ICCJ. Decizia nr. 953/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 953/2008
Dosar nr. 5054/121/2006
Şedinţa publică din 17 martie 2008
Asupra recursurilor penale de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 370 din 20 iulie 2007 pronunţată de Tribunalul Galaţi, în dosarul nr. 1323/P/2006, s-a dispus condamnarea inculpatului I.S., zis B la o pedeapsă de 6 (şase) ani închisoare şi i-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o durată de 3 ani pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi a art. 16 din Legea nr. 143/2000 (faptă din perioada ianuarie-aprilie 2006).
În baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului I.S. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului I.S., iar conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reţinerii de 24 ore aferentă zilei de 08 aprilie 2006 şi a arestării preventive de la 09 aprilie 2006 la zi.
A fost condamnat inculpatul I.A.C, la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 99 şi urm. C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen. (faptă din februarie 2006).
În baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului I.A.C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen.
În baza art. 81 şi 110 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatului I.A.C. pe durata termenului de încercare de 3 (trei) ani, iar conform art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea, pe durata aceluiaşi termen şi a pedepsei accesorie aplicată inculpatului.
Conform art. 359 C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului I.A.C. asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen., a căror nerespectare are drept consecinţă revocarea suspendării.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului I.A.C. durata reţinerii, 24 ore, aferentă zilei de 08 aprilie 2006 şi a arestării preventive de la 09 aprilie 2006 la 27 aprilie 2006.
A fost condamnat inculpatul P.D., zis G. zis N, la o pedeapsă de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În baza art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului P.D. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatului P.D. pe durata termenului de încercare de 4 (patru) ani şi 6 (şase) luni stabilit conform art. 82 C. pen., iar conform art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea, pe durata aceluiaşi termen şi a pedepsei accesorie aplicată inculpatului.
Conform art. 359 C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului P.D. asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen., a căror nerespectare are drept consecinţă revocarea suspendării.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului P.D. durata reţinerii, 24 ore, aferentă zilei de 08 aprilie 2006 şi a arestării preventive de la 09 aprilie 2006 la 25 aprilie 2006.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., în referire la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul R.N., zis C, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
S-a constatat că inculpatul R.N. a fost reţinut şi arestat preventiv de la 08 aprilie 2006 la 28 aprilie 2006.
În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea celor 28 comprimate M.D.M.A. - C.P.P. depuse la Camera de Corpuri delicte a I.G.P.R. – D.C.J.S.E.O. conform dovezilor seria AT nr. 0029218 din 03 mai 2006 şi seria AT NR. 0029219 din 03 mai 2006.
În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpatul I.S. a sumei de 1200 lei RON, dobândită din valorificarea drogurilor.
În baza art. 1605 alin. (4) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către numitul R.V. a cauţiunii în sumă de 15.000 RON consemnată conform recipisei nr. 464586 din 2 din 27 aprilie 2006 şi către numita P.R. a cauţiunii în sumă de 10.000 lei RON consemnată conform recipisei nr. 463850 din 2 din 21 aprilie 2006.
În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii I.S., I.A.C. şi P.D. la plata sumei de câte 600 lei RON fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, următoarele:
Inculpaţii I.S. şi I.A. sunt fraţi, aflându-se în relaţii de prietenie cu inculpaţii R.N. şi P.D.
La sfârşitul anului 2005 şi începutul anului 2006, inculpatul I.S. a procurat în condiţii care nu au fost stabilite, mai multe pastile de ecstasy pe care a început să le valorifice către diferite persoane pe raza municipiilor Galaţi şi Brăila. Activitatea desfăşurată de acest inculpat a ajuns la cunoştinţa organelor de urmărire penală.
Ca atare, s-a solicitat autorizarea folosirii a doi investigatori şi a unui colaborator, sub acoperire, cu respectarea normelor prevăzute de Legea nr. 143/2000, de Legea nr. 508/2004 şi ale art. 2241 C. proc. pen., autorizare ce a fost aprobată prin ordonanţe de către D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galaţi.
Investigatorii şi colaboratorul sub acoperire au fost autorizaţi să procure droguri.
În baza acestor autorizaţii, la data de 10 februarie 2006, investigatorul acoperit P.M. prin intermediul colaboratorului acoperit A.L. a procurat, de la inculpatul I.S., cunoscut cu porecla B. două comprimate: unul având imprimat pe una din feţe logo-ul euro şi altul în formă de inimioară, despre care acesta din urmă susţinea că sunt comprimate ecstasy.
Cele două comprimate au fost supuse unei constatări tehnico-ştiinţifice, în conţinutul acestora fiind pusă în evidenţă substanţa activă 3, 4 metilendioximetamfetamină (M.D.M.A.), substanţă ce face parte din tabelul anexă nr. I al Legii 143/2000, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
În aceste condiţii s-a solicitat Tribunalului Galaţi autorizarea interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice efectuate de la şi la numărul de telefon 0748670696, utilizat de inculpatul I.S. zis B.
Tribunalul Galaţi, prin încheiere, la data de 11 februarie 2006, a autorizat interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate de la şi la numărul menţionat.
La data de 17 februarie 2006, investigatorul acoperit D.A. care s-a prezentat în faţa inculpatului cu numele de S. împreună cu colaboratorul acoperit A.L. l-au contactat pe inculpatul I.S., stabilind cu acesta să le vândă mai multe pastile ecstasy. Inculpatul le-a comunicat celor doi că le poate vinde astfel de comprimate, stabilind să se întâlnească în cursul serii în mun. Galaţi, în apropierea blocului în care acesta locuia.
Având în vedere această înţelegere, la data de 17 februarie 2005, ora 21,20, inculpatul I.S. l-a sunat de la numărul de telefon 0748670696 pe numitul C., care utiliza postul telefonic cu numărul 0747096067, comunicându-i că îl va trimite pe A. până la el să îi dea „din alea" şi totodată că a doua zi după amiază vor merge să ducă „alea".
La aceeaşi dată, la ora 22,24, inculpatul a fost apelat de utilizatorul postului care i-a comunicat că în decurs de 20 de minute vine la el.
Inculpatul i-a comunicat interlocutorului său că „îl trimit pe frate-miu, pe A., acela mic, care ţi-a mai dat ţie". În continuarea discuţiei, interlocutorul îi cere inculpatului să vină personal la întâlnire întrucât va veni însoţit de o persoană care dorea să stabilească contact direct cu el.
Totodată, acesta i-a cerut inculpatului să ia şi „vreo 2-3". În finalul convorbirii cei doi au stabilit că la întâlnire va veni inculpatul I.S., cei doi stabilind ca acesta din urmă să fie apelat în momentul în care interlocutorul său şi însoţitorul vor fi în apropierea blocului în care locuia inculpatul.
În seara zilei de 17 februarie 2006, investigatorul acoperit D.A. care era însoţit de colaboratorul acoperit A.L. s-au întâlnit cu inculpatul I.S., în apropierea blocului în care acesta din urmă locuieşte.
Inculpatul le-a spus investigatorului şi colaboratorului acestuia că le poate oferi spre vânzare două tipuri de comprimate ecstasy, respectiv unele având imprimat logo-ul euro iar altele în formă de inimioară. Investigatorul i-a cerut inculpatului câte două comprimate din fiecare tip.
Ca urmare a acestui fapt, inculpatul şi-a luat telefonul mobil de la care l-a sunat pe fratele său, inculpatul I.A.C., spunându-i acestuia: „Adu-mi şi mie două şi dou".
Această discuţie a fost auzită şi de colaboratorul sub acoperire A.L., fiind totodată interceptată şi înregistrată în baza autorizaţiei emisă de instanţa de judecată.
După aproximativ 5 minute, din scara blocului în care cei doi inculpaţi locuiesc, a coborât, inculpatul I.A.C., acesta înmânându-i inculpatului investigatorului acoperit cele patru pastile care îi fuseseră cerute prin telefon.
Inculpatul I.S. i-a dat investigatorului acoperit cele patru comprimate, cerându-i pentru acestea suma de 200 RON, sumă de bani care i-a fost predată. Cu ocazia acestei întâlniri, investigatorul acoperit i-a solicitat inculpatului I.S. să-i comunice numărul de telefon pe care îl folosea, iar inculpatul i-a spus că folosea postul telefonic X.
Cele patru comprimate, două având imprimate pe una din feţe logo-ul euro şi două în formă de inimioară au fost supuse unei constatări tehnico - ştiinţifice, în conţinutul acestora fiind pusă în evidenţă substanţa activă 3,4 metilendioximetamfetamină (MDMA), substanţă care face parte din tabelul anexă nr. I al Legii nr. 143/2000, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
În zilele de 20 februarie 2006 şi 22 februarie 2006, între investigatorul acoperit D.A. care s-a prezentat cu numele S. şi inculpatul I.S. s-au stabilit mai multe contacte telefonice.
În urma acestor discuţii s-a stabilit că, în seara zilei de 22 februarie 2006, inculpatul să-i vândă investigatorului acoperit alte 20 de comprimate, despre care acesta din urmă susţine că sunt ecstasy. S-a mai stabilit ca, din cele 20 de comprimate, jumătate de alt tip, iar jumătate de alt tip, respectiv 10 comprimate să aibă imprimat logo-ul euro, iar 10 să fie în formă de inimioară.
Astfel, la data de 22 iunie 2006, ora 20,35, investigatorul acoperit D.A. l-a contactat telefonic pe inculpatul I.S. la numărul X.
În continuare cei doi au păstrat legătura telefonic, stabilind să se întâlnească în municipiul Galaţi, în apropierea magazinului B. din cartierul M.
În cursul nopţii de 22 februarie 2006, în jurul orei 00,10, investigatorul acoperit s-a întâlnit cu inculpatul I.S., în apropierea Liceului cu program sportiv din municipiul Galaţi, după ce acesta din urmă a schimbat locul iniţial al întâlnirii pentru a se asigura că nu este urmărit.
Inculpatul a coborât din autoturismul cu care se deplasa, s-a urcat în autoturismul investigatorului şi i-a înmânat acestuia într-o folie de celofan un număr de 20 de comprimate: 10 dintre acestea având imprimate pe una din feţe logo-ul euro, iar celelalte 10 în formă de inimioară. Totodată, inculpatul l-a asigurat pe investigator că îi poate oferi peste 500 astfel de comprimate, situaţie în care va negocia şi preţul de vânzare a acestora.
Cele 20 de comprimate au fost supuse unei constatări tehnico-ştiinţifice, în conţinutul acestora fiind pusă în evidenţă substanţa activă 3,4 metilendidximetamfetamină (MDMA), substanţă care face parte din tabelul anexă
nr. I al Legii nr. 143/2000, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
În cursul cercetărilor, inculpatul şi-a dat seama că D.A. este lucrător de poliţie ce desfăşoară activităţi de investigare sub acoperire, acesta realizând că există posibilitatea ca organele de anchetă să îi intercepteze convorbirile telefonice pe care le purta de la postul telefonic cu numărul X, număr pe care de altfel îl comunicase şi investigatorului acoperit.
În această situaţie, întrucât se temea să mai poarte convorbiri telefonice de la postul telefonic cu numărul X, dar nici nu dorea să piardă legătura cu persoanele consumatoare de pastile ecstasy, cărora le vindea astfel de comprimate, inculpatul I.S. i-a dat cartela prepay cu numărul sus menţionat martorului M.G.I. zis P. cu care acesta era în relaţii de amiciţie. Martorul îl informa ulterior pe inculpat cu privire la persoanele care îl contactaseră şi îi comunica mesajele acestora.
Martorul M.G.I. zis P. era prieten apropiat al inculpatului P.D. zis G., petrecându-şi majoritatea timpului în compania acestuia. De asemenea, inculpatul P.D. se află în relaţii de prietenie şi cu martorii R.A.G. şi B.N., aceştia din urmă fiind în prezent arestaţi, într-o altă cauză pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, aceştia frecventând în general aceleaşi locaţii.
Martorii M.G.I. zis P., R.A.G. şi B.N. au perceput în mod nemijlocit cum, în mod repetat, inculpatul P.D. s-a aprovizionat, de la I.S., cu pastile ecstasy pe care le-a folosit pentru consum propriu.
La data de 17 februarie 2006, ora 21,49, inculpatul P.D., care utiliza postul telefonic cu numărul X a fost apelat de inculpatul I.S. care utiliza postul telefonic cu numărul X. Pe parcursul discuţiei, inculpatul P.D. i-a cerut inculpatului I.S. să-i dea comprimate ecstasy.
În cursul urmăririi penale s-a solicitat Tribunalului Galaţi autorizarea interceptării şi înregistrării convorbirilor telefonice efectuate de la şi la numărul de telefon X utilizat de inculpatul P.D. zis G. şi N.
Tribunalul Galaţi, prin încheiere, la data de 06 martie 2006, a autorizat interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice efectuate de la şi la numărul susmenţionat.
De la data autorizării interceptării convorbirilor telefonice, inculpatul P.D. a purtat mai multe convorbiri telefonice atât cu inculpatul I.S. cât şi cu alte persoane din care rezultă că acesta şi-a procurat în mod repetat droguri în vederea consumului propriu.
La data de 08 aprilie 2006, în baza autorizaţiei emisă de Tribunalul Galaţi (la data de 07 aprilie 2006, în dosar 721/P/2006) a fost efectuată o percheziţie la domiciliul inculpatului I.S. Cu această ocazie, pe o poliţă a şifonierului din dormitorul în care locuia inculpatul împreună cu concubina sa Z.R.I. au fost găsite un număr de 28 comprimate în formă de inimioară, ambalate într-o folie de plastic, ce au fost ridicate în vederea analizării acestora în condiţii de laborator.
Cele 28 de comprimate au fost supuse unei constatări tehnico-ştiinţifice, în conţinutul acestora fiind pusă în evidenţă substanţa activă 3,4 metilendioximetamfetamină (MDMA), substanţă care face parte din tabelul anexă nr. I al Legii nr. 143/2000, privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
În faza de urmărire penală, inculpatul I.S. s-a prevalat, iniţial de dreptul de a nu face declaraţii, prevăzut de art. 70 C. proc. pen.
Audiat cu respectarea garanţiilor procesuale, cu prilejul soluţionării recursului declarat împotriva încheierii de şedinţă prin care s-a dispus arestarea preventivă, inculpatul I.S. a declarat că a achiziţionat un număr de 70 comprimate ecstasy de la o persoană necunoscută din municipiul Constanţa, care s-a prezentat cu numele S. şi că ulterior a revândut, în mod repetat, aceleiaşi persoane, o dată 4 pastile, iar altă dată 20 de pastile cu suma de 500.000 ROL/bucată. De asemenea, a arătat că la percheziţie au fost găsite la domiciliul lui un număr de 24 pastile şi a aflat că numitul S. era lucrător de poliţie.
Împotriva hotărârii pronunţată de instanţa de fond au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila şi inculpaţii I.S., I.A.C. şi P.D.
Prin Decizia penală nr. 74/ A din 12 noiembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia de minori şi familie, s-a dispus respingerea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi şi inculpaţii I.S., I.A. şi P.D.
A fost dedusă perioada arestului preventiv pentru inculpatul I.S. şi menţinută starea de arest a acestuia.
Pentru a dispune astfel, instanţa de apel a reţinut că, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul R.N., probele administrate nu dovedesc nici existenţa faptei reţinute în sarcina acestuia şi nici vinovăţia sa.
Apelurile celorlalţi inculpaţi, au fost apreciate ca fiind nefondate, instanţa de fond stabilind corect starea de fapt, încadrarea juridică a faptelor şi vinovăţia acestora.
Împotriva ambelor hotărâri, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi inculpatul P.D.
Parchetul a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., solicitând casarea, în parte, a ambelor hotărâri, şi în rejudecare condamnarea inculpatului R.N. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În motivele scrise dar şi în susţinerile orale P. a apreciat că sunt probe suficiente care demonstrează consumul de droguri de către inculpatul R.N.
În acest sens indică declaraţiile martorei I.A.L., care este soţia fratelui inculpatului I.S., şi care a observat, în mod direct, aspecte legate de viaţa personală a inculpatului I.S. dar şi a grupului său de prieteni, din care făcea parte şi inculpatul R.N.
Aceeaşi martoră susţine că are cunoştinţă despre comportamentul persoanelor care se droghează, astfel încât şi-a dat seama că B.C., acesta din urmă fiind inculpatul R.N., consumau drogurile în cantităţile cele mai mari".
În aceste condiţii, Parchetul consideră că se impune condamnarea inculpatului R.N. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Recurentul inculpat P.D. nu a indicat motivele de nelegalitate sau de netemeinicie ale hotărârilor atacate.
Înalta Curte, examinând motivele de recurs invocate, cât şi din oficiu ambele hotărâri, conform prevederilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., combinate cu art. 3856 alin. (1) şi art. 3857 C. proc. pen., constată că recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi este nefondat pentru următoarele considerente:
Cauza dedusă judecăţii comportă o analiză sub două aspecte: primul vizează sfera actelor premergătoare şi natura lor juridică; al doilea aspect vizează aprecierea probelor şi corelativ acesteia prezumţia de nevinovăţie.
Potrivit dispoziţiilor art. 224 alin. (1) C. proc. pen., „în vederea începerii urmăririi penale, organul de urmărire penală poate efectua acte premergătoare".
Alin. (3) al aceluiaşi text de lege, prevede că „procesul verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare poate constitui mijloc de probă".
Din analiza textului de lege invocat rezultă, pe de o parte, faptul că actele premergătoare au un caracter facultativ, ele neputând fi efectuate decât în situaţiile în care datele şi indiciile cuprinse în plângere, privind săvârşirea unei infracţiuni, sunt insuficiente, iar pe de altă parte, ele se situează întotdeauna în afara fazei procesuale a urmăririi penale.
În cursul actelor premergătoare se poate proceda la ascultarea unor persoane, se poate dispune şi efectua cercetări la faţa locului, ridicare de înscrisuri fără însă a putea fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal. Actele premergătoare trebuie să conducă doar la concluzia că este necesară sau că nu este justificată începerea urmăririi penale. Pentru lămurirea cauzei este necesară efectuarea urmăririi penale prin acte de cercetare şi nu prin acte premergătoare.
În măsura în care, însă, aceste activităţi, sunt desfăşurate cu respectarea tuturor garanţiilor procesuale, iar rezultatele constatate sunt cuprinse în procesul verbal de consemnare a efectuării actelor premergătoare, întocmit în condiţiile prevăzute de art. 224 alin. (3) C. proc. pen., acesta poate constitui un mijloc de probă.
Sub cel de-al doilea aspect, Înalta Curte reţine că aprecierea probelor, într-o cauză dedusă judecăţii, este rezultatul unui proces de cunoaştere a realităţii obiective în cadrul căruia probele dau naştere unui sentiment de certitudine în legătură cu existenţa sau inexistenţa unei infracţiuni, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei persoanei trimise în judecată.
Potrivit dispoziţiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., probele nu au o valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.
În virtutea acestor dispoziţii, orice infracţiune poate fi dovedită prin orice mijloace de probă prevăzute de lege dacă organul judiciar şi-a format convingerea că a aflat adevărul în cauza penală.
Pe de altă parte, prezumţia de nevinovăţie care guvernează procesul penal îmbracă două coordonate: administrarea probelor în faza de urmărire penală şi a cercetării judecătoreşti şi interpretarea acestora. În ceea ce priveşte interpretarea probelor, pentru a putea fi înlăturată prezumţia de nevinovăţie este necesar ca instanţa să înlăture eventualitatea, bănuielile, supoziţiile, aproximaţiile, pentru că atunci când faptele nu sunt stabilite cu certitudine prezumţia de nevinovăţie împiedică pronunţarea unei hotărâri de condamnare.
În speţă, parchetul a dispus, printre altele, trimiterea în judecată a inculpatului R.N. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), constând în aceea că în mod repetat şi-a procurat de la inculpatul I.S. şi a deţinut în vederea consumului propriu, comprimate care conţineau substanţă activă 3,4 metilendioximetamfetamină (MDMA), substanţă care face parte din tabelul anexă nr. I al Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
Prin procesul-verbal din 8 aprilie 2006, ora 18,00, întocmit de P. din cadrul D.I.I.C.O.T., s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de inculpatul R.N. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
Anterior începerii urmăririi penale împotriva învinuitului R.N., acesta este audiat de procuror, din declaraţia sa rezultând existenţa unor indicii privind consumul de droguri, fără ca ulterior să fie întocmit procesul-verbal prin care să se constate efectuarea actelor premergătoare astfel cum prevăd, în mod expres, dispoziţiile art. 224 alin. (1) şi (3) C. proc. pen.
După începerea urmăririi penale, inculpatul R.N. s-a prevalat de dreptul la tăcere astfel cum este reglementat de dispoziţiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen. Aceeaşi atitudine a fost manifestată şi de inculpaţii I.A.C., P.D. şi I.S., aceştia din urmă prevalându-se de dispoziţiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen. şi în faţa instanţei de fond.
În cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul I.A. arată că nu cunoaşte dacă inculpatul R.N. este consumator de droguri, iar martora I.A.L. confirmă, la rândul său, acelaşi lucru. În plus, arată că nu îşi menţine declaraţiile date în cursul urmăririi penale fiind ameninţată de organele de anchetă în sensul că „o vor băga la închisoare şi îi va lua copilul minor dacă nu declară întocmai cum cer poliţiştii".
În aceste, condiţii, Înalta Curte constată, pe de o parte, că declaraţia dată de inculpatul R.N. în faza actelor premergătoare nu constituie mijloc de probă, iar pe de altă parte, că prin probele administrate de organele judiciare, în faza de urmărire penală şi în cursul cercetării judecătoreşti, nu s-a putut dovedi, dincolo de orice dubiu, vinovăţia inculpatului R.N. în raport de infracţiunea reţinută în sarcina sa prin rechizitoriul parchetului.
Pe cale de consecinţă achitarea acestui inculpat de către instanţa de fond şi menţinută de instanţa de apel este legală şi temeinică.
Cât priveşte recursul inculpatului P.D., Înalta Curte constată că acesta este tardiv.
Astfel, inculpatul P.D. a fost prezent la dezbaterile ce au avut loc la instanţa de apel, 2 noiembrie 2007, hotărârea fiind pronunţată la data de 12 noiembrie 2007, iar recursul a fost declarat la data de 26 noiembrie 2007, cu depăşirea termenului de 10 zile prevăzut de art. 3853 alin. (1) C. proc. pen.
Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi împotriva deciziei penale nr. 74 din 12 noiembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi.
În baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) teza I, va respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpatul P.D., împotriva aceleiaşi decizii.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat P.D. va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi împotriva deciziei penale nr. 74/ A din 12 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de minori şi familie, privind pe inculpatul R.N.
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de inculpatul P.D. împotriva aceleiaşi decizii.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu recurentului inculpat, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 922/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 985/2008. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
