţă, în urma căreia aceasta a căzut izbându-se cu capul de suprafaţă dură a trotuarului cu consecinţa producerii unui traumatism cranio – cerebral, ce i-a cauzat decesul ulterior intervenit la 28 septembrie 2005, în pofida intervenţiei/supravegherii medicale de specialitate, în următoarele împrejurări:
În noaptea de 17 septembrie 2005, în jurul orelor 23,00, pe strada principală din com. Popricani, jud. Iaşi, a început o altercaţie la care au participat şi fiii victimei C.A., respectiv C.F., C.V.C., C.N.
Unul dintre aceştia din urmă, l-a sunat pe tatăl său şi l-a rugat să vină şi să aplaneze conflictul. C.A. a venit în scurt timp, a intervenit şi a aplanat pe moment conflictul. În timp ce grupurile adverse stăteau faţă în faţă, învinuitul I.V.N. s-a strecurat din spate şi i-a aplicat lui C.A. o lovitură cu pumnul în faţă, doborându-l la pământ. În cădere victima s-a lovit cu capul de suprafaţa dură a trotuarului şi a rămas în această poziţie.
Victima a fost transportată de urgenţă cu ambulanţa la Spitalul de neurochirurgie Iaşi unde i s-a acordat ajutor medical, însă la data de 28 septembrie 2005 a decedat.
Inculpatul I.V.N., audiat la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească cu respectarea dreptului la apărare, în condiţiile art. 6 alin. (3), (4) şi (5), art. 70 şi 323 C. proc. pen., a arătat că l-a lovit pe C.A. cu pumnul în faţă, acesta a căzut, însă nu s-a lovit cu capul de suprafaţa trotuarului rămânând în poziţia „în coate" („am intervenit şi am despărţit cele două grupuri. La un moment dat am ajuns în faţa victimei, iar C.V. venind din partea dreaptă a victimei m-a lovit cu pumnul în cap. Am vrut să-l lovesc pe V. cu pumnul pentru a riposta însă l-am atins pe A. pentru că victima era la mijloc. Victima a căzut în coate, s-a ridicat, însă a fost lovită de B.M. cu piciorul în zona capului (.). Nu am mai văzut ce s-a întâmplat întrucât am fugit după C.V.").
Această versiune a derulării incidentului, invocată în apărare de inculpat, a fost înlăturată de instanţă pe motiv de contrareitate cu declaraţiile martorilor oculari şi concluziile raportului de constatare medico-legale (autopsie) nr. S/1413 din 15 noiembrie 2005 întocmit de I.M.L. Iaşi ce atestă săvârşirea faptei ilicite în condiţiile reţinute prin rechizitoriu confirmate ulterior de instanţă.
Astfel, martorii L.I., V.E., P.I., C.P., C.F., C.V., C.N. şi B.M. au arătat că au văzut cum inculpatul a lovit victima cu pumnul, după care C.A. a căzut pe spate şi s-a izbit cu capul de suprafaţa trotuarului.
Raportul de necropsie a concluzionat că moartea lui C.A. a fost violentă. Ea s-a datorat comei traumatice determinată de leziunile meningo-cerebrale (contuzie şi dilacerare cerebrală, hematom subdural acut compresiv), produse în cadrul unui traumatism cerebral.
Actul medico-legal amintit a fost avizat ulterior de Comisia de avizare şi control din cadrul I.M.L. Iaşi, care a stabilit de asemenea că decesul victimei s-a datorat leziunilor meningo-cerebrale produse printr-un mecanism de lovire consecutiv căderii şi izbirii pe o suprafaţă dură cu impact cranian.
Cu referire la celelalte leziuni localizate în zona toraco-abdominală, dobândite în cadrul aceleiaşi altercaţii, s-a concluzionat că nu au intervenit cauzal în mecanismul morţii.
În apărarea inculpatului au fost audiaţi martorul B.A., care a arătat că nu a văzut momentul în care a fost lovită victima deoarece şi el fusese lovit, şi N.D., care a susţinut iniţial că victima a fost lovită cu pumnul în faţă de către B.M., însă a revenit ulterior şi a arătat că a prezentat această versiune a desfăşurării incidentului la sugestia inculpatului I.V.N., cu precizarea că în realitate acesta nu a asistat la momentul lovirii victimei.
În drept, fapta inculpatului constând dintr-o acţiune violentă comisă cu intenţie indirectă, prin care a acceptat cauzarea unei suferinţe fizice, şi al cărei rezultat mai grav moartea victimei a depăşit intenţia sa, s-a apreciat de prima instanţă că realizează elementele constitutive ale infracţiunii de loviri cauzatoare de moarte prevăzută în art. 183 C. pen.
În consecinţă, au fost respinse, ca neîntemeiate, cererile părţilor civile, de schimbare a încadrării juridice a faptei ilicite în infracţiunea de omor prevăzută de art. 174 C. pen., şi inculpatului I.V.N., de achitare pentru inexistenţa legăturii de cauzalitate şi a praeterintenţiei în legătură cu producerea rezultatului mai grav privind suprimarea vieţii victimei în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen.
Pedeapsa aplicată inculpatului în cuantum de 6 ani închisoare, orientată către minimul legal special prevăzut de lege, a avut în vedere, în considerarea criteriilor legale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), pericolul social concret ridicat al infracţiunii în raport de modalitatea şi împrejurările în care a fost comisă, urmările ireparabile asupra familiei victimei ce include în alcătuirea sa 4 copii din care unul minor precum şi datele pozitive ce caracterizează persoana şi conduita anterioară a inculpatului, agricultor în vârstă de 21 ani, lipsit de antecedente penale.
Cererile privind obligarea inculpatului la despăgubiri civile au avut ca bază legală dispoziţiile art. 998, 999 C. civ., raportat la art. 14 şi urm. C. proc. pen., respectiv art. 313 din Legea nr. 95/2006 astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 72/2006, şi au fost admise.
a) în limita de 11.000 lei (RON) daune materiale, reprezentând cheltuieli de înmormântare şi pomeniri ulterioare, dovedite cu declaraţiile martorilor L.V. şi V.A.
b) corespunzător contribuţiei lunare pe care victima o avea la întreţinerea acestuia, pentru prestaţia în cuantum de 75 lei (RON) acordată minorului C.G. născut la 24 aprilie 199.
c) în raport cu traumele psihice cauzate familiei victimei de pierderea soţului/tatălui, pentru daunele morale în cuantum de 30.000 lei (RON.
d) în vederea recuperării integrale a cheltuielilor ocazionate de asistenţa medicală a victimei şi transport, pentru sumele de 794,95 lei (RON) şi respectiv 231 lei (RON) ce urmează a fi plătite de inculpat părţilor civile Spitalul Clinic nr. 3 Iaşi pe S.A.J. Iaşi.
În cauză au declarat în termen apeluri părţile civile C.R., C.G., C.M.I., C.V., C.N. şi inculpatul I.V.N.
Părţile civile au criticat sentinţa în latura penală, pentru schimbarea încadrării juridice a faptei ilicite în infracţiunea de omor prevăzută de art. 174 C. pen., cât şi în latura civilă pentru acordarea integrală a daunelor materiale în sumă de 12.000 lei (RON) şi majorarea cuantumului daunelor morale la suma de 50.000 lei (RON).
Inculpatul a solicitat în principal achitarea în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., invocând lipsa legăturii de cauzalitate între fapta acestuia de a aplica o singură lovitură victimei şi decesul ulterior al acesteia/respectiv imposibilitatea producerii rezultatului letal amintit în condiţiile în care, a susţinut acesta, zona de dilacerare cortico-subcorticală de 137/10 cm datorate impactului cu suprafaţa dură a trotuarului în urma incidentului petrecut în noaptea de 17 septembrie 2005, a coincis cu orificiul de cranectonie practicat cu ocazia unei intervenţii medicale anterioare efectuată asupra victimei de a cărei existenţă inculpatul nu a avut cunoştinţă. În acelaşi sens, s-a invocat şi faptul că victima a fost agresată de mai multe persoane concomitent cât şi ulterior loviturii aplicate de inculpat.
În subsidiar, a cerut reducerea pedepsei sub minimul legal special şi aplicarea unei modalităţi de executare neprivative de libertate în condiţiile art. 81 C. pen., prin reţinerea de circumstanţe atenuante judiciare prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. (conduită bună avută anterior săvârşirii infracţiunii, atitudinea sinceră şi cooperantă înregistrată pe parcursul procesului penal; împrejurarea că la intervenţia acestuia s-a limitat la aplanarea conflictului iscat între două grupuri de tineri din localitate, la declanşarea/desfăşurarea căruia au participat şi fiii victimei).
Verificând hotărârea atacată în raport cu motivele de apel invocate de părţile civile şi inculpat, dar şi din oficiu în conformitate cu dispoziţiile art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea a constatat că situaţia de fapt reţinută de prima instanţa este în concordanţă cu probele administrate în cauză, ce atestă în mod indubitabil că inculpatul a aplicat o lovitură puternică cu pumnul victimei în faţa, în urma căreia aceasta, în cădere, s-a izbit cu capul de suprafaţa dură a trotuarului şi a rămas în această poziţie, decedând ulterior la spital în data de 28 septembrie 2005 datorită comei traumatice determinată de leziunile meningo-cerebrale, contuzie şi dilacerare cerebrală, hematom subdural acut compresiv, produse în împrejurările sus-menţionate în cadrul incidentului ce a avut loc, în noaptea de 17 septembrie 2005 (activitate ilicită ce realizează elementele constitutive ale infracţiunii de loviri cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C. pen.).
S-a apreciat, de asemenea, că în raport cu modalitatea violentă în care a fost comisă infracţiunea şi urmările acesteia nu sunt temeiuri care să justifice reducerea pedepsei şi schimbarea modalităţii de executare în regim de detenţie, datele şi împrejurările cu caracter personal/familial invocate de inculpat fiind avute în vedere de prima instanţă la stabilirea cuantumului sancţiunii penale către minimul legal special de 5 ani închisoare.
Soluţionarea laturii civile a procesului, a constatat de asemenea instanţa de control judiciar, a realizat o justă şi integrală repararea a prejudiciilor patrimoniale şi nepatrimoniale cauzate părţilor civile prin infracţiunea comisă de inculpat, având ca bază legală dispoziţiile art. 998, 999 C. civ., raportat la art. 346 alin. (2) şi art. 14 şi urm. C. proc. pen.
În consecinţă în baza art. 379 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., apelurile declarate în cauză de părţile civile şi inculpat au fost respinse ca nefondate, cu consecinţele ulterioare prevăzute în art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
3. Împotriva deciziei amintite a declarat în termen recurs inculpatul I.V.N., reiterând criticile de nelegalitate şi netemeinice din apel circumscrise cazurilor de casare prevăzută de art. 3859 alin. (1) pct. 18 şi 14 C. proc. pen.
Verificând hotărârea atacată pe baza lucrărilor şi materialului aflate în dosarul cauzei, în raport cu motivele de recurs invocate de către inculpat, cât şi din oficiu în conformitate cu dispoziţiile art. 3856 alin. (1) şi (2) raportat la art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., se constată următoarele:
Conform art. 183 C. pen., ce incriminează infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte „dacă vreuna dintre faptele prevăzute în art. 180 – art. 182 a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani".
Infracţiunea prevăzută de art. 183 C. pen., se săvârşeşte cu praeterintenţie, intenţie în ceea ce priveşte acţiunea de lovire şi culpă în ceea ce priveşte rezultatul mai grav produs constând în moartea victimei.
Este stabilit în cauză, inclusiv cu recunoaşterea parţială a inculpatului, că în noaptea de 17 septembrie 2005, în jurul orelor 23,00, pe strada principală din comuna Popricani, judeţul Iaşi, a avut loc o altercaţie între mai mulţi tineri la care au participat şi fiii victimei C.A., C.F., C.V. şi C.N.
Unul dintre aceştia din urmă l-a sunat pe tatăl său şi l-a rugat să vină şi să aplaneze conflictul. Victima C.A. în vârstă de 46 ani a venit în scurt timp, a intervenit şi a aplanat pe moment conflictul.
În timp ce grupurile adverse de tineri stăteau faţă în faţă, inculpatul I.V.N., tânăr din localitate în vârstă de 21 ani prezentând afecţiuni psihiatrice de tipul „reacţie impulsivă situaţională", având însă păstrat discernământul asupra faptelor comise şi consecinţelor lor conform raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 259/ PSH din 14 februarie 2006, s-a strecurat în spatele acesteia şi i-a aplicat victimei C.A. o lovitură puternică cu pumnul în faţă, în urma căreia acesta a căzut izbindu-se cu capul de suprafaţa dură a trotuarului şi a rămas în această poziţie.
În aceste condiţii victima a fost internată în regim de urgenţă, în noaptea de 18 septembrie 2005, la Spitalul de Neurochirurgie Iaşi cu diagnosticul „Contuzie cerebrală emisferică stângă. Agresiune hematom subdural acut emisferic stâng. Comă gr. III". S-a intervenit chirurgical practicându-se evacuarea unui hematom subdural emisferic stâng cu grosimea de 1 cm. prin volet osos fronto-parietal stâng. Evoluţia postoperatorie lent nefavorabilă, menţinere coma gr.II-III, iar pe data de 28 septembrie 2005 a survenit stopul cordio-respirator iresuscitabil.
Prin raportul de constatare medico-legală (autopsie) nr. S/1413 din 15 noiembrie 2005 întocmit de I.M.L. Iaşi, avizat ulterior, s-a concluzionat că:
1) moartea lui C.A. a fost violentă ş.
2) s-a datorat comei traumatice determinată de leziunile meningo-cerebrale (contuzie şi dilacerare cerebrală, hematom subdural acut compresiv) produse în cadrul unui traumatism cranio-cerebral.
3) la cadavru s-au constatat următoarele leziuni de violenţă: leziuni faciale (excoriaţii, echimoze labiale, zigomatic drept şi orbito palpebral drept, hemopragic subconjuctivală OD) produse prin loviri active cu mijloace contondente (pumn); infiltrate hemoragice cervicale şi fractura corn hioidian produse prin comprimarea gâtului cu degetele; contuzie splenică produsă prin lovire cu mijloace contondente (picior); fractură parieto-temperală dreaptă iradiată la bază, hemoragie subarahnoidiană temporal drept, contuzie şi dilacerare cerebrală cortico-subscorticală fronto-parieto-temporal stâng, hematom subdural acut emisferic stâng, produse printr-o cădere cu impact parietal drept.
4) toate leziunile traumatice constatate s-au putut produce la data de 17 septembrie2005.
5) topografia şi morfologia acestora pledează pentru un mecanism combinat de lovituri active faciale urmate de cădere cu producerea leziunilor meningo-cerebrale tanatogeneratoare. Între aceste elemente există legătură cauzală directă.
Inculpatul a susţinut că a intervenit în altercaţie pentru a despărţi cele două grupuri aflate în conflict şi a fost lovit cu pumnul în cap de fiul victimei C.V. A ripostat în acelaşi mod, însă victima s-a interpus între el şi C.V., fiind lovită cu pumnul în umăr. Victima a căzut în coaste, s-a ridicat, fiind ulterior lovită cu picioarele în cap de B.M. şi B.R.
Verificându-se apărarea inculpatului s-au constatat următoarele.
a) martorul H.I. a declarat că nu cunoaşte ce s-a întâmplat, în data de 17 septembrie 2005, între inculpat şi victimă pentru că nu se afla în ţară.
b) martorul V.A.C. a declarat că a perceput un conflict în care fiii victimei loveau pe fraţii B., împrejurare în care inculpatul a intervenit pentru a-i despărţi. A arătat că C.V. a lovit inculpatul cu pumnul, inculpatul a vrut să riposteze dar a lovit victima în umăr sau în piept cu pumnul, victima a căzut, după care a fost lovită de B.M. cu piciorul în faţă.
c) martorul G.V. a arătat că a asistat de la o distanţă de 100 de metri la o bătaie între fiii victimei şi inculpat, împrejurare în care primii îl loveau pe inculpat. Nu a văzut când victima a fost agresată, dar a precizat că nu l-a văzut pe B.M. participând la bătaie;
d) martorul A.D., audiat la solicitarea părţilor civile, a declarat că victima a fost lovită de mai multe persoane dintr-un grup din care făceau parte V.M., V.A., B.M., B.A.; victima a căzut, iar inculpatul i-a dat mai multe şuturi în zona pieptului, moment în care martorul a intervenit dar inculpatul a luat o scândură şi l-a lovit în spate.
e) martorul V.A. a declarat că victima a căzut în fund, nu s-a mai ridicat fiind apoi lovită de B.M..
f) martorul G.V. a arătat că nu l-a văzut pe B.M. participând la bătaie, contrar celor afirmate de inculpat şi martorul V. (material probator pe baza căruia în conformitate cu dispoziţiile art. 63 alin. (2) C. proc. pen., avându-se în vedere şi relatările în sens contrar făcute de martorii L., P., C.F., C., V., B.M. precum şi concluziile actelor medico-legale, apărarea inculpatului a fost în mod justificat înlăturată, ca neîntemeiată, reţinându-se că moartea victimei s-a datorat comei traumatice determinată de leziuni meningo-cerebrale - contuzie şi dilacerare cerebrală, hematom subdural acut compresiv, produse prin mecanism de lovire a capului şi impact cranian consecutiv pe o suprafaţă dură urmare loviturii aplicate de inculpat, iar leziunile cauzate de ceilalţi participanţi nu au fost tanatogeneratoare).
În drept, fapta inculpatului de vătămare s-a săvârşit cu intenţie iar urmarea gravă produsă, moartea victimei, este imputabilă, de asemenea, acestuia pe baza culpei, întrucât nu a fost prevăzut deşi inculpatul putea şi trebuia să-l prevadă, fiind realizate astfel elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 183 C. pen.
În raport cu modalitatea şi împrejurările în care a fost comisă agresiunea inculpatului, rezultatul letal produs şi urmările ireversibile asupra familiei inculpatului compusă din 4 copii din care unul minor, pedeapsa aplicată şi modalitatea de executare sunt în concordanţă cu dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), iar modificarea acestora nu se justifică.
Examinând cauza din oficiu în limitele caracterului devolutiv al căii de atac de faţă se reţine legalitatea şi temeinicia celorlalte rezolvări juridice pe latură civilă adoptate în cauză de prima instanţă, astfel încât, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul inculpatului se va respinge ca nefondat.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat inculpatul recurent la plata sumei de 300 lei, din care 100 lei onorariul apărătorului din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiţiei, cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.V.N. împotriva deciziei penale nr. 164 din 4 octombrie 2007 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 martie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 992/2008. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1155/2008. Penal → |
---|