ICCJ. Decizia nr. 2191/2008. Penal

Decizii penale ICCJ 2008

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.2191/200.

Dosar nr. 4849/109/200.

Şedinţa publică din 18 iunie 2008

Asupra recursului de faţă:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin sentinţa penală nr. 426 din 27 septembrie 2007 a Tribunalului Argeş, secţia penală, s-a schimbat încadrarea juridică în baza art. 334 C. proc. pen. privind pe inculpaţii T.F., T.A., T.I. şi T.M. din infracţiunea prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 şi art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea pentru fiecare a dispoz. art. 41 alin. (2) şi art. 33 lit. a) C. pen., iar pentru inculpatul T.F., şi a dispoz. art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), în câte o singură infracţiune prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea pentru fiecare inculpat a dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), iar pentru inculpatul T.F. şi a dispoziţiilor art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)

A condamnat pe inculpaţii T.I., T.M., T.F. şi T.A. în prezent aflaţi în Penitenciarul Colibaşi la câte:

- 3 ani închisoare şi câte 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 C. pen. cu aplic, cu aplicarea pentru fiecare inculpat a dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) iar pentru inculpatul T.F. şi a disp. art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)

În baza art. 57 C. pen. inculpaţii vor executa pedepsele principale în condiţii de penitenciar.

În baza art. 71 C. pen. inculpaţii vor fi lipsiţi pe durata executării pedepselor principale de exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen. menţine starea de arest preventiv a celor 4 inculpaţi, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) deduce din pedepsele aplicate perioadele executate în arest preventiv, începând cu 13 iunie 2006 pentru inculpaţii T.I. şi T.A. şi cu data de 28 iunie 2006 pentru inculpaţii T.I. şi T.M., la zi.

În baza art. 118 lit. e) C. pen. şi art. 329 alin. (4) C. pen. a confiscat de la inculpaţi echivalentul în lei al următoarelor sume:

- 2.482 EURO de la inculpatul T.I.;

- 13.420 EURO + 2.019 dolari SUA de la inculpatul T.A.;

- 265,37 EURO de la inculpatul T.M.;

- 15.990 EURO + 12.429 dolari SUA de la inculpatul T.F., prin obligarea inculpaţilor la plata acestor sume către stat.

Constată că părţile vătămate S.G.; P.P.E.; S.M.M.; V.M.; E.E.; B.N., G.S., M.L., C.D., nu s-au constituit părţi civile.

În baza art. 191 C. proc. pen. obligă pe fiecare inculpat la câte 1.500 lei cheltuieli judiciare către stat din care câte 100 lei onorarii de avocat din oficiu la urmărirea penală.

S-a reţinut că Constată că prin rechizitoriul nr. 33/D/P din 06 iulie 2006 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Piteşti, au fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv inculpaţii T.I., T.A., T.F. şi T.M. pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 şi art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a), j) art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), iar pentru inculpatul T.F. şi a dispoziţiilor art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)

În esenţă, prin actul de sesizare s-a reţinut că în perioada 2004 -2005, în diferite componenţe, inculpaţii prin promisiuni nesincere de oferire a unor locuri de muncă decente au recrutat mai multe femei din judeţul Argeş şi din ţară, s-au ocupat de obţinerea paşapoartelor, le-au achitat contravaloarea călătoriei şi le-au transportat în Spania. In unele cazuri chiar inculpaţii au circulat împreună ci victimele până la destinaţie, iar în alte situaţii acestea au fost însoţite de alţi membri ai familiilor inculpaţilor.

Ajunşi la destinaţie, inculpaţii au asigurat găzduire părţile vătămate şi luându-le actele de identitate le-au obligat să se prostitueze. In urma acestei activităţi au fost obţinute diferite sume de bani care fie au fost preluate direct de inculpaţi, fie au fost trimise în ţară, pe numele inculpaţilor, prin serviciile Western Union sau Money Gram.

Examinând probele administrate instanţa reţine următoarele:

În perioada 2004-2005, inculpatul T.I. a recrutat pe părţii vătămate P.P.I., S.M.M. şi V.M. iar în luna septembrie 2004 Ie-a transportat în Spania şi Ie-a asigurat cazarea într-un apartament închiriat.Părţile vătămate au practicat prostituţia însă nu există dovada că au fost constrânse în acest sens. Din această activitate a rezultat suma de 2482 Euro, sumă ce a fost transferată în ţară, pe numele inculpatului menţionat.

Inculpatul T.A., la începutul anului 2005 a recrutat şi transportat în Spania pe partea vătămată S.G., achitând contravaloarea transportului. Ajunşi la destinaţie, inculpatul a asigurat cazarea părţii vătămate într-un apartament închiriat, iar aceasta a început să practice prostituţia, o parte din sumele obţinute respectiv 13.420 Euro şi 2.019 dolari SUA fiind transferate în ţară, pe numele inculpatului.

În perioada 2004-2005 inculpatul T.F. a recrutat pe părţile vătămate P.I., E.E. şi B.N. pe care le-a transportat Spania, unde acestea au practicat prostituţia. Din sumele rezultate au fost transferate pe numele inculpatului sumele de 15.990 Euro şi 12.429 dolari SUA.

În luna august 2004 inculpatul T.M. a recrutat pe părţile vătămate B.C. şi G.S. pe care Ie-a transportat în Spania unde Ie-a asigurat cazarea într-un apartament închiriat. Părţile vătămate practicat prostituţia, iar din sumele obţinute au fost transferaţi pe numele inculpatului 265,37 Euro.

Inculpaţii nu au recunoscut săvârşirea infracţiunilor aşa cum au fost expuse mai sus însă aceasta rezultă din celelalte probe administrate în cauză, respectiv: declaraţiile părţilor vătămate, date în cursul urmăririi penale, declaraţiile martorilor situaţia intrărilor şi ieşirilor din ţară, transferurile de bani efectuate prin Western Union şi Money Gram şi procesele verbale de recunoaştere de pe planşa fotografică. Este de precizat că părţile vătămate au avut in permanenţă comportare oscilantă, dând declaraţii contradictorii. Astfel, într-o primă fază, au declarat că au fost obligate de inculpaţi să se prostitueze, apoi că au practicat această activitate de bunăvoie, fiind protejate de inculpaţi iar în final că nu au practicat prostituţia ci au desfăşurat activităţi oneste. Coroborând aceste declaraţii cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv declaraţiile inculpaţilor şi depoziţiile martorilor audiaţi în cauză se va, reţine în esenţă ca situaţie de fapt, că în perioada 2004-2005 inculpaţii T.I., T.A., T.F. şi T.M. au recrutat pe părţile vătămate, le-au transportat în Spania, unde le-au asigurat cazarea în apartamente închiriate. Părţile vătămate au practicat prostituţia fără a fi constrânse în acest sens, iar o parte din sumele încasate au fost expediate în ţară pe numele inculpaţilor, conform documentelor de transfer, prin Western Union şi Money Gram.

Faţă de situaţia de fapt reţinută, urmează ca în baza art. 334 C. proc. pen. să fie schimbată încadrarea juridică privind pe cei patru inculpaţi din infracţiunile prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 şi art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea pentru fiecare inculpat a dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 33 lit. a) C. pen., iar pentru inculpatul T.F. şi a dispoziţiilor art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), în câte o singură infracţiune prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), iar pentru inculpatul T.F. şi a dispoziţiilor art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), texte legale în baza cărora dispune condamnarea inculpaţilor.

Soluţia de schimbare a încadrării juridice în sensul menţionat se impune în raport de faptul că distincţia dintre infracţiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 din Legea nr. 678/2001 şi cea de proxenetism prev. de art.329 alin. (1) C. pen., este dată de obiectul juridic generic diferit al celor două incriminări. Astfel, în cazul infracţiunilor prev. de Legea nr. 678/2001 acesta constă în apărarea dreptului la libertatea de voinţă şi iar în cazul infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. în apărarea bunelor moravuri în relaţiile de convieţuire socială şi asigurare licită a mijloacelor de existenţă.

Ca urmare, în cazul în care o persoană, fără a întrebuinţa constrângeri, îndeamnă sau înlesneşte practicarea prostituţiei de către persoane majore, săvârşeşte infracţiunea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen.

La stabilirea şi individualizarea pedepselor vor fi avute în vedere dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) în raport de care se reţine, pe de o parte gradul ridicat de pericol social al infracţiunilor, antecedentele penale ale inculpaţilor T.A. şi T.F., iar pe de altă parte împrejurarea că inculpaţii provin din familii organizate, au avut o comportare parţial sinceră în cursul procesului penal şi au o stare a sănătăţii precară.

Faţă de aceste circumstanţe se apreciază că scopul preventiv şi educativ a pedepsei penale prev. de art. 52 C. pen., poate fi realizat prin condamnarea inculpaţilor la pedeapsa închisorii cu executare în condiţii de penitenciar conform art. 57 şi art. 7 C. pen.

2. Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel în termen legal Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş şi inculpaţii T.A., T.F., T.I. şi T.M.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş critică hotărârea primei instanţe pentru următoarele motive: instanţa a apreciat în mod greşit probele administrate în cauză şi în consecinţă, a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată; deşi a reţinut că fiecare inculpat a comis infracţiunea de proxenetism în formă continuată, precum şi a în baza înţelegerii prealabile cu ceilalţi inculpaţi, instanţa de fond nu a reţinut în sarcina fiecăruia circumstanţa agravantă prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen.; consideră că pedeapsa principală aplicată celor 4 inculpaţi este prea blândă, având în vedere pericolul social ridicat al infracţiunilor săvârşite de aceştia.

Inculpaţii T.A., T.F. şi T.M., critică hotărârea primei instanţe pentru nelegalitate, în sensul că în mod greşit s-a reţinut în sarcina lor săvârşirea faptelor pentru care au fost condamnaţi. Apelanţii consideră că aceste fapte nu există şi în consecinţă solicită achitarea în baza dispoziţiilor art. 10 lit. a) C. proc. pen.

Inculpaţii mai sus menţionaţi consideră că apelul parchetului este nefondat şi solicită respingerea acestuia.

Inculpatul T.I. critică hotărârea primei instanţe pentru nelegalitate, apreciind că în mod greşit s-a reţinut în sarcina sa infracţiunea pentru care a fost condamnat. In opinia apelantului fapta pentru care a fost condamnat nu există şi în consecinţă solicită achitarea în baza dispoziţiilor art. 10 lit. a) C. proc. pen.

Apreciază că apelul parchetului este nefondat.

În dezvoltarea motivelor de apel, apelanţii inculpaţi consideră că nu există probe care să demonstreze săvârşirea faptelor pentru care au fost condamnaţi.

Examinând sentinţa supusă apelului din punct de vedere al motivelor invocate, în conformitate cu disp. art. 371 C. proc. pen., curtea constată următoarele:

Prima instanţă a stabilit corect situaţia de fapt aşa cum rezultă din probele administrate atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată, respectiv declaraţiile părţilor vătămate, declaraţiile martorilor audiaţi, procesele verbale de transcriere a interceptării convorbirilor telefonice, procesele verbale de recunoaştere din grup şi alte acte ale dosarului.

Astfel, inculpatul T.I. a recrutat pe părţile vătămate P.P.I. şi S.M.M. din localitatea Babana judeţul Argeş. In acest scop, s-a deplasat la domiciliul acestora şi a afirmat că le va duce la muncă în Franţa sau Spania, precizând că este vorba de spălatul vaselor sau munci menajere. În acest sens, sunt declaraţiile martorilor A.C., S.N. şi N.S.

În aceeaşi perioadă, inculpatul T.I. a recrutat-o şi pe partea vătămata V.M., căreia aparent i-a oferit un loc de muncă la un restaurant din Spania.

La data de 3 septembrie 2004, inculpatul, după ce a procurat documente de identitate pentru părţile vătămate a ieşit cu acestea din ţară. In Spania, părţilor vătămate li s-au luat paşapoartele, au fost cazate într-un apartament închiriat de inculpatul T.F. şi obligate să se prostitueze. Părţile vătămate erau supravegheate de către C.A., concubina lui T.F., care colecta şi banii realizaţi din prostituţie.

S-a stabilit că în perioada 2004 - 2005 inculpatul a realizat din activitatea infracţională suma de 2.482 EUROO.

Din probatoriul administrat în această cauză rezultă că inculpatul T.A. la începutul anului 2005 a recrutat pe partea vătămată S.G., promiţându-i că îi va asigura un loc de muncă într-un restaurant din Spania. Inculpatul a transportat-o în Spania, achitând contravaloarea transportului. Aşa cum rezultă din declaraţia părţii vătămate, aceasta a fost cazată într-un apartament, unde locuiau şi alte femei provenite din România şi obligate de inculpat să se prostitueze. Din declaraţia părţii vătămate rezultă că a practicat prostituţia aproximativ 10 luni de zile, perioadă în care a obţinut suma de 60.000 EUROO, bani pe care i-a dat inculpatului T.A. sau numitei E.F., care strângea banii pentru el. Acelaşi inculpat, împreună cu inculpatul T.M. au recrutat la începutul anului 2004 şi pe partea vătămată B.N. Partea vătămată a fost obligată să se prostitueze în condiţiile menţionate mai sus pentru celelalte părţi vătămate. Din declaraţiile acestei părţi vătămate rezultă că pentru inculpat se prostituau E.F., M.M., D.V. şi R.L.

Relevant este şi faptul că M.M. a formulat plângere împotriva inculpatului la Poliţia spaniolă, acuzându-l de proxenetism.

S-a stabilit că în numele inculpatului s-au efectuat din Spania 22 de transferuri băneşti, sumele totale fiind de 11.312 EURO şi 983 dolari SUA.

Inculpatul T.F. a recrutat pe părţile vătămate P.I., E.E. şi B.N., cărora Ie-a promis locuri de muncă în agricultură. In realitate, ajunse în Spania, părţile vătămate au fost obligate să se prostitueze pentru inculpat. în activitatea de supraveghere a părţilor vătămate şi colectare a banilor, inculpatul a fost ajutat de C.A., concubina sa.

Relevantă este declaraţia părţii vătămate E.E., care a arătat că s-a prostituat pentru inculpat şi a obţinut în urma acestei activităţi suma de 35.000 EURO, bani pe care i-a înmânat inculpatului. Totodată, partea vătămată nominalizează şi alte persoane care s-au prostituat fiind obligate de cei patru inculpaţi.

Din actele dosarului rezultă că, în perioada 2004 - 2005, inculpatul a avut cinci ieşiri în afara ţării, iar pe numele lui s-au operat 17 transferuri băneşti, primind 11.505 EURO şi 5.214 dolari SUA.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul T.M., din probele administrate rezultă că în cursul lunii august 2004, a recrutat pe părţile vătămate B.C. şi G.S., promiţându-le locuri de muncă oneste în Spania. Părţile vătămate, odată ajunse în această ţară au fost obligate să se prostitueze. Partea vătămată, B.C., a declarat că a obţinut din prostituţie suma de 10.000 EURO pe care i-a înmânat-o inculpatului.

Prin urmare, susţinerile inculpaţilor potrivit cărora faptele reţinute în sarcina lor nu există şi prin urmare s-ar impune achitarea în baza disp. art. 10 lit. a) C. proc. pen., nu sunt fondate, dat fiind probatoriul administrat în cauză. Este adevărat că unele părţi vătămate au oscilat în declaraţiile pe care le-au dat, dar în mod corespunzător prima instanţa a avut în vedere ansamblul probator administrat în cauză în baza căruia a stabilit situaţia de fapt.

Apelul parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş este fondat în ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor.

Prima instanţă a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată, reţinând că părţile vătămate au practicat prostituţia, fără a fi constrânse în acest sens.

Având în vedere situaţia de fapt expusă mai sus, precum şi Decizia nr. XVI din 19 martie 2007, pronunţată în interesul legii deSECŢIILE UNITEale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, rezultă că fiecare inculpat a comis în concurs real, infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi respectiv infracţiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), mai puţin inculpatul T.A., pentru care nu se poate reţine dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În raport cu dispoziţiile normative mai sus menţionate, precum şi cu situaţia de fapt expusă rezultă că inculpaţii au executat activităţi de recrutare, transportare, transferare şi cazare a părţilor vătămate prin diferite forme de constrângere şi prin înşelăciune, pentru a obţine consimţământul acestora.

Aceste fapte, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 12 din Legea nr. 678/2001, care se află în concurs real cu infracţiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen.

Totodată, apelul parchetului este fondat şi în ceea ce priveşte un al doilea motiv invocat în sensul că în mod greşit prima instanţă nu a reţinut în sarcina fiecărui inculpat circumstanţa agravantă prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen.

Aşa cum rezultă din declaraţiile părţilor vătămate dar şi din alte probe administrate în cauză, respectiv transcrierile convorbirilor telefonice înregistrate, infracţiunile au fost săvârşite de către inculpaţi împreună, aspect ce impune reţinerea circumstanţei agravante prevăzută de art. 75 lit. a) C. pen.

Având în vedere considerentele de mai sus, în baza disp. art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., se va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş împotriva sentinţei penale nr. 426 din 27 septembrie 2007.

Se va desfiinţa în parte sentinţa şi se va înlătura schimbarea încadrării juridice şi pedepsele aplicate inculpaţilor.

In sarcina inculpaţilor T.F., T.I., T.M. şi T.A. se va reţine săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea disp. art. 75 lit. a) C. pen. Pentru inculpaţii T.F., T.I. şi T.M., se vor aplica şi dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), iar pentru inculpatul T.F. dispoziţiile art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)

De asemenea, în sarcina inculpaţilor mai sus menţionaţi se va reţine şi săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplic. disp. art. 75 lit. a) C. pen. Se vor aplica şi dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), mai puţin pentru inculpatul T.A. Se va face aplicarea dispoziţiilor art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) pentru inculpatul T.F.

Aşa fiind prin Decizia penală nr. 16/A din 19 februarie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a admis apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ARGEŞ, împotriva sentinţei penale nr. 426 din 27 septembrie 2007, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia penală, în dosarul nr. 4849/109/2006.

A desfiinţat în parte sentinţa.

A înlăturat schimbarea încadrării juridice şi pedepsele aplicate inculpaţilor şi în consecinţă:

A condamnat pe inculpatul T.F., la:

- 7 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi art. 75 lit. a) C. pen.;

- 4 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi art. 75 lit. a) C. pen.

În baza art. 33, art. 34 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 7 ani, la care se adaugă un spor de un an, în total 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.

A condamnat pe inculpatul T.I., la:

- 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 75 lit. a) C. pen.;

-3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 75 lit. a) C. pen.

În baza art. 33, art. 34 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, sporită - cu 6 luni, în total 6 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b) C. pen.

A condamnat pe inculpatul T.M., la:

- 5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 75 lit. a) C. pen.;

- 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 75 lit. a) C. pen.

În baza art. 33, art. 34 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 5 ani şi 6 luni, sporită cu 6 luni, în total 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.

A condamnat pe inculpatul T.A., la:

- 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic, art. 75 lit. a) C. pen.;

- 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplic, art. 75 lit. a) C. pen.

În baza art. 33, art. 34 C. pen., inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit. a) şi b) C. pen.

Pedepsele vor fi executate de către toţi inculpaţii prin privarea de libertate, cu aplicarea art.71 C. pen., în limitele prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.

A menţinut starea de arest a inculpaţilor şi a dedus la zi arestul preventiv.

A respins, ca nefondate, apelurile formulate de inculpaţi, şi i-a obligat la câte 300 lei cheltuieli judiciare statului.

Onorariul de avocat din oficiu în sumă de 150 lei s-a avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

3. Împotriva acestei decizii penale au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi de către inculpaţii T.F., T.A., T.I. şi T.M.

În recursul parchetului Decizia este criticată ca nelegală prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17 C. proc. pen., şi a solicitat ca în baza art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice dată faptelor pentru toţi inculpaţii în infracţiunea prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu reţinerea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi a art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) pentru inculpatul T.F. şi ca netemeinică prin prisma cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. solicitându-se aplicarea unor pedepse orientate spre maximul special pentru toţi cei patru inculpaţi.

Cu ocazia dezbaterilor orale pe fondul recursurilor promovate la termenul de judecată de astăzi 18 iunie 2008 reprezentantul parchetului şi-a extins motivele de recurs depuse în scris la dosarul cauzei şi cu acela privind soluţionarea cauzei la instanţa fondului în condiţii de nepublicitate, deşi nici una dintre părţi nu era minoră iar din încheierile de şedinţă, a rezultat că nu a existat nicio cerere prin care să se fi solicitat iar instanţa să fi admis desfăşurarea şedinţelor de judecată în condiţii de nepublicitate. în aceste condiţii a solicitat constatarea nulităţii absolute a hotărârii instanţei de fond şi pe cale de consecinţă casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Argeş.

În recursul inculpatului T.F., Decizia recurată a fost criticată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385⁹pct. 17, 10 şi 14 C. proc. pen. solicitându-se în baza art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice dată faptelor într-o singură infracţiune prev. de art. 329 alin. (1) cu aplic, art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP); cu privire la pct. 10 a susţinut că instanţa de apel nu a administrat întreg probatoriu în vederea aflării adevărului astfel că se impune trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Piteşti, în subsidiar cu privire la pct. 14 ca urmare a înlăturării circumstanţei agravante prev. de art.75 lit. a) C. pen. şi a reţinerii unei singure infracţiuni de proxenetism în formă continuată a solicitat reducerea pedepsei.

În recursul inculpatului T.I. aceeaşi decizie a fost criticată ca nelegală şi netemeinică prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385⁹pct. 18, 17 şi 14 C. proc. pen., susţinând că ambele instanţe au comis o gravă eroare de fapt ce a condus la condamnarea inculpatului, că vinovăţia nu a fost dovedită, că declaraţiile părţilor vătămate sunt contradictorii, aceste părţi vătămate nu au o ţinută morală precum şi faptul că declaraţiile acestora nu se pot corobora.şi nu există interceptări ale convorbirilor telefonice, în consecinţă a solicitat achitarea conform art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., cu privire la pct. 17 a solicitat menţinerea încadrării juridice dată faptei de către instanţa de fond, iar în subsidiar cu privire la pct. 14 a solicitat să se dea o mai mare eficienţă circumstanţelor personale ale inculpatului astfel cum rezultă din actele depuse la dosar, care ce să conducă la reducerea pedepsei şi aplicarea dispoziţiilor art. 81 sau art. 86 ¹ C. pen.

În recursul inculpatului T.M., Decizia sus-indicată a fost criticată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17, 9 şi 14 C. proc. pen., criticând încadrarea juridică dată faptei de către instanţa de apel, solicitând menţinerea încadrării juridice dată de instanţa fondului, care în urma aprecierii corecte a întregului material probator a dat faptei încadrarea juridică corespunzătoare, şi a motivat corect aceasta în considerentele sentinţei, în timp ce instanţa de apel a schimbat încadrarea juridică însă nu a motivat-o şi nu a suplimentat probatoriul. în subsidiar a solicitat să se dea o mai mare eficienţă circumstanţelor personale ale inculpatului ţinând seama de poziţia a procesuală corectă a acestuia, lipsa antecedentelor penale, sinceritatea de care a dat dovadă, care ce să conducă la reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege şi aplicarea dispoziţiilor art. 86¹ C. pen.

În sfârşit, în recursul inculpatului T.A., Decizia indicată a fost recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385⁹ pct. 18, 17, şi 14 C. proc. pen., şi a solicitat achitarea inculpaţilor conform art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., întrucât vinovăţia acestora nu a fost dovedită prin probele administrate în cauză, cu privire la încadrarea juridică a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracţiunea prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, înlăturând menţiunile privitoare la concursul de infracţiuni ceea ce va conduce la reindividualizarea pedepselor aplicate, învederând instanţei că nu se impunea aplicarea circumstanţei agravante.

Examinând actele şi lucrările dosarului, Decizia recurată în raport de motivele de critică invocate de declaranţii recursurilor şi de cazurile de casare sus-indicate Înalta Curte, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare - relative la greşita încadrare juridică dată faptelor pentru toţi inculpaţii (se va arăta că cea corectă este cea prev. de art. 12 alin. (2) Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)) şi respectiv la nejustificarea aplicării unui spor pentru inculpaţii T.F., T.I. şi T.M. - constată că recursurile declarate atât de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti cât şi de către inculpaţii T.F., T.A., T.I. şi T.M. sunt fondate şi urmează a le admite ca atare în temeiul dispoziţiilor art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen.

A. Cu privire la recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, relativ la motivul de critică - oral vizând soluţionarea cauzei la instanţa de judecată în condiţii de nepublicitate şi pe cale de consecinţă solicitându-se casarea ambelor hotărâri şi trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă, Înalta Curte are în vedere nepertinenţa acestuia întrucât prin încheierea de şedinţă de la termenul di 6 martie 2007 ( fila 240 verso dos. fond) prima instanţă luând act de acordul iterat de reprezentantul parchetului şi apărătorii celor patru inculpaţi a dispus în conformitate cu prevederile art. 290 alin. (3) C. proc. pen. că şedinţele de judecată să fie secrete pe „toată durata judecării cauzei la instanţa de fond".

b). Este fondată însă critica că faptelor imputate celor patru inculpaţi li s-a dat o greşită încadrare juridică -, ceea ce atrage incidenţa în speţă a cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 17 C. proc. pen. şi care le profită şi recurenţilor inculpaţi în totalitate.

Cu titlu de premisa se reţine că instanţa de apel a reţinut corect situaţia de fapt, înlăturând implicit declaraţiile date de unele părţi vătămate în timpul judecăţii în fond, care reprezentau reveniri la declaraţiile date în cursul urmăririi penale, în prezenţa unui avocat, schimbarea depoziţiilor nefiind temeinic justificată.

S-a stabilit, deci că inculpaţii au recrutat, aşa cum se arată în decizie, au transportat, cazat în apartamente închiriate în Spania pe cele 7 părţi vătămate, dar şi alte femei neidentificate, recrutarea făcându-se prin înşelăciune, în sensul că le vor ajuta să se angajeze fie ca muncitoare în agricultură, fie ca femei de serviciu sau chelneriţe în restaurante, în Spania. Ajungând la destinaţie, inculpaţii le-au luat paşapoartele, obligându-le să se prostitueze în favoarea lor şi însuşindu-şi sume importante de bani din activitatea de prostituţie desfăşurată fără acordul părţilor vătămate.

În raport de această situaţie de fapt şi de cele stabilite în interesul legii de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. XVI din 19 martie 2007, încadrarea juridică corectă a faptelor săvârşite era doar în dispoz. art. 12, alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) pentru fiecare inculpat şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) doar pentru inculpatul T.F.

Pentru existenta concursului real de infracţiuni, se arată în decizie, este necesar ca inculpaţii să acţioneze asupra altor persoane, fără a întrebuinţa constrângerea, în sensul îndemnului sau înlesnirii, tragerii de foloase din practicarea prostituţiei, recrutării sau traficării în acelaşi scop, prostituţia fiind practicată de bună voie de acele persoane, iar ulterior să acţioneze asupra aceloraşi persoane prin modalităţile arătate în art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001.

În speţă, părţile vătămate au fost de la bun început induse în eroare de inculpaţi în legătură cu activităţile pe care le vor desfăşura în Spania, iar ulterior au fost constrânse prin ridicarea paşapoartelor şi astfel lipsite de libertatea de a renunţa la acele activităţi. în nici un moment, rezultă din probele administrate în timpul procesului penal, părţile vătămate nu au fost de acord să practice prostituţia una dintre ele (M.M.) formulând chiar plângere la poliţia spaniolă împotriva inculpatului T.M., pentru forţarea la practicarea prostituţiei.

De asemenea, nu trebuiau aplicate dispoz. art. 75 lit. a) C. pen. în ceea ce priveşte încadrarea juridică în infracţiunea de trafic de persoane, deoarece agravanta respectivă se regăseşte în incriminarea mai gravă din art.12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, neputându-se reţine un concurs între aceleaşi circumstanţe agravante.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul T.A., se reţine că ar fi trebuit să se reţină la încadrarea juridică şi aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), deoarece rezultă din probatoriul administrat (declaraţiile părţilor vătămate, notele de redare a interceptărilor de convorbiri telefonice) că a recrutat mai multe persoane, respectiv pe S.G., B.N. şi M.M. (împreună cu inculpatul T.M.), D.V. şi R.L. Acestea din urmă n-au putut fi audiate în cauză, dar faptul că se prostituau pentru inculpat rezultă din declaraţiile părţile vătămate S.G. , B.N., precum şi din declaraţia dată de inculpat la urmărirea penală ( declaraţia din 13 iunie 2006). Această încadrare juridică este în acord cu Decizia dată în interesul legii de instanţa supremă nr. XLIX din 4 iunie 2007.

c) Critica iterată prin motivele scrise de recurs ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti prin care se tindea la solicitarea majorării pedepselor stabilite pentru cei patru inculpaţi nu este fondată şi va fi analizată complementar motivului de critică simetric iterat de recurenţii inculpaţi prin care se tinde la reducerea aceloraşi pedepse.

B). Cu privire la recursurile declarate de inculpaţii T.F., T.A., T.I. şi T.M.

a) referitor la motivul de critică prin care se pretinde greşita încadrare juridică dată faptelor de instanţa de apel prin Decizia recurată solicitându-se schimbarea acesteia într-o unică infracţiune prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (aşa cum a dispus instanţa de fond) acesta este nepertinent şi ar fi steril a îl mai examina distinct având în vedere consideraţiile deja expuse cu ocazia evaluării la punctul A-b din prezenta analiză a tratării motivelor de critică ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi care au configurat că încadrarea juridică riguros corectă a faptelor celor patru recurenţi era doar în dispoz. art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) pentru fiecare inculpat şi reţinerea dispoziţiilor art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) doar pentru inculpatul T.F.

b) Nu este întemeiată nici critica relativă la incidenţa cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen. pretinsă de recurenţii inculpaţi T.A. şi T.I. întrucât în speţă nu există o contradicţie esenţială, necontroversată şi ireconciliabilă între actele şi lucrările dosarului şi hotărârea judecătorească de condamnare pronunţată.

Astfel din probele administrate respectiv declaraţiile părţilor vătămate S.G., P.P., S.M., V.M., E.E., B.N., B.C., G.S.; cele ale martorilor S.N., N.S., A.C., T.I., Z.R. şi G.M.; situaţia intrărilor şi ieşirilor inculpaţilor din ţară (fila 213 dos. urm. pen.); procesele verbale de recunoaştere de pe planşa fotografică rezultă cu certitudine participaţia infracţională a acestor doi recurenţi inculpaţi.

Astfel inculpatul T.I. s-a ocupat personal de recrutarea părţilor vătămate P.P.I. şi S.M.M., deplasându-se la domiciliul acestora în prezenţa martorului A.C. (fila 76). în discuţiile purtate cu părinţii părţilor vătămate, martorii S.N. şi N.S. (filele 106-108), inculpatul a afirmat că le va duce pe fete la muncă în Franţa sau Spania, precizând că este vorba de spălatul vaselor sau munci menajere.

Când martorii au arătat că P.P.I. este bolnavă, inculpatul s-a oferit a-i asigura şi tratamentul în afara ţării, alături de procurarea paşapoartelor şi achitarea contravalorii deplasării.

În aceeaşi perioadă a fost recrutată şi partea vătămată V.M. (fila 113) căreia i s-a oferit de către inculpatul T.I. un loc de muncă la un restaurant din Spania, promisiune evident nesinceră.

Într-adevăr inculpatul a procurat documentele de identitate pentru P.P.I. şi S.M.M., iar la 3 septembrie 2004 împreună cu acestea şi V.M. au ieşit din ţară (vezi proces-verbal fila 213 şi urm.).

În Spania acestora li s-au luat paşapoartele, au fost cazate într-un apartament închiriat de inculpatul T.F. şi obligate să se prostitueze, fiind supravegheate de către C.A., concubina lui T.F., care colecta şi banii realizaţi din prostituţie.

Din citirea paşaportului, rezultă că inculpatul în perioada 2004- 2005 a avut opt ieşiri în afara ţării.

Tot pe numele acestuia s-au înregistrat şapte transferuri băneşti în valoare totală de 2.482 EURO.

Concomitent în sarcina inculpatului T.A. se reţine că la începutul anului 2005 a recrutat pe S.G., promiţându-i că îi va asigura un loc de muncă într-un restaurant, astfel că împreună cu aceasta şi E.F. s-au deplasat în Spania, inculpatul achitând contravaloarea transportului.

Partea vătămată precizează că a fost cazată într-un apartament din localitatea Benidrom, unde locuiau şi alte femei provenite din România şi obligată de inculpat să se prostitueze, practicând această activitate timp de 10 luni de zile şi a realizat circa 60.000 EURO, bani pe care i-a dat direct inculpatului T.A. ori numitei E.F., cea care strângea banii pentru el.

Acelaşi inculpat şi fratele său T.M., au recrutat la începutul anului 2004 şi pe B.N. din comuna Stâlpeni (fila 160), din declaraţiile părţilor vătămate reieşind că pentru el se prostituau E.F., M.M., D.V., R.L.

Însăşi inculpatul în declaraţia din 13 iunie 2006 a recunoscut în prezenţa apărătorului din oficiu că persoanele susmenţionate au „lucrat" pentru el şi a primit unele sume de bani de la acestea.

De menţionat că M.M., după cum precizează inculpatul, a formulat plângere împotriva lui ia poliţia spaniolă, s-au efectuat unele investigaţii şi întrucât victimele S.G., E.F. şi R.L. au dat declaraţii că nu se prostituează pentru el, a fost pus în libertate provizorie, aşa explicându-se înscrisul aflat la fila 42 din dosar.

Iniţial sincer, inculpatul T.A. a reconsiderat poziţia, nemaimenţinând prima declaraţie de învinuit.

Se va observa însă că pe numele acestuia s-au efectuat din Spania 22 de transferuri băneşti primind sumele totale de 11.312 EURO şi 983 dolari SUA şi trimiţând 2108 EURO şi 1.036 dolari SUA.

c) Nu este fondată critica recurentului inculpat T.F. relativă - la aceea că la instanţa de apel nu a administrat întreg probatoriu în vederea aflării adevărului, pretinzându-se incidenţa cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 10 C. proc. pen. întrucât dimpotrivă sub acest aspect s-a evaluat cu precizie prin Decizia recurată participaţia sa infracţională constând în aceea că a recrutat pe părţile vătămate P.I., E.E. şi B.N., cărora Ie-a promis locuri de muncă în agricultură. In realitate, ajunse în Spania, părţile vătămate au fost obligate să se prostitueze pentru inculpat iar în activitatea de supraveghere a părţilor vătămate şi colectare a banilor, inculpatul a fost ajutat de C.A., concubina sa.

d) Tot astfel nu este pertinentă nici acea critică întemeiată pe cazul de casare prev. de art. 385⁹ pct. 9 C. proc. pen. invocată de recurentul inculpat T.M. prin care se tindea la susţinerea că Decizia recurată a instanţei de apel nu conţine motivarea dispoziţiei de schimbare a încadrării juridice.

Dimpotrivă considerentele acestei operaţiuni de schimbare a încadrării juridice prin Decizia atacată sunt laborioase şi sunt expuse în cuprinsul filelor 6 şi 7 ale acesteia.

e) Este fondată însă critica invocată de recurenţii inculpaţi T.F., T.I. şi T.M. întemeiată pe cazul de casare prevăzut de art. 385 pct. 14 C. proc. pen. în sensul că pedepsele principale stabilite de 7 ani, 6 ani şi respectiv 5 ani şi 6 luni închisoare sunt total de suficiente pentru a satisface scopurile represive şi preventive definite prin dispoziţiile art. 52 C. pen. şi judicios dozate prin prisma criteriilor legale de individualizare judiciară prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) raportat pe de o parte la pericolul social generic şi concret ridicat al infracţiunii de trafic de persoane săvârşită, la caracterul continuat al actelor infracţionale comise, dar şi faţă de datele care circumstanţiază persoana acestor recurenţi (toţi fără antecedente penale, atitudinea procesuală nesinceră).

Din acest punct de vedere apare ca manifest nejustificată sporirea pedepselor rezultante aplicate de instanţa de apel cu sporuri variabile între 6 luni şi 1 an.

Pentru toate cele sus expuse, admiţându-se recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi cei patru inculpaţi urmează a se casa în parte ambele hotărâri şi cu ocazia rejudecării în fond urmează ca în baza art. 334 C. proc. pen. va schimba încadrarea juridică dată faptelor din infracţiunile prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 şi art. 329 alin. (1) C. pen., ambele cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) în infracţiunea prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), pentru inculpaţii T.F., T.I. şi T.M. şi din infracţiunile prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 şi art. 329 alin. (1) C. pen., ambele cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. în cea prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), pentru inculpatul T.A.

În baza art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) va condamna pe inculpatul T.I. la 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe inculpatul T.M. la 5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., iar pe inculpatul T.A. la 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) va condamna pe inculpatul T.F. la 7 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

Urmează ca între aceste limite să se menţină restul dispoziţiilor din hotărârile atacate.

Urmează ca în baza art.385¹⁶ alin. (2) C. proc. pen. combinat cu art. 381 alin. (1) C. proc. pen. să se compute fiecăruia din recurenţii inculpaţi durata reţinerii şi arestării preventive la zi.

Urmează ca sumele de bani cu titlu de cheltuieli judiciare ocazionate cu soluţionarea recursurilor să rămână în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti şi de către inculpaţii T.F., T.A., T.I. şi T.M. împotriva deciziei penale nr. 16A din 19 februarie 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Casează în parte Decizia recurată şi sentinţa penală nr. 426 din 27 septembrie 2007 pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia penală, şi rejudecând în fond:

În baza art. 334 C. proc. pen. schimbă încadrarea juridică dată faptelor din infracţiunile prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 şi art. 329 alin. (1) C. pen., ambele cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. şi art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) în infracţiunea prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), pentru inculpaţii T.F., T.I. şi T.M. şi din infracţiunile prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 şi art. 329 alin. (1) C. pen., ambele cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. în cea prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), pentru inculpatul T.A.9

În baza art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) condamnă pe inculpatul T.I. la 6 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe inculpatul T.M. la 5 ani şi 6 luni închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., iar pe inculpatul T.A. la 5 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

În baza art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) condamnă pe inculpatul T.F. la 7 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.

Menţine restul dispoziţiilor hotărârilor atacate.

Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor T.A. şi T.I. durata arestării preventive de la 13 iunie 2006 la 18 iunie 2008, iar din pedepsele aplicate inculpaţilor T.F. şi T.M., de la 28 iunie 2006 la 18 iunie 2008.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursurilor rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 iunie 2008.

← ICCJ. Decizia nr. 2188/2008. Penal		ICCJ. Decizia nr. 2192/2008. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 2191/2008. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2191/2008. Penal