ICCJ. Decizia nr. 596/2008. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 596/2008
Dosar nr. 1293/44/2007
Şedinţa publică din 19 februarie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 148/ F din 7 decembrie 2007, Curtea de Apel Galaţi, secţia penală, în temeiul dispoziţiilor art. 2781 pct. 8 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul B.D. împotriva rezoluţiei nr. 117/P/2007 din 5 iulie 2007 şi a rezoluţiei de respingere a plângerii nr. 981/II/2 din 23 august 2007 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, pe care le-a menţinut.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat petiţionarul la plata sumei de 30 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că, prin rezoluţia nr. 117/P/2007 din 5 iulie 2007, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 249, art. 228 alin. (6), raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului V.D. (executor judecătoresc în cadrul Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, Circumscripţia Judecătoriei Galaţi) pentru infracţiunile prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), deoarece faptele nu există; prin aceeaşi rezoluţie s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de S.T. pentru infracţiunile prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi faţă de M.L., pentru infracţiunea prevăzută de art. 213 C. pen., deoarece faptele nu există.
Rezoluţia a fost menţinută prin rezoluţia nr. 981/II/2/2007 din 23 august 2007, prin care s-a respins plângerea petiţionarului împotriva rezoluţiei nr. 117/P/2007.
Pentru a se dispune astfel, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a reţinut că petiţionarul a solicitat efectuarea urmăririi penale faţă de intimaţi deoarece numitul V.D., în calitatea sa de executor judecătoresc, a întocmit în fals un proces verbal de situaţie a imobilului proprietatea petiţionarului şi a încălcat legea în desfăşurarea actelor de executare silită; a mai arătat petiţionarul că numitul S.T., în calitate de expert tehnic a întocmit raportul de expertiză tehnică a apartamentului petiţionarului fără a-l viziona efectiv şi fără a consemna existenţa unor facilităţi, cu consecinţa reducerii valorii imobilului, care ulterior s-a vândut la licitaţie, în cursul procedurii de executare silită; referitor la numita M.L., preşedinta C.C.D., s-a menţionat că aceasta a desfăşurat în mod nelegal activităţi de creditare, nedeţinând o autorizaţie din partea B.N.R.
În urma cercetărilor efectuate în cauză de către organele de urmărire penală şi a probelor legal administrate în această fază procesuală s-a constatat că infracţiunile reclamate de către petiţionar nu pot fi reţinute în sarcina intimaţilor pentru că acţiunile derulate de către aceştia, în exercitarea profesiilor lor, s-au desfăşurat cu observarea normelor legale. S-a avut astfel în vedere, în dispunerea soluţiei de netrimitere în judecată a intimaţilor că petiţionarul, la data de 25 martie 2003, a încheiat un contract de credit cu C.C.D. Galaţi, restituirea sumei de 13.000 lei fiind garantată cu ipoteca instituită asupra imobilului proprietatea petiţionarului, debitor, situat în Galaţi.
Având în vedere neplata ratelor la scadenţă, contractul de împrumut a fost investit cu formulă executorie, iar Judecătoria Galaţi a încuviinţat executarea silită a obligaţiilor stabilite în sarcina debitorului; acesta, somat fiind să achite sumele datorate, a refuzat orice contact cu executorul judecătoresc (intimatul V.D.), trecându-se la executarea silită prin executarea garanţiei imobiliare respectiv vânzarea la licitaţie a imobilului, obiectul contractului de ipotecă, în vederea satisfacerii creanţei creditorului.
În vederea stabilirii preţului de pornire a licitaţiei executorul judecătoresc a întocmit procesul-verbal de situaţie a apartamentului fără a intra în acesta, ca urmare a refuzului debitorului. În mod similar a procedat şi expertul imobiliar S.T. faţă de refuzul debitorului de a permite accesul în apartament.
Ulterior vânzării la licitaţie a imobilului, a îndestulării creanţei creditoarei cooperativa de credit C.C.D. Galaţi şi a achitării cheltuielilor de executare şi a datoriilor debitorului către Asociaţia de Proprietari, suma rămasă a fost predată debitorului, iar apartamentul, adjudecatarului T.P. (de asemenea în urma executării silite a actului de adjudecare a imobilului).
Împotriva soluţiei de netrimitere în judecată petiţionarul a formulat plângere în temeiul art. 2781 C. proc. pen., invocând nelegalitatea rezoluţiei nr. 117/P/2007.
Instanţa de fond a apreciat că soluţia de netrimitere în judecată ca legală deoarece, în speţă nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), contractul de credit, constituind titlu executoriu, fiind valabil încheiat şi reprezentând voinţa părţilor, iar executarea contractului de ipotecă (de asemenea legal încheiat) a fost efectul neexecutării obligaţiilor petiţionarului debitor.
În privinţa modului de realizare a procesului verbal de situaţie a imobilului şi a expertizei preţuitoare s-a observat că nevizionarea imobilului, reclamată de petiţionar s-a datorat refuzului acestuia de a permite accesul în imobil.
S-a reţinut, totodată, de către instanţa de fond că motivele invocate în plângerea adresată instanţei au constituit şi argumente invocate în susţinerea contestaţiei la executare promovată de către petiţionar şi respinsă prin sentinţa civilă nr. 1826 din 1 aprilie 2005 a Judecătoriei Galaţi.
Analizând probele administrate în cauză, instanţa de fond a reţinut că în speţă nu sunt întrunite nici elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, rezoluţia nr. 117/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi fiind legală şi temeinică şi sub acest aspect, cât şi sub cel al neînceperii urmăririi penale faţă de intimata M.L, contractul de împrumut încheiat cu petiţionarul fiind legal, producând efecte juridice şi reprezentând voinţa părţilor.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termen legal, petiţionarul, fără a formula motive în susţinerea acestuia.
Curtea, analizând recursul din oficiu, sub toate aspectele, în temeiul dispoziţiilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., raportat la art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., constată că acesta este nefondat urmând a fi respins pentru considerentele ce urmează:
Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, având în vedere plângerea formulată, la 22 septembrie 2004, de către petiţionarul B.D., prin ordonanţa din 4 aprilie 2007, faţă de actele premergătoare efectuate, a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 45 alin. (1) şi (12) C. proc. pen., raportat la art. 42 C. proc. pen., declinarea competenţei de soluţionare a cauzei privind pe intimaţii V.D., S.T. şi M.L., în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, care, prin rezoluţia nr. 117/P/2007 din 5 iulie 2007, a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului V.D. şi neînceperea urmăririi penale faţă de S.T. şi M.L. Soluţia dispusă, împotriva căreia petiţionarul a formulat plângere, s-a întemeiat pe probele administrate în cauză (declaraţiile intimaţilor, înscrisurile depuse de către petiţionar, declaraţia petiţionarului, declaraţiile martorilor T.P., Ş.A., P.A.), concluzionându-se în sensul neîntrunirii elementelor constitutive ale infracţiunilor reclamate de petiţionar.
Analizând, totodată, hotărârea recurată se observă că prima instanţă, în mod legal şi temeinic a constatat că în cauză s-a dispus în mod just netrimiterea în judecată a intimaţilor, deoarece probele administrate demonstrau în mod evident inexistenţa faptelor reclamate, acţiunile intimaţilor circumscriindu-se cadrului legal de exercitare a profesiei acestora, modul de derulare atât a contractului de credit cât şi a executării obligaţiilor petiţionarului (decurgând din acest contract) fiind influenţate de atitudinea necooperantă a debitorului.
Faţă de considerentele indicate, Curtea apreciază că hotărârea recurată este legală şi temeinică, menţinând o soluţie de netrimitere în judecată de asemenea legală şi susţinută de probatoriul complet administrat de organele de cercetare penală.
Pentru cele ce preced, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul formulat de către petiţionar va fi respins ca nefondat.
În temeiul dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat petiţionarul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul B.D. împotriva sentinţei penale nr. 148/ F din 7 decembrie 2007 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 februarie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 593/2008. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 612/2008. Penal → |
|---|
