ICCJ. Decizia nr. 1737/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1737/2008
Dosar nr. 5235/3/2007
Şedinţa publică din 19 mai 2008
Examinând recursurile de faţă constată:
Prin sentinţa penală nr. 56 din 16 ianuarie 2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, au fost condamnaţi următorii inculpaţi:
1. G.S. zis G după cum urmează.
- în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la 11 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.;
- în baza art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), la 2 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 11 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus arestarea preventivă de la 23 ianuarie 2007 la zi.
2. A.M după cum urmează.
- în baza art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la 11 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.;
- în baza art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la 2 ani închisoare.
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 7 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 105/2006 a Judecătoriei Sector 3 Bucureşti, care a fost cumulată cu fiecare dintre pedepsele stabilite în cauză.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele astfel aplicate în pedeapsa cea mai grea de 11 ani şi 7 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatei.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă reţinerea din 17 noiembrie 2005 şi arestarea preventivă de la 24 ianuarie 2007 la zi.
În baza art. 118 lit. f) C. pen., raportat la art. 17 din Legea nr. 143/2000 s-a confiscat cantitatea de 2,10 grame heroină.
În baza art. 118 lit. e) C. pen., s-a confiscat de la inculpatul G.S. suma de 400 lei şi de la inculpata A.M. – 50 euro.
Inculpaţii au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanţa a reţinut, în fapt, că la data de 23 octombrie 2007, inculpaţii au vândut martorului denunţător G.P.L. 2 doze de heroină cu suma de 100 lei.
Cu ocazia percheziţiei, în locuinţa inculpaţilor au fost găsite 27 de punguţe conţinând 2,19 grame de substanţă pulverulentă, care s-a dovedit a fi heroină, 4 folii din plastic, care s-a dovedit că au conţinut heroină, 2 bucăţi din carton şi 2 seringi hipodermice cu urme de substanţă, precum şi sumele de 400 lei şi 50 euro.
S-a reţinut că, în drept, faptele inculpaţilor, care au vândut cantitatea de 0,19 grame heroină (2 doze) martorului G.P.L. şi au deţinut heroină pentru consum propriu, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 şi ale art. 4 alin. (1) şi (2) din acelaşi cod.
La individualizarea pedepselor s-a avut în vedere pericolul social concret al faptelor, împrejurările în care au fost comise, poziţia procesuală a inculpaţilor şi faptul că aceştia sunt recidivişti.
Întrucât inculpata A.M. a comis infracţiunile în termenul de încercare al suspendării condiţionate pentru pedeapsa anterioară s-a constatat incidenţa dispoziţiilor art. 83 C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei.
Prin Decizia penală nr. 76/ A din 12 martie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a admis apelurile declarate de inculpaţi şi a desfiinţat în parte sentinţa.
Rejudecând a repus în individualitatea lor pedepsele aplicate inculpaţilor, a făcut aplicarea art. 74 şi 76 C. pen. şi a redus pedepsele pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 de la câte 11 ani închisoare la câte 7 ani închisoare şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 de la câte 2 ani la câte un an şi 6 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul G.S. să execute pedeapsa de 7 ani închisoare.
În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 7 luni închisoare aplicată inculpatei A.M. prin sentinţa penală nr. 105/2006 a Judecătoriei Sector 3 Bucureşti şi cumularea acesteia cu fiecare din pedepsele stabilite în cauză.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata A.M. să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani şi 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen., cu privire la ambii inculpaţi.
S-au înlăturat dispoziţiile de confiscare a sumei de 400 lei de la inculpatul G.S. şi a sumei de 50 euro de la inculpata A.M. şi s-a dispus restituirea acestor sume către inculpaţi.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
S-a menţinut arestarea inculpaţilor şi s-a scăzut din pedeapsa aplicată fiecăruia durata detenţiei preventive la zi.
Instanţa de apel a reţinut că prima instanţă a stabilit corect, pe baza probelor administrate, situaţia de fapt şi a dat o corectă încadrare juridică faptelor, dar în ceea ce priveşte individualizarea pedepselor nu a fost apreciat corect gradul de pericol social al faptelor, împrejurările în care au fost comise şi datele personale ale inculpaţilor.
S-a avut în vedere că inculpaţii au o relaţie de concubinaj, sunt tineri, au un nivel scăzut de instruire, fapt ce i-a determinat să aprecieze necorespunzător pericolul social al faptelor lor.
De asemenea s-a reţinut că inculpata are o fiică în vârstă de 10 ani.
Instanţa de apel a apreciat că, inculpaţii fiind consumatori de droguri, este necesară supunerea lor unui program de dezintoxicare şi nu la pedepse privative de libertate îndelungate.
S-a apreciat astfel că se impune reţinerea unor circumstanţe atenuante conform art. 74 alin. (2) C. pen.
S-a reţinut că în mod greşit s-a dispus confiscarea sumelor de 400 lei şi de 50 euro întrucât nu există nici o dovadă că aceşti bani provin din săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri.
Inculpaţii au declarat recurs susţinând că pedepsele aplicate sunt prea aspre şi au solicitat reducerea acestora.
Recursurile îşi găsesc temeiul în dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., dar nu sunt fondate.
Curtea constată că instanţa de apel, reţinând în favoarea inculpaţilor circumstanţe atenuante, a stabilit pedepse sub limita minimă prevăzută de lege pentru infracţiunile comise şi din actele dosarului nu rezultă nici o împrejurare care să justifice reducerea pedepselor astfel stabilite.
Nu se poate ignora pericolul social deosebit al faptelor, împrejurarea că inculpaţii au traficat şi deţinut droguri de mare risc şi faptul că ambii inculpaţi sunt recidivişti.
Întrucât din examinarea cauzei nu rezultă nici existenţa vreunui caz de casare care să poată fi luat în considerare din oficiu, Curtea va respinge recursurile, ca nefondate, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va deduce la zi detenţia preventivă pentru fiecare recurent inculpat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., fiecare recurent inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii A.M. şi G.S. împotriva deciziei penale nr. 76/ A din 12 martie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I-a penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului G.S., timpul reţinerii şi al arestării preventive de la 23 ianuarie 2007 la 19 mai 2008.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei A.M., timpul reţinerii din 17 noiembrie 2005 şi al arestării preventive de la 24 ianuarie 2007 la 19 mai 2008.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1724/2008. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1747/2008. Penal → |
|---|
