ICCJ. Decizia nr. 1265/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1265/2008
Dosar nr. 4021/121/2007
Şedinţa publică din 7 aprilie 2008
Asupra recursurilor de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 571 din 9 noiembrie 2007 a Tribunalului Galaţi a fost condamnat inculpatul, în baza art. 174 alin. (1) cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen., la 8 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) b) şi c) C. pen.
S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi 64 lit. a) b) şi c) C. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la 7 aprilie 2007 la zi.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 15.000 lei despăgubiri civile către partea civilă N.Ţ.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut, în fapt, că în ziua de 7 aprilie 2007, inculpatul C.M. agent de pază la SC S. W.B.C. SRL Galaţi şi martorul G.I. s-au întâlnit cu victima C.G. agent de bază la SC V. SRL Brăila, cu toţii fiind repartizaţi să îşi desfăşoare activitatea pe platforma SC M.S. SA Galaţi, la obiectivul de pază din zonă, respectiv la Fabrica de O. nr. 2.
După ce au stat de vorbă, victima i-a invitat pe inculpat şi pe martor în baraca sa pentru a juca o partidă de cărţi.
După o primă partidă de „şeptic" pierdută de inculpat, victima a scos din sacoşă 2 sticle a câte 2 l vin roşu şi alb, din care au servit cu toţii.
La un moment dat, în timp ce continuau jocul de cărţi, inculpatul a luat cuţitul ce se afla pe masă, şi, fără a spune ceva, a trecut lama cuţitului printre dinţi, apoi a aşezat din nou cuţitul pe masă.
Atunci inculpatul C.M. a scos pistolul din dotare din toc şi l-a aşezat pe masă.
În timpul acestei acţiuni, inculpatul avea privirea îndreptată spre victimă.
După câteva minute cei trei au terminat o nouă rundă de „şeptic" câştigată de victimă şi pierdută de inculpat. Acesta din urmă, fără să spună ceva, a tras de manşon, armând pistolul.
Realizând pericolul, victima a strigat la C.M. să nu tragă, însă inculpatul fără a spune ceva a apăsat pe trăgaci şi a împuşcat-o pe victimă în obrazul stâng. După ce a fost împuşcată de inculpat victima şi-a pierdut cunoştinţa şi a căzut de pe banchetă cu faţa în jos.
Martorul G.I., deşi speriat de incidentul la care tocmai asistase i-a cerut inculpatului să-l ajute să o scoată pe victimă afară pentru a-i acorda primul ajutor. După ce au aşezat-o pe victimă pe ciment în faţa barăcii inculpatului a anunţat prin staţie Dispeceratul W.B.C. că a leşinat agentul de pază de la firma V., respectiv agentul C.G.
În acest timp martorul G.I. a mers la punctul fix de pază de la intrarea în Fabrica de O. 2 şi a comunicat Dispeceratului W.B.C. cele întâmplate.
Angajaţii acestui dispecerat au chemat salvarea şi l-au anunţat pe şeful de tură martorul S.S. care s-a deplasat la locul faptei.
Aici martorul a constatat că victima se afla în faţa unei barăci, în stare de inconştienţă, că avea faţa umflată şi vânătă şi că doi medici îi acordau îngrijiri medicale.
Cu acea ocazie martorul S.S. a aflat de la martorul G.I. că, în timp ce jucau toţi trei cărţi în baracă, inculpatul C.M. a scos pistolul, l-a armat, a îndreptat arma spre victimă şi a împuşcat-o.
Victima C.G. a fost transportată la Spitalul Judeţean Galaţi, unde la scurt timp a decedat.
Potrivit raportului medico-legal de necropsie, moartea victimei a fost violentă, ea datorându-se plăgii împuşcate faciale stânga cu traiectul plăgii interesând sinusul maxilar stâng, rinofaringele, corpul vertebral al celei de a doua vertebre cervicale, cu contuzie şi dilacerare medulară cervicală şi insuficienţă cardio-respiratorie acută consecutivă. Plaga împuşcată a fost produsă prin împuşcare cu armă cu glonţ, la autopsie găsindu-se un glonţ tip muniţie folosită pentru pistol.
Traiectul plăgii împuşcate a fost anteroposterior, de la stânga spre dreapta, fiind posibil ca în momentul împuşcării victima să fi plecat puţin capul în jos, spre dreapta, existenţa factorilor suplimentari ai împuşcării la nivelul feţei, în orificiul de intrare în regiunea maxilară stânga denotă producerea împuşcăturii.
S-a stabilit că între plaga împuşcată facială, cu interesarea coloanei vertebrale cervicale cu dilacerare şi contuzie medulară şi moartea victimei există raport direct, necondiţionat de cauzalitate.
Potrivit raportului de expertiză balistică aflat în dosar, arma pe care inculpatul o avea în dotare era în perfectă stare de funcţionare, neprimindu-se apărarea inculpatului că aceasta s-ar fi descărcat accidental.
S-a mai apreciat că, în cauză, moartea fiind datorată activităţii materiale desfăşurată de inculpat cu intenţie indirectă, fapta constituie infracţiunea de omor prevăzută de art. 174 C. pen., nicidecum cea prevăzută de art. 178 alin. (1) şi (4) din acelaşi cod.
Având în vedere lipsa antecedentelor penale, conduita bună atât la locul de muncă precum şi în societate, instanţa a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante coborând pedeapsa sub minimul legal.
Sub aspectul laturii civile, s-a reţinut că inculpatul a fost de acord să plătească părţii civile suma solicitată de aceasta de 1500 lei despăgubiri civile.
Curtea de Apel Galaţi, secţia penală, prin Decizia penală nr. 6/ A din 14 ianuarie 2008, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, a desfiinţat în parte, sub aspectul laturii penale, hotărârea primei instanţe şi rejudecând a înlăturat dispoziţiile art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. a) C. pen., şi a majorat pedeapsa principală aplicată inculpatului C.M. de la 8 ani la 10 ani închisoare, menţinând celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate.
Prin aceeaşi decizie a fost respins apelul declarat de inculpat.
Pentru a decide astfel, instanţa de control judiciar a considerat că nu se justifică reţinerea circumstanţelor atenuante, şi că astfel se impune majorarea pedepsei.
Referitor la apelul declarat de inculpat s-a apreciat că fapta fiind comisă cu intenţia indirectă de ucidere a victimei, nu este cazul schimbării încadrării juridice în art. 178 alin. (1) şi (4) C. pen.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi inculpatul C.M.
În recursul parchetului s-a susţinut, în baza art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., că pedeapsa aplicată în apel a fost greşit individualizată impunându-se majorarea ei în raport cu pericolul social grav al faptei şi cu împrejurările săvârşirii ei.
La rândul său inculpatul a criticat hotărârea atacată susţinând, în principal, conform art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., că fapta trebuia încadrată în dispoziţiile art. 178 alin. (1) şi (4) C. pen., şi în subsidiar, potrivit art. 14 al aceluiaşi text, că pedeapsaprincipală şi cea complementară au fost greşit individualizate impunându-se reducerea lor.
Examinând hotărârea atacată în baza motivelor de casare invocate Curtea constată neîntemeiate recursurile declarate.
Din analiza actelor dosarului rezultă că instanţele au stabilit în mod corect situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului în săvârşirea infracţiunii de omor prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen.
Probele administrate în cauză, au confirmat că inculpatul, aflat sub influenţa băuturilor alcoolice consumate şi fiind sub impresia pierderii mai multor partide succesive la jocul de cărţi, a scos arma din dotare, a armat-o şi a îndreptat-o asupra victimei pe care a împuşcat-o în cap.
În momentul când a observat că arma este îndreptată spre ea victima a cerut inculpatului să nu descarce arma, şi chiar a făcut un gest de a evita traiectoria glonţului.
În drept, fapta inculpatului de a îndrepta arma înspre victimă şi de a declanşa focul, neluând în seamă cererea victimei de a nu îl împuşca, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor prevăzută de art. 174 C. pen., corect reţinută de instanţe.
Apărarea formulată de inculpat în sensul că ar fi incidente dispoziţiile art. 178 alin. (1) şi (4) C. pen., referitoare la uciderea din culpă nu poate fi luată în seamă, rezultând din materialul probator al cauzei că el nu a săvârşit fapta din culpă, ci a acţionat cu intenţia caracteristică omorului el ţintind cu o armă de foc aptă a produce moartea, o zonă vitală, respectiv capul victimei.
Ca atare instanţele au dat o corectă încadrare juridică faptei şi nu există motive se schimbare a acesteia, aşa cum s-a solicitat de către inculpatul recurent.
Referitor la pedeapsa principală aplicată, situată chiar la minimul prevăzut de lege se constată că aceasta este în raport cu dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), conformă cu pericolul social al faptei şi cu împrejurările în care a fost comisă şi ţine seama şi de datele pozitive ce îl caracterizează pe inculpat, respectiv lipsa antecedentelor penale, conduita anterioară general bună şi poziţia adoptată după comiterea faptei de a acorda ajutor victimei.
Se mai constată că pedeapsa principală aplicată este de natură a asigura, potrivit art. 52 C. pen., prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni şi reintegrarea în comunitate a inculpatului.
Tot astfel, pedeapsa complementară aplicată a interzicerii unor drepturi este justificată, necesară şi obligatorie conform art. 65 alin. (1) şi (2) C. pen.
Fiind respectate cerinţele dispoziţiilor legal menţionate, Curtea constată că nu există temeiuri de reconsiderare a cuantumului pedepsei principale şi a celei complementare aplicate în sensul majorării celei principale, s-a cum s-a solicitat în recursul declarat de procuror şi în sensul reducerii atât a pedepsei principale cât şi celei complementare aşa cum s-a solicitat în recursul declarat de inculpat.
Întrucât motivele de recurs invocate de procuror şi de inculpat sunt neîntemeiate, iar din examinarea actelor dosarului nu se constată existenţa unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 38515 pct. b) din acelaşi cod, urmează a respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi de inculpatul C.M.
Se va dispune deducerea din pedeapsa aplicată inculpatului a timpului reţinerii şi al arestării preventive de la 7 aprilie 2007 la 7 aprilie 2008.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., se va dispune obligarea inculpatului la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi de inculpatul C.M. împotriva deciziei penale nr. 6/ A din 14 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi al arestării preventive de la 7 aprilie 2007 la 7 aprilie 2008.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 aprilie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1217/2008. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1280/2008. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
