ICCJ. Decizia nr. 1668/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1668/2009
Dosar nr. 1147/44/200.
Şedinţa publică din 6 mai 200.
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 5/F din 16 ianuarie 2009 Curtea de Apel Galaţi, secţia penală, a respins ca nefondată, plângerea formulată în baza disp. art. 2781 C. proc. pen. de petenta SC P.F. SRL GALAŢI, cu sediul în Galaţi, prin administrator U.P., împotriva ordonanţei nr. 64/P/2008 din 19 martie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi în baza disp. art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. şi a menţinut rezoluţia atacată.
In baza disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat petenta SC P.F. SRL, prin administrator U.P., la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Petenta SC P.F. SRL Galaţi, prin administrator U.P., s-a adresat instanţei de judecată cu o plângere întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., împotriva ordonanţei nr. 64/P/2008 a parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
în susţinerea plângerii petenta a invocat nulitatea ordonanţei nr. 64/P/2008 şi a rezoluţiei nr. 389/II/2/2008 întrucât competenţa de a efectua cercetări cu privire la infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 23 din Legea nr. 656/2002 revenea, conform art. 12 lit. n) din Legea nr. 508/2004, D.I.I.C.O.T. şi nu Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
Din analiza materialului probator administrat în cauză s-au constatat următoarele:
Prin ordonanţa nr. 64/P/2008 din 19 martie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi s-a dispus:
1. Neînceperea urmăririi penale faţă de procuror D.V. de la parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 264 C. pen., art. 289 alin. (1) C. pen., art. 23 din Legea nr. 656/2002, art. 264 C. pen., art. 272 C. pen.;
Neînceperea urmăririi penale faţă de procuror S.A. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 264 C. pen., art. 289 alin. (1) C. pen., art. 23 din Legea nr. 656/2002, art. 264 C. pen., art. 272 C. pen.
2. Disjungerea cauzei faţă de făptuitorii M.C., Z.C. şi D.M. şi declinarea competenţei de soluţionare în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi.
Cu privire la plângerea petentei, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a reţinut următoarele:
În motivarea plângerii, persoana U.P. a precizat că nu este mulţumit de soluţia dispusă de procuror D.V. în dosarele nr. 5017/P/2005 şi 5085/P/2005 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi.
Din actele premergătoare a rezultat că dosarele nr. 5017/P/2005 şi 5085/P/2005 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi nu au fost soluţionate de procurorul D.V., motiv pentru care se va dispune neînceperea urmăririi penale; faţă de aceasta pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 264 C. pen., art. 289 alin. (1) C. pen., art. 23 din Legea nr. 656/2002, art. 264 C. pen., art. 272 C. pen.
Iniţial, dosarul a purtat nr. 5017/P/2005 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi şi a fost preluat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi, unde a fost înregistrat sub nr. 566/P/2006.
Datorită intervenţiei unei modificări legislative privind competenţa materială, la data de 12 septembrie 2006 dosarul a fost trimis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, unde a fost înregistrat sub nr. 6582/P/2006.
Prin rezoluţia nr. 6582/P/2006 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi din 07 decembrie 2006 s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de D.M. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 246, art. 288 şi art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP)
Soluţia în acest dosar a fost dispusă de procuror S.A.
Fiind nemulţumit de această soluţie, persoana vătămată U.P. a formulat plângere penală împotriva procurorului, afirmând că în mod greşit s-a dat soluţie doar faţă de D.M., deşi în cauză erau cercetate şi alte persoane.
S-a considerat că aspectele invocate de persoana vătămată nu sunt prevăzute de legea penală întrucât acesta are deschisă calea plângerii împotriva soluţiilor care îl nemulţumesc, conform art. 278 şi art. 2781 C. proc. pen.
Astfel, potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi în condiţiile legii".
Conform acestui text procurorii sunt independenţi în soluţiile pe care le pronunţă, iar partea nemulţumită de aceste soluţii poate formula plângeri împotriva lor şi nu plângeri împotriva procurorilor.
Pentru acest motiv s-a dispus neînceperea urmării penale faţă de procurorul S.A. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 264 C. pen.
În ceea ce priveşte infracţiunile prevăzute de art. 264 C. pen., art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 23 din Legea nr. 656/2002 şi art. 272 C. pen., din actele premergătoare a rezultat că aspectele sesizate nu au fost confirmate de probele administrate, motiv pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale.
Prin rezoluţia nr. 389/II/2/2008 din 21 aprilie 2008 a Procurorului general de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul U.P., administrator la SC P.F. SRL Galaţi.
Examinând plângerea formulată de petentă , prin raportare la actele premergătoare administrate în cauză, s-a constată că aceasta este nefondată.
Aşa cum s-a arătat mai sus, petenta a invocat în susţinerea plângerii nulitatea ordonanţei şi a rezoluţiei atacate, motivat de faptul că în speţă competenţa materială pentru efectuarea cercetărilor cu privire la infracţiunea de spălare de bani prev. de art. 23 din Legea nr. 656/2002 revenea D.I.I.C.O.T. şi nu Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
Astfel, petenta nu a motivat şi nu a argument aspectele care ar putea conduce la concluzia că cei doi intimaţi se fac vinovaţi de comiterea infracţiunii de spălare de bani.
În fapt, petenta şi-a exprimat nemulţumirea cu privire la soluţia dată de intimatul S.A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, în dosarul nr. 6582/P/2006.
În ceea ce o priveşte pe intimata D.V., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi, aşa cum a reţinut şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, aceasta nu a pronunţat soluţia cu privire la care petenta şi-a exprimat nemulţumirea.
Actele premergătoare administrate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi nu au confirmat existenţa infracţiunii prev. de art. 23 din Legea nr. 656/2002.
Mai mult, în speţă nu este incidenţă nici condiţia reglementată la art. 12 lit. n) din Legea nr. 508/2006 (condiţie care ar fi atras competenţa materială a D.I.I.C.O.T.), respectiv ca banii, valorile şi bunurile care ar fi făcut obiectul presupusei infracţiuni de spălare de bani să fi provenit din săvârşirea unor infracţiuni date în competenta D.I.I.C.O.T.
Faţă de cele de mai s-a considerat că în speţă, competenţa pentru soluţionarea plângerii petentei aparţinea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi nu Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T.
Pe fondul cauzei, analizând actele şi lucrările dosarului, s-a considerat că în mod corect s-a dispus neînceperea urmăririi penale fată de cei doi intimaţi.
Rezoluţia nr. 6582/P/2006 (prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitoarea D.M. pentru infracţiunile prev. de art. 246, art. 288, art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), a fost dată de intimatul S.A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi (filele 36-37 dosar Parchet de pe lângă Curtea de Apel Galaţi nr. 64/P/2008) însă, împrejurarea că soluţia pronunţată de intimat, a adus nemulţumiri petentului U.P., nu a putut conduce indubitabil la împrejurarea că acesta a comis infracţiunile indicate în prezenta plângere.
Împotriva rezoluţiei nr. 6582/P/2006 petentul poate formula plângere conform art. 2781 C. proc. pen.
Având în vedere actele şi lucrările dosarului, s-a considerat că în speţă nu sunt incidente disp. art. 2781 alin. (8) lit. b) sau lit. c) C. proc. pen., astfel că s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta SC P.F. SRL Galaţi, prin administrator U.P., împotriva ordonanţei nr. 64/P/2008 din 19 martie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, menţinându-se ordonanţa atacată.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal a formulat recurs petenta SC P.F. SRL GALAŢI, prin administrator unic U.P., iar prin înscrisul depus la dosarul cauzei a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei penale pronunţată în cauză, şi trimiterea cauzei la D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Galaţi, în vederea efectuării urmăririi penale faţă de intimaţii D.V. şi S.A., pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 23 din Legea nr. 656/2002.
Examinând recursul declarat de petentă sub toate aspectele conform art. 3856alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat.
În mod corect s-a reţinut faptul că în lumina dispoziţiilor art. 12 lit. n) din Legea nr. 508/2004 (modificată prin OUG nr. 131 din 21 decembrie 2006): „infracţiunile prevăzute în Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, sunt de competenţa D.I.I.C.O.T., dacă banii, bunurile şi valorile care au tăcut obiectul spălării banilor, provin din săvârşirea infracţiunilor date în competenţa D.I.I.C.O.T.
În speţă însă, situaţia arătată mai sus, şi care ar atrage competenţa D.I.I.C.O.T., nu s-a confirmat.
Instanţa de fond, pe baza analizei actelor premergătoare aflate la dosarul cauzei, a constatat că situaţia de fapt reţinută de procuror este corectă, cu privire la faptele imputate intimatei D.V., nu s-a confirmat împrejurarea că ar fi pronunţat soluţia cu privire la care petenta şi-a exprimat nemulţumirea, sens în care nici infracţiunile invocate în plângerea adresată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi nu pot exista.
Cu privire la faptele intimatului S.A. magistrat procuror în mod corect s-a reţinut că nemulţumirile petentului cu privire la soluţiile dispuse de către aceste intimat nu pot angaja răspunderea penală a magistratului procuror.
Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, procurorii sunt independenţi iar, potrivit atribuţiilor conferite de lege, pe baza probelor administrate în cauză şi a propriei convingeri, magistraţii procurori sunt liberi să aprecieze cu privire la soluţiile dispuse în cauzele ce le soluţionează, urmând ca instanţa de judecată să aprecieze asupra temeiniciei şi legalităţii acestora.
Pe de altă parte, deşi recurentul petiţionar a arătat, în concret, în ce constă vătămarea adusă intereselor sale, dar nu a produs probe în dovedirea acestora, trebuie precizat că nu orice eventuală încălcare a dispoziţiilor procedurale cu ocazia desfăşurării activităţii magistratului procuror, angajează răspunderea penală a acestuia, ci doar dacă se dovedeşte reaua-credinţă cu care acţionează acesta în scopul prejudicierii intereselor unei persoane, ceea ce nu este cazul în speţă, lipsind latura subiectivă/obiectivă a infracţiunilor reclamate.
Eventuala netemeinice a rezoluţiilor dispuse de către magistraţii procurori cu ocazia soluţionării cauzelor, putea fi criticată într-un cadru procesual adecvat, respectiv în faţa instanţei de judecată sesizată cu soluţionarea cauzei respective.
În speţă, petiţionarul, a avut calitatea de persoană vătămată în cauza soluţionată de intimatul magistrat procuror S.A., dosar în legătură cu care pretinde că s-au săvârşit faptele reclamate, astfel încât îşi putea valorifica susţinerile în faţa instanţei de judecată investită cu soluţionarea plângerii formulată împotriva acelei rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale.
Ca atare, pentru toate aceste considerente, apreciind că atât ordonanţa procurorului confirmată de procurorul ierarhic superior, cât şi sentinţa pronunţată în cauză sunt legale şi temeinice, văzând şi dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat iar în baza art. 192 alin. (2) din acelaşi cod va obliga recurentul la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta SC P.F. SRL GALAŢI - prin administrator unic U.P., împotriva sentinţei penale nr. 5/F din 16 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Obligă recurenta petentă la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 06 mai 2009
| ← ICCJ. Decizia nr. 1661/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1669/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
