ICCJ. Decizia nr. 1825/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1825/2008
Dosar nr. 6634/3/2007
Şedinţa publică din 23 mai 2008
Asupra recursurilor de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor dosarului, reţine următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1246/ F din 18 septembrie 2007, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia l penală, în dosarul nr. 6634/3/2007, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicabilă art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi aplicabilă art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul L.A.R., la o pedeapsă de 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare,
În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (l) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei de un an şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 877 din 17 martie 2004 a Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 1539 din 20 decembrie 2004 a Tribunalului Bucureşti, secţia a ll-a penală, dispunând ca această pedeapsă să se execute alături de pedeapsa aplicată în prezenta cauză şi urmând ca inculpatul L.A.R. să execute pedeapsa de 11 ani şi 6 luni închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 – art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului P.M.l., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
În baza art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicabilă art. 74 – art. 76 C. pen., a fost condamnat inculpatul P.M.l. la o pedeapsă de un an şi 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 – art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 6 luni, şi s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen.
Conform art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei închisorii s-a suspendat şi pedepsele accesorii.
Prin aceeaşi sentinţă a fost achitată inculpata O.M. în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, iar în baza art. 4 alin. (2) şi art. 5 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 – art. 76 C. pen. şi art. 33 lit. a) – art. 34 lit. a) C. pen., a fost condamnată la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare şi un an interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., a cărei executare a fost suspendată condiţionat în baza art. 81 C. pen.
În baza art. 17 alin. (1) C. pen., raportat la art. 118 lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea cantităţilor de 3,82 gr. heroină, respectiv de 1,20 gr. heroină predate la Camera de corpuri delicte a I.G.P.R. – D.C.J.S.E.O. (dovezile seria D nr. 001431 din 05 februarie 2007 şi seria D nr. 001437 din 05 februarie 2007 dosar urmărire penală).
A fost dispusă restituirea către inculpatul L.A.R. a sumei de 115 lei, consemnată la C.E.C. cu recipisa nr. 1725189/1 din 31 ianuarie 2007 şi a telefonului mobil marca Nokia, seria INEI 35709600, 3667331 cu clapetă, gri bleu metalizat, cu cartelă VODAFONE, seria 610029851881 depus la Camera de corpuri delicte din cadrul B.C.C.O. Sector 4 cu dovada seria AT nr. 0003072/31 ianuarie 2007.
S-a dispus restituirea către inculpatul P.M.l. a sumei de 1035 lei consemnată la C.E.C. cu recipisa nr. 1725195/1.
În fine, inculpaţii au fost obligaţi la cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunţa această sentinţă, tribunalul a reţinut pe baza probelor administrate că, în data de 29 ianuarie 2007 inculpatul L.A.R. a vândut două doze de heroină martorului denunţător cu identitate protejată P.F. în schimbul sumei de 100 lei, şi că a deţinut în mod continuu, alte 10 doze de heroină destinate atât vânzării cât şi consumului propriu, fără drept.
Această stare de fapt şi vinovăţia inculpatului a fost stabilită pe baza următoarelor probe: declaraţia martorului cu identitate protejată P.F. care arată că este consumator de droguri de cea 7 ani şi că în ultima perioadă îşi procura heroina de la inculpatul L.A.R., cu care lua legătura prin intermediul telefonului mobil, tranzacţia având loc pe str. Lamoteşti, unde inculpatul locuia fără forme legale; procesul-verbal de realizare a flagrantului; procesul-verbal de percheziţie corporală din care rezultă că asupra inculpatului s-a găsit suma de 100 lei în bancnote ale căror serii corespundeau cu cele consemnate anterior în procesul - verbal întocmit de organele de urmărire penală şi folosit de martorul denunţător la cumpărarea celor două doze de heroină; procesul-verbal de percheziţie domiciliară care atestă deţinerea de către inculpat a altor doze de heroină destinate, conform propriilor declaraţii, atât consumului propriu cât şi vânzării; declaraţiile martorilor R.A., B.G., P.R., C.M.Ş., P.D., B.I.A., T.C.C. care au relatat că se aprovizionau cu heroină de la inculpatul L.A.R.; declaraţiile martorului J.K. care a asistat atât la realizarea flagrantului cât şi la efectuarea percheziţiei corporale şi a celei domiciliare, acesta confirmând găsirea banilor înseriaţi asupra inculpatului ca şi prezenţa celor 10 doze de heroină în apartamentul inculpatului L.A.R.; raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 331443 din 29 ianuarie 2007 şi nr. 331450 din 30 ianuarie 2007 din care rezultă că atât cele două doze vândute martorului cu identitate protejată P.F. cât şi cele 10 doze găsite în locuinţa inculpatului L.A.R. conţineau heroină precum şi faptul că seringa hipodermică şi fiola spartă găsite asupra inculpatului conţineau urme de heroină; actele medicale întocmite cu ocazia introducerii inculpatului în Arestul Secţiei 12 Poliţie din care rezultă că acesta este consumator de droguri de mare risc.
Cu privire la inculpatul P.M.l. s-a reţinut că acesta a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc, prevăzut de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 constând în aceea că în data de 28 ianuarie 2007 acesta s-a deplasat în zona Ferentari, de unde a procurat o bilă conţinând 3,93 grame de heroină atât pentru consumul său cât şi pentru consumul inculpatei O.M.
În urma administrării probatoriului în faza de cercetare judecătorească, în care ambii inculpaţi şi-au retractat declaraţiile date sub acest aspect în faza de urmărire penală, susţinând că, în realitate, s-au deplasat împreună în cartierul Ferentari şi au cumpărat 4 grame de heroină pe care au plătit 800 lei, contribuind fiecare cu jumătate din sumă, drogurile fiind destinate consumului propriu şi motivând că declaraţiile date în faza de urmărire penală li s-au sugerat de către organele de urmărire penală, în sensul de a declara că numai inculpatul P.M.l. a cumpărat drogurile atât pentru sine cât şi pentru inculpata O.M., instanţa de fond a reţinut că inculpatul P.M.l. se face vinovat numai de săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 4 alin (2) din Legea nr. 143/2000, iar inculpata O.M. numai pentru infracţiunile prevăzute de art. 4 alin. (2) şi art. 5 din Legea nr. 143/2000, dispunând achitarea acestora pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREŞTI şi inculpatul L.A.R.
În motivele sale de apel, Parchetul a criticat sentinţa pentru nelegalitate sub aspectul greşitei achitări a inculpatului P.M.l. pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
S-a susţinut, în esenţă, că din lucrările dosarului, în primul rând chiar din declaraţiile inculpatului P.M.l., rezultă fără dubiu că acesta este cel care în data de 28 ianuarie 2007, s-a deplasat în zona Ferentari, de unde a cumpărat cantitatea de 3,93 grame heroină pentru consumul său propriu cât şi pentru consumul propriu al inculpatei O.M. S-a mai susţinut că s-a probat, că în locuinţa unde locuiau fără forme legale cei doi, se consumau droguri atât de ei, cât şi de alte persoane care erau găzduite în acest scop.
Cel de al doilea motiv de apel al parchetului care a vizat nelegala aplicare a pedepsei accesorii prevăzută de art. 71 – art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), inculpaţilor P.M.I. şi O.M., în condiţiile în care s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, nu a mai fost susţinut de către reprezentantul parchetului.
În motivele sale de apel, inculpatul L.A.R. a criticat sentinţa pentru netemeinicie, în sensul că pedeapsa aplicată este mult prea mare faţă de circumstanţele sale personale, şi de atitudinea sinceră manifestată pe tot parcursul procesului.
Prin Decizia penală nr. 379/ A din 26 noiembrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală şi pentru cauze pentru minori şi de familie, s-a admis apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREŞTI împotriva sentinţei instanţei de fond pe care a desfiinţat-o în parte şi rejudecând în fond:
În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen., l-a condamnat pe inculpatul P.M.l. la pedeapsa de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 lit. d) C. pen., l-a condamnat pe acelaşi inculpatul P.M.l. la pedeapsa de un an şi 6 luni închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen., şi 35 C. pen., în urma contopirii pedepselor aplicate s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza II şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani. Ca pedeapsă accesorie, s-a dispus interzicerea drepturilor prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
În baza art. 5 lit. a) din Legea nr. 381/2004, s-a dispus comunicarea unei copii de pe hotărâre A.N.A.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.
Cu privire la inculpatul L.A.R., s-a dispus respingerea apelului.
Pentru a pronunţa această decizie, instanţa de apel a reţinut că vinovăţia inculpatului P.M.l. este pe deplin dovedită sub aspectul infracţiunii de trafic de droguri, pe baza declaraţiilor inculpaţilor date în faza de urmărire penală, declaraţii care se coroborează cu cele ale martorilor asistenţi şi cu declaraţia coinculpatului L.A.R. care a arătat că nu o cunoaşte pe inculpata O.M., ceea ce demonstrează că drogurile au fost cumpărate numai de inculpatul P.M.l., pentru el dar şi pentru inculpată.
Împotriva deciziei instanţei de apel, în termen legal, au declarat recurs inculpaţii L.A.R. şi P.M.l.
Inculpatul P.M.l. în motivele scrise de recurs, a criticat Decizia pentru nelegalitate şi netemeinicie, a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen., a solicitat casarea deciziei şi menţinerea sentinţei instanţei de fond, întrucât instanţa de apel l-a condamnat greşit, fără probe, pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc. A mai susţinut că în faza de urmărire penală i s-a schimbat încadrarea juridică a faptei în infracţiunea de trafic de droguri de mare risc, la data de 21 februarie 2007 când nu a fost asistat de apărător. A mai solicitat reducerea pedepsei, arătând că este încadrat în muncă şi nu mai consumă droguri.
În motivele sale de recurs inculpatul L.A.R., a solicitat reducerea pedepsei, prin reţinerea circumstanţelor atenuante personale, justificate de atitudinea sa sinceră pe tot parcursul procesului penal.
Examinând Decizia recurată în raport de criticile formulate de inculpatul P.M.l., care vor fi analizate prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 pct. 17, 18 şi 14 C. proc. pen., şi de inculpatul L.A.R. care vor fi analizate prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385/9 pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul inculpatului P.M.l. este nefondat, iar recursul inculpatului L.A.R. este fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
1. Cu referire recursul formulat de inculpatul P.M.l., instanţa de recurs constată că pe baza analizei probelor administrate atât în faza de urmărire penală cât şi în faza cercetării judecătoreşti, Curtea de apel a reţinut corect starea de fapt şi vinovăţia inculpatului pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc. Astfel, la data de 29 ianuarie, cu prilejul unei percheziţii efectuată la domiciliul inculpatului şi al concubinei acestuia coinculpata O.M. s-a descoperit în mâna acestea o doză de heroină de 3,92 gr. (raportul tehnico ştiinţific nr. 331450/2 din 30 ianuarie 2007, efectuat în cauză a stabilit că doza respectivă conţinea heroină). Fiind întrebată de provenienţa heroinei acesta a declarat că a fost cumpărată de inculpatul P.M.l. pentru a o consuma amândoi.
Această declaraţie a fost dată în prezenţa martorilor asistenţi, iar în declaraţiile scrise date în faza de urmărire penală aceasta a precizat că heroina a fost cumpărată de prietenul ei inculpatul P.M.I., care mergea singur s-o cumpere.
Inculpatul P.M.I. în declaraţiile date în faza de urmărire penală a recunoscut că el a cumpărat cantitatea de drog găsită asupra concubinei sale, cu o zi înainte, de data percheziţiei, de la numitul C. din Ferentari, pentru consumul ambilor.
În faza de cercetare judecătorească cei doi au revenit asupra acestor declaraţii, susţinând că împreună au cumpărat heroina fiecare pentru consumul lui propriu, justificând declaraţiile din faza de urmărire penală, prin faptul că li s-au sugerat de organele de poliţie.
Potrivit art. 63 alin. (2) C. proc. pen., probele nu au o valoare mai dinainte stabilită, aprecierea fiecăreia se face de instanţa de judecată în urma examinării tuturor probelor, în scopul aflării adevărului.
Totodată, potrivit art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., instanţa de recurs nu poate să facă o nouă apreciere a probelor, ci numai să constate dacă starea de fapt reţinută de Curtea de Apel nu este contrară probelor.
Or, examinând declaraţiile celor doi inculpaţi şi ale martorilor asistenţi, se constată că în cauză nu s-a comis o gravă eroare de fapt. Instanţa de apel a reţinut vinovăţia inculpatului pentru infracţiunea de trafic de droguri de mare risc pe baza declaraţiilor date în faza de urmărire penală, date foarte aproape de momentul comiterii faptei, când faptele comise erau proaspete în memoria lor, şi aproape de adevăr. Mai mult, explicaţiile date cu ocazia percheziţiei, au fost date în prezenţa martorilor asistenţi, au fost spontane, neexistând nicio dovadă că li s-a sugerat, cum să declare.
Fată de aceste considerente, instanţa de recurs retine că nu sunt temeiuri pentru achitarea inculpatului.
Cu privire la susţinerea inculpatului, privitoare la schimbarea încadrării juridice, se reţine că, la data de 23 februarie 2007, potrivit procesului verbal pe prezentare a materialului de urmărire penală, inculpatului i s-a adus la cunoştinţă această încadrare juridică, nu a avut de formulat obiectiuni, şi a declarat că nu are nevoie de apărător. De altfel, încadrarea juridică dată faptei în rechizitoriu nu este obligatorie pentru instanţă, iar inculpatul nu a invocat niciodată încălcarea dreptului la apărare.
Instanţa de recurs apreciază că şi sub aspectul individualizării pedepsei, Decizia recurată este temeinică şi legală, inculpatul a beneficiat de largi circumstanţe atenuante, astfel că, nu se impune reducerea pedepsei de 4 ani închisoare.
Nefiind niciun motiv de casare a deciziei Curţii, în ceea cel priveşte pe acest inculpat, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul inculpatului P.M.l., va fi respins ca nefondat.
2. Hotărârile primelor instanţe sunt greşite însă, sub aspectul individualizării pedepsei aplicată inculpatului L.A.R.
Astfel, conduita inculpatului după comiterea faptei, atitudinea corectă pe tot parcursul procesului penal, constând într-o sinceritate deosebită, tinereţea inculpatului şi lipsa de experienţă de viaţă, care a fost cauza atragerii sale în acest trafic de droguri, puteau să fie valorificate de primele instanţe drept circumstanţe atenuante. Chiar dacă s-a reţinut faţă de inculpat starea de recidivă prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., având în vedere că fapta pentru care a fost condamnat anterior, este de altă natură decât cea pentru care a fost condamnat în prezentul proces, se apreciază că se pot reţine circumstanţele atenuante prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen., cu consecinţa reducerii pedepselor aplicate, potrivit art. 76 lit. a) şi d) C. pen.
Faţă de aceste considerente în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Decizia penală atacată, precum şi sentinţa penală nr. 1246/ F din 18 septembrie 2007 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, vor fi casate numai în ceea ce priveşte individualizarea pedepsei aplicate inculpatului L.A.R.
Rejudecând cauza va reţine în favoarea inculpatului circumstanţele atenuante art. 74 lit. c), art. 76 lit. a) şi d) C. pen. şi va reduce pedepsele aplicate inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. a) C. pen., de la 10 ani închisoare la 5 ani închisoare şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., de la 2 ani închisoare la un an şi 10 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., va recontopi pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care, prin aplicarea art. 83 C. pen., se adaugă pedeapsa de un an şi 6 luni închisoare, inculpatul în final urmând să execute pedeapsa de 6 ani şi 6 luni închisoare.
Se va deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata reţinerii şi arestării preventive de la 26 octombrie 2002 la 25 noiembrie 2002 şi de la 30 ianuarie 2007, la 23 mai 2008.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat P.M.l. va fi obligat la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de recurentul inculpat L.A.R. împotriva deciziei penale nr. 379/ A din 26 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a ll-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Casează Decizia penală atacată, precum şi sentinţa penală nr. 1246/ F din 18 septembrie 2007 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, numai în ceea ce priveşte individualizarea pedepsei aplicate inculpatului L.A.R.
Rejudecând, descontopeşte pedepsele aplicate inculpatului L.A.R. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.
- 10 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. a) C. pen.
- 2 ani închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Face aplicarea art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. a) şi d) C. pen. şi reduce pedepsele aplicate inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. a) C. pen., de la 10 ani închisoare la 5 ani închisoare şi pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., de la 2 ani închisoare la un an şi 10 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., recontopeşte pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare la care, prin aplicarea art. 83 C. pen., se adaugă pedeapsa de un an şi 6 luni închisoare, inculpatul în final urmând să execute pedeapsa de 6 ani şi 6 luni închisoare.
Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata reţinerii şi arestării preventive de la 26 octombrie 2002 la 25 noiembrie 2002 şi de la 30 ianuarie 2007 la 23 mai 2008.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.M.l. împotriva aceleiaşi decizii penale.
Obligă recurentul inculpat P.M.l. la plata sumei de 200 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenţii inculpaţi L.A.R. şi P.M.l., în sumă de câte 80 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 mai 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1820/2008. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1904/2008. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
