ICCJ. Decizia nr. 1211/2008. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 1211/2008
Dosar nr. 4158/1/2008
Şedinţa publică din 24 iunie 2008
Asupra plângerii de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 12 mai 2008 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie plângerea formulată de petiţionarul S.S. împotriva rezoluţiei nr. 462/P/2006 din 19 aprilie 2007 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
În vederea soluţionării plângerii a fost ataşat dosarul nr. 462/P/2006 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că plângerea este nefondată pentru considerentele ce urmează:
Persoana vătămată S.S. a formulat mai multe plângeri adresate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, C.S.M. şi Ministerul Justiţiei, prin care îşi exprimă nemulţumirea cu privire la activitatea magistraţilor judecători şi procurori, astfel:
I. La data de 20 aprilie 2006 a fost înregistrat un memoriu prin care persoana vătămată S.S. solicită efectuarea de cercetări cu privire la fapte neprecizate, pretins a fi fost comise de autori nenominalizaţi (magistraţi procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), fapte constând în acte de favorizare a autorilor unor infracţiuni;
Nu au fost indicate cauzele la soluţionarea cărora se face referire.
II. La data de 17 mai 2006 a fost înregistrat un alt memoriu iniţial adresat C.S.M., prin care persoana vătămată învederează aproximativ aceleaşi aspecte, în principal consideraţii proprii cu privire la probitatea magistraţilor.
III. La data de 9 iunie 2006, a fost înregistrat un alt memoriu prin care S.S. solicită luarea de măsuri urgente întrucât magistraţii de pe raza jud. Buzău sunt în continuare „acoperiţi şi favorizaţi".
IV. La data de 28 iunie 2006, a fost înregistrat un alt memoriu iniţial adresat Ministerului Justiţiei, prin care S.S. reiterează solicitarea anterioară de luare a unor măsuri de sancţionare.
V. La data de 7 septembrie 2006, a fost înregistrat un alt memoriu prin care S.S. îşi exprimă nemulţumirea cu privire la nesoluţionarea favorabilă a lucrării nr. 12331/4163/2005 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
VI. La data de 2 octombrie 2006, a fost înregistrat un alt memoriu, iniţial adresat Ministerului Justiţiei, prin care persoana vătămată arată că repetatele sale memorii şi solicitări adresate Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au rămas fără răspuns întrucât „domnii procurori sus-puşi îşi apără colegii din teritoriu".
Constatând insuficienţa datelor oferite de persoana vătămată, s-a solicitat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău şi Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău, identificarea cauzelor în care S.S. a avut calitatea de parte, înregistrate începând cu anul 2000; de asemenea, s-au solicitat spre examinare dosare civile de la Judecătoria Buzău şi de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti.
Din verificările efectuate în cauză şi după examinarea şi a altor lucrări constituite al nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Persoana vătămată S.S. se află angrenată într-un litigiu complex care se derulează de mai mult timp, pe fondul căruia în paralel şi/sau succesiv, diferite memorii, plângeri şi sesizări; acestea, în marea lor majoritate, vizează activitatea magistraţilor judecători şi procurori.
Motivul iniţial de nemulţumire constă în aceea că pe calea unei hotărâri judecătoreşti a fost obligat la plata unei sume mari de bani, reprezentând împrumut nerestituit şi dobândă, (sentinţa civilă nr. 6394 din 16 iunie 1998 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti); hotărârea a fost pusă în executare silită, iar imobilul proprietatea debitorului s-a vândut la licitaţie publică creditorilor în contul creanţei (sentinţa civilă nr. 6636 din 29 septembrie 2003 a Judecătoriei Buzău).
Demersurile ulterioare ale debitorului (contestaţii, cerere de anulare a licitaţiei, etc.), au fost respinse prin hotărâri irevocabile, iar plângerile penale îndreptate împotriva creditorilor, executorului judecătoresc, funcţionarilor de carte funciară, etc., au fost soluţionate la nivelul unităţilor locale de parchet prin netrimitere în judecată.
Activitatea magistraţilor care au soluţionat aceste cauze a fost de asemenea contestată, astfel că şi la nivelul unităţilor ierarhic superioare (Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) s-au constituit numeroase alte lucrări, soluţionate în mod similar.
În fapt şi în esenţă, referitor la aspectele care fac obiectul prezentului dosar se poate reţine că persoana vătămată S.S. a înţeles să critice activitatea magistraţilor procurori D.G., N.A. şi Z.G. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, persoane identificate pornind de la lucrarea nr. 12331/4163/2005.
Prin rezoluţia nr. 462/P/2006 din 19 aprilie 2007 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de D.G., N.A. şi Z.G., procurori în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru comiterea infracţiunilor prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi art. 264 C. pen., întrucât faptele sesizate nu există.
În rezoluţia atacată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
La data de 25 ianuarie 2005, S.S. a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu faptul că unele dosare în care a avut calitatea de parte ar fi fost soluţionate în mod tendenţios şi abuziv, cu scopul de a favoriza persoanele cercetate, deşi împotriva acestora existau probe certe de vinovăţie; s-a susţinut că soluţionarea cauzelor a fost influenţată negativ de către N.A. (pe atunci prim ministru), V.I. (pe atunci prefect al jud. Buzău) şi P.G. (preşedintele Tribunalului Buzău).
Prin ordonanţa nr. 70/P/2005 din data de 14 februarie 2005 (procuror Z.G.), s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva lui N.A. reţinându-se că fapta sesizată (art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)) nu există; cu privire la activitatea celorlalte persoane cauza s-a disjuns şi a fost declinată în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
La nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti s-a constituit dosarul nr. 43/P/2005; prin rezoluţia din data de 14 martie 20905 s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva lui P.G., întrucât faptele sesizate (art. 246 şi art. 25 raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)) nu există şi disjungerea cauzei referitor la V.I., devenit între timp senator.
Conform legii, dosarul disjuns privind pe acesta din urmă a fost declinat în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde s-a înregistrat la secţia de urmărire penală şi criminalistică sub nr. 309/P/2005.
Prin rezoluţia nr. 309/P/2005 din data de 20 aprilie 2005 (procuror Z.G.), s-a dispus neînceperea urmăririi penale întrucât faptele sesizate (art. 246 şi art. 25 raportat la art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)) nu există.
Prin rezoluţia nr. 8231/186/N/2005 din data de 1 iulie 2005 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică (procuror D.G., pe atunci şef secţie), plângerea formulată împotriva acestei soluţii de către S.S., întemeiată pe prevăzută art. 278 C. proc. pen., a fost respinsă ca nefondată.
La data de 12 iulie 2005, S.S. a formulat un memoriu adresat Procurorului General, prin care a solicitat efectuarea de verificări atât cu privire la activitatea magistraţilor procurori D.G. şi Z.G. (referitor la modul de soluţionare a cauzelor mai sus descrise); cât şi a celorlalţi magistraţi de la unităţile teritoriale care, anterior, au dat soluţii nefavorabile intereselor sale.
Memoriul a fost înregistrat la secţia de urmărire penală şi criminalistică sub nr. 12331/4163/2005.
Prin rezoluţia din data de 27 iulie 2005 procuror N.A., s-a dispus respingerea plângerii ca informă, reţinându-se că memoriul nu cuprinde menţiunile obligatorii pentru a constitui sesizare în sensul legii procesual penale.
Soluţia a fost comunicată petentului prin adresă expediată acestuia la data de 2 august 2005.
Memoriile ulterioare, înregistrate sub acelaşi număr, prin care S.S. şi-a exprimat nemulţumirea referitor la inacţiunea organelor judiciare au determinat formularea de noi comunicări ori s-au clasat pentru identitate de obiect.
Pe calea prezentelor sesizări persoana vătămată nu indică încălcări concrete ale legii sau ale atribuţiunilor de serviciu; motivul său principal de nemulţumire constă în faptul că nu i s-a dat dreptate, iar argumentele se referă strict la temeinicia soluţiilor anterioare.
Dosarele nr. 70/P/2005, nr. 309/P/2005 şi lucrarea nr. 12331/4163/2005 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, au fost examinate sub toate aspectele de fapt şi de drept, constatându-se că soluţiile pronunţate sunt legale şi temeinice.
Prin rezoluţia nr. 7333/2933/2007 din 6 iunie 2007 a procurorului şef al secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionar împotriva soluţiei dispusă în dosarul nr. 462/P/2006.
Împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, în termen legal, a formulat plângere potrivit art. 2781 C. proc. pen., petiţionarul S.S.
În motivarea plângerii sale, petiţionarul face referire la refuzul procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, de a cerceta pretinse fapte de fals comise cu ocazia vânzării la licitaţie publică a imobilului proprietatea sa compus din casă de locuit şi teren.
Din actele premergătoare efectuate în cauză, Înalta Curte constată că rezoluţia atacată est temeinică şi legală.
Astfel, în sarcina magistraţilor procurori care au soluţionat dosarele nr. 70/P/2005, nr. 309/P/2005 şi lucrarea nr. 12331/4163/2005 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu se poate reţine săvârşirea vreunei fapte penale, aceştia exercitându-şi atribuţiile de serviciu cu respectarea dispoziţiilor legale şi fără a provoca o vătămare intereselor legale ale petiţionarului.
De asemenea, nu se poate concluziona că, prin soluţiile dispuse în cauzele respective, au efectuat acte de favorizare a altor persoane, aşa cum susţine petiţionarul, astfel că faptele reclamate de acesta nu există.
Nemulţumirile petiţionarului sunt practic legate de vânzarea la licitaţia publică a imobilului proprietatea sa, ca urmare a punerii în executare a unei hotărâri judecătoreşti, prin care petiţionarul era obligat la plata unei sume de bani reprezentând împrumut nerestituit şi dobândă.
De menţionat este faptul că după ce a urmat căile prevăzute de lege pentru anularea licitaţiei, petiţionarul a formulat plângeri penale împotriva magistraţilor judecători şi procurori care au soluţionat cauzele sale.
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte apreciază că plângerea este nefondată, urmând a o respinge în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. şi să menţină rezoluţia atacată.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul S.S. împotriva rezoluţiei nr. 462/P/2006 din 19 aprilie 2007 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Menţine rezoluţia atacată.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1162/2008. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1238/2008. Penal. Abuz în serviciu contra... → |
|---|
