ICCJ. Decizia nr. 1213/2008. Penal. Infracţiuni privind circulaţia pe drumurile publice (O.U.G nr. 195/2002). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1213/2008
Dosar nr. 1345/263/2007
Şedinţa publică din 2 aprilie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din actele şi lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 182 in 12 decembrie 2007, Curtea de Apel Craiova, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b1) C. proc. pen., şi art. 181 C. pen., l-a achitat pe inculpatul R.G.S., fără antecedente penale, aplicându-i sancţiunea administrativă a amenzii în sumă de 1000 lei, pentru infracţiunea prevăzută de art. 79 alin. (4) din OUG nr. 195/2002, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanţa a reţinut, în fapt, că în după-amiaza de 26 noiembrie 2005, inculpatul R.G.S., împreună cu martorii O.O.A. şi V.D., a consumat băuturi alcoolice într-un local din municipiul Tîrgu Jiu.
În jurul orelor 23,30, inculpatul a urcat la volanul autoturismului său Nissan, pentru a se deplasa la domiciliul martorului O.O.A., fiind surprins, aproximativ la orele 0,42 de organul de poliţie pe raza oraşului Rovinari .
Echipajul poliţiei rutiere constatând că inculpatul se află sub influenţa băuturilor alcoolice, a procedat la testarea aerului expirat de acesta cu aparatul etilotest, marca Drager, constatând o concentraţie de 0,85 mg/l alcool pur.
Fiind condus la Spitalul orăşenesc Rovinari pentru recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei în prezenţa personalului medical inculpatul a refuzat să i se recolteze probe de sânge, motivând că îi este frică de acul de seringă, fiind însă de acord să i se recolteze probe de urină.
Inculpatul, în apărare, a solicitat achitarea pentru inexistenţa faptei întrucât în raport de conţinutul normei de încriminare de la art. 79 alin. (4) din OUG nr. 195/2002, respectiv refuzul de a se supune recoltării probelor biologice, personal a acceptat recoltarea de probă biologice, constând în urină, solicitând să se aibă în vedere şi adresa S.M.L. Gorj, nr. 1871 din 19 octombrie 2007, potrivit căreia concentraţia de alcool se poate determina atât din sânge, cât şi din urină.
Instanţa a înlăturat această apărare a inculpatului, invocând prevederile art. 33 din O.M.S. nr. 255/2000 potrivit căruia „ în vederea efectuării expertizei medico-legale pentru a stabili intoxicaţia etilică, recoltarea sângelui necesar pentru determinarea alcoolemiei, se face în cadrul I.M.L. sau, dacă acest lucru nu este posibil, în unităţi sanitare."
În acelaşi sens, instanţa a reţinut că şi din prevederile OUG nr. 195/2002 rezultă explicit că probele biologice necesare determinării alcoolemiei sunt cele de sânge, după cum, etimologic, alcoolemie semnifică valoarea concentraţiei de alcool în sânge.
Stabilind, astfel, că inculpatul a săvârşit fapta, instanţa de fond a constatat că prin aceasta s-a adus o atingere minimă valorii sociale ocrotite de lege, siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.
În acest sens, s-a reţinut că inculpatul a circulat pe timp de noapte, la o oră când traficul era redus, nu are antecedente penale, este integrat social, cu studii universitare iar refuzul de a se supune recoltării probelor biologice a fost motivat de spasmofilia atestată cu acte medicale.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, care a criticat-o pentru greşita apreciere a lipsei gradului de pericol social al infracţiunii şi, de urmare, de achitare, precum şi de către inculpat care, reiterând apărarea de la fond, a solicitat achitarea pentru nerealizarea elementelor constitutive ale infracţiunii, întrucât nu s-a sustras decât de la recoltarea probei biologice a sângelui, putând să-i fie recoltate alte probe biologice pentru stabilirea concentraţiei de alcool.
Verificând hotărârea criticată pe baza actelor şi lucrărilor din dosar, sub toate aspectele în conformitate cu dispoziţiile art. 3856 alin. *3( C. proc. pen., Curtea reţine cele ce urmează:
Este necontestat că, în noaptea de 26 din 27 noiembrie 2005, inculpatul R.G.S., după ce a consumat 7 sticle cu bere, a condus pe drum public autoturismul marca Nissan, pe ruta Tg. Jiu, Rovinari, fiind surprins în această din urmă localitate de un echipaj al poliţiei rutiere.
Urmare testării cu aparatul etilotest, s-a stabilit o concentraţie de 0,85 mg/l alcool în aerul expirat.
Condus la Spitalul orăşenesc Rovinari, inculpatul a refuzat să i se recolteze sânge pentru stabilirea alcoolemiei, motivând că îi este frică de acul de seringă.
Inculpatul a depus la dosar adeverinţe medicale din 31 decembrie 2000 şi 25 ianuarie 2006 potrivit cărora a fost diagnosticat cu „Spasmofilie clinică, distonie neurovegetativă", afecţiune care, potrivi Raportului de expertiză medico-legală al I.M.L. Craiova, nu poate determina o criză, în cazul în care bolnavul este supus unei înţepături cu acul de seringă, cu atât mai mult cu cât însuşi tratamentul spasmofiliei se face pe cale injectabilă.
S-a mai concluzionat că în condiţiile în care totuşi i s-ar fi recoltat sânge în spital şi ar fi fost în situaţia de a i se face rău, la nivelul spitalului existau posibilităţi de reanimare.
I.P.J. Gorj – S.P.R., cu adresa nr. 22901 din 24 septembrie 2007, a comunicat instanţei că aparatul etilotest, marca Drager, folosit la testarea inculpatului R.G.S., constituie mijloc tehnic certificat în sensul art. 80 din OUG nr. 95/2002.
Acestea fiind datele cauzei, instanţa de fond a constatat întemeiat că fapta inculpatului realizează conţinutul infracţiunii prevăzute de art. 79 alin. (4) din OUG nr. 95/2002, cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), văzând limitele arătate de art. 317 C. proc. pen.
Interpretarea dată de inculpat expresiei „probe biologice" pentru a susţine că, fiind de acord cu recoltarea probelor biologice de urină, şi nu de sânge, nu a săvârşit infracţiunea imputată, este neîntemeiată, fiind argumentat şi justificat înlăturată de prima instanţă.
Instanţa de fond a greşit însă, aprecierii că fapta inculpatului nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.
Fără îndoială că datele şi împrejurările reţinute în motivarea acestei aprecieri sunt reale, însă nu cuprind decât aspectele ce sunt favorabile inculpatului.
Pornind de la realitatea potrivit căreia infracţiunea imputată inculpatului este de pericol, atât valoarea concentraţiei de alcool pur în aerul expirat, dată de etilotest (mijloc tehnic certificat, conform art. 80 din OUG nr. 195/2002), de 0,85 mg/l, în condiţiile în care concentraţia pentru existenţa infracţiunii era de peste 0,40 mg/l, cât şi consumul de băuturi alcoolice declarat de inculpat, de 6-7 sticle cu bere, conturează existenţa pericolului pentru traficul de pe drumul public Tg. Jiu, Rovinari.
Apoi, în conduita de conducător auto a inculpatului s-au mai înregistrat în trecut abateri, de două ori fiindu-i suspendat permisul de conducere pentru conducere sub influenţa alcoolului iar în alte două rânduri pentru alte abateri.
Măsurile administrative, constând în suspendarea permisului de conducere, luate faţă de inculpat, nu au fost de natură să-i corecteze comportamentul în conducerea autovehiculului pe drumurile publice, ajungând în sfera ilicitului penal prin fapta dedusă judecăţii, care, prin conţinutul său nu poate fi considerată ca fiind lipsită în mod vădit de importanţă.
Aşa fiind, Curtea constată că fapta inculpatului realizează trăsăturile esenţiale ale infracţiunii, fiind prevăzută de art. 79 alin. (4) din OUG nr. 195/2002 săvârşită cu vinovăţie şi prezentând pericol social.
La individualizarea pedepsei, însă, în cadrul criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), se va ţine seama şi de datele şi împrejurările ce caracterizează pozitiv persoana inculpatului, aşa cum au fost evidenţiate de instanţa de fond şi în raport de care vor fi reţinute prevederile art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., cu efectul arătat de art. 76 lit. d) C. pen.
Curtea apreciază că scopul pedepsei astfel aplicate poate fi atins şi fără executarea acesteia, făcând aplicaţia art. 81 C. pen.
Pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei principale se va dispune, conform art. 71 alin. (5) C. pen., şi suspendarea executării pedepsei accesorii.
Faţă de cele ce preced, va fi admis recursul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Pentru motivele sus-arătate, recursul inculpatului se invederează, ca nefondat, şi va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva sentinţei penale nr. 182 din 12 decembrie 2007 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală, privind pe inculpatul R.G.S.
Casează sentinţa atacată cu privire la greşita achitare a inculpatului.
În rejudecare, în baza art. 79 alin. (4) din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), şi art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., condamnă pe inculpat la 2 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 şi art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 81 C. pen., suspendă condiţionat executarea pedepsei pe termen de încercare de 2 ani şi 2 luni.
Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., suspendă executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
Menţine obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 900 lei, dispusă de instanţa de fond.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.G.S. împotriva aceleiaşi sentinţe.
Obligă recurentul inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 aprilie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1212/2008. Penal. Dare de mită (art. 255... | ICCJ. Decizia nr. 1217/2008. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
