ICCJ. Decizia nr. 1108/2008. Penal. Infracţiuni la legea privind combaterea terorismului (Legea 535/2004). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1108/2008
Dosar nr. 1634/36/2007
Şedinţa publică din 26 martie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 8/ P din 16 ianuarie 2008, Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, l-a condamnat pe inculpatul R.A.N., la o pedeapsă de un an şi 6 luni închisoare, în baza art. 38 din Legea nr. 535/2004 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de un an închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 739 din 24 martie 2004 a Judecătoriei Medgidia şi a dispus executarea în întregime a pedepsei, alături de pedeapsa de un an şi 6 luni închisoare, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare.
A făcut aplicarea art. 71 C. pen., cu referire la art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 191 C. proc. pen., l-a obligat pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Constanţa a reţinut, în esenţă, următoarele.
La data de 14 noiembrie 2006, la ora 10,56, la numărul de urgenţă 112 s-a primit un apel, prin care o persoană, a cărei voce părea a fi a unui bărbat, a anunţat, pe un ton ameninţător, că în incinta poştei din oraşul Cernavodă se află amplasată o bombă şi că localul va sări în aer în două minute.
Organele de poliţie s-au deplasat urgent în zona de unde s-a stabilit că s-a făcut apelul telefonic şi au reuşit să identifice autorul apelului, în persoana numitului R.A.N.
Trimis în judecată şi audiat, la data de 15 mai 2007, inculpatul a recunoscut că a sunat la numărul de urgenţă 112 şi că a alarmat în mod fals că în sediul poştei din Cernavodă s-ar afla amplasată o bombă.
Totodată, situaţia de fapt a fost probată cu declaraţiile martorei D.Z., oficiant specializat în cadrul Oficiului Poştal Cernavodă, procesul-verbal de sesizare din oficiu, procesul-verbal încheiat cu ocazia ascultării CD-ului pus la dispoziţie de S.T.S. – D.A.U.U. şi CD-ul cu înregistrarea convorbirii.
Prima instanţă a mai reţinut că fapta inculpatului R.A.N., care, în ziua de 14 noiembrie 2006, orele 10,56, a apelat D.A.U.U. 112, de la postul telefonic public, alarmând fără motiv întemeiat autorităţile că în localul poştei din C. s-ar afla o bombă care urma să explodeze în două minute, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 38 din Legea nr. 535/2004.
Împotriva sentinţei primei instanţe, inculpatul a declarat recurs, criticând-o pentru motivele arătate în partea introductivă a prezentei decizii.
Examinând actele şi lucrările dosarului din perspectiva motivelor de recurs formulate cât şi din oficiu, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul inculpatului, din considerentele ce se vor arăta în cele ce succed.
În procesul de individualizare judiciară a pedepsei, prima instanţă a avut în vedere criteriile generale prevăzute de dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social ridicat al infracţiunii comise, dedus din modul şi împrejurările în care a fost săvârşită, şi anume pe fondul scandalurilor pe care inculpatul le provoca în sediul poştei şi al injuriilor pe care le aducea personalului acesteia, rezonanţa infracţiunilor în comunitatea locală, natura şi importanţa relaţiilor sociale afectate, atitudinea sinceră a inculpatului pe parcursul cercetării penale şi împrejurarea că inculpatul a săvârşit fapta în stare de recidivă, aflându-se în termenul de încercare.
Reţinând toate aceste elemente, instanţa de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă corect individualizată, atât în ceea ce priveşte cuantumul cât şi modalitatea de executare, aptă să contribuie la corectarea conduitei acestuia şi să asigure realizarea funcţiilor de constrângere, reinserţie socială şi de prevenire a comiterii unor noi infracţiuni.
Având în vedere aceste aspecte, Înalta Curte observă că motivele de recurs privind greşita individualizare judiciară a pedepsei nu sunt întemeiate, hotărârea atacată fiind legală şi temeinică.
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 38515 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.A.N. împotriva sentinţei penale nr. 8/ P din 16 ianuarie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat şi către apărătorul desemnat din ofici.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.A.N. împotriva sentinţei penale nr. 8/ P din 16 ianuarie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 26 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1100/2008. Penal. Cerere de transfer de... | ICCJ. Decizia nr. 1206/2008. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
