ICCJ. Decizia nr. 2999/2009. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2999/2009
Dosar nr. 7483/1/2009
Şedinţa publică din 23 septembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prin încheierea de şedinţă de la 8 septembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului U.E.V.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului U.E.V., fiul lui M. şi al G., născut la 1 ianuarie 1989.
S-a reţinut că prin rechizitoriul nr. 11237/P/2008 al Parchetului pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti s-a dispus trimiterea judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului U.E.V., fiul lui M. şi al G., născut la 1 ianuarie 1989 în Bucureşti, cetăţenie română, studii 10 clase, necăsătorit, muncitor necalificat la SC L.T. SRL, recidivist, domiciliat în comuna Jilava, judeţul Ilfov, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) lit. b), c) şi alin. (2)1 lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 99 şi art. 37 lit. a) C. pen., constând în aceea că în data de 22 noiembrie 2008 a deposedat, prin violenţă, partea vătămată B.A.F. de un telefon mobil marca L.G., în care se afla cartelasimcu nr. 0767.775.858, creând un prejudiciu de 700 lei.
Prin sentinţa penală nr. 714 din 10 aprilie 2009 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, inculpatul U.E.V. a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.
În baza art. 864 C. pen. raportat la art. 83 C. pen., a fost revocată suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani şi 3 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 1971 din 25 septembrie 2007 a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, definitivă la data de 12 februarie 2008 prin nerecurarea Deciziei penale nr. 63 din 01 februarie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, pe care a adăugat-o la pedeapsa aplicată anterior prin sentinţa penală nr. 714 din 10 aprilie 2009, urmând ca inculpatul că execute în final pedeapsa de 7 ani închisoare.
Prin Decizia penală nr. 477/A din 03 august 2009, Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală a respins ca nefondat apelul formulat de inculpatul U.E.V. împotriva sentinţei penale nr. 714 din 10 aprilie 2009 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti.
Potrivit art. 3002 C. proc. pen. „în cauzele în care inculpatul este arestat, instanţa legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecăţii, legalitatea şi temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art. 160b."
Astfel, şi la acest moment procesual, Curtea apreciază că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului U.E.V. se menţin şi impun, pe mai departe, privarea sa de libertate.
Analizând temeiurile care au fost avute în vedere în vedere la luarea măsurii arestării preventive, prevăzută de art. 148 lit. f) C. proc. pen., Curtea apreciază că acestea se menţin şi în prezent.
Astfel, sunt întrunite cumulativ condiţiile prevăzute de textul menţionat, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea cercetată, este închisoarea mai mare de 4 ani şi există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Pericolul pentru ordinea publică rezultă din natura şi gravitatea faptei deduse judecăţii, urmarea produsă, de circumstanţele personale ale inculpatului, care nu este la primul conflict cu legea penală, fiind recidivist.
Ca urmare, având în vedere dispoziţiile art. 160b raportat la art. 3002 C. proc. pen., şi art. 5 parag. 1 lit. a) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, Curtea apreciază că temeiurile care au determinat arestarea iniţială a inculpatului impun în continuare privarea sa de libertate şi în consecinţă, va menţine starea de arest.
II. Împotriva acestei încheieri de şedinţă a declarat recurs inculpatul U.E.V., criticând-o ca netemeinică, solicitând casare ei şi cu ocazia rejudecării a se dispune punerea sa în libertate.
Din oficiu, la termenul de judecată de astăzi 23 septembrie 2009, Înalta Curte a pus în discuţie admisibilitatea prezentului recurs, având în vedere că acesta vizează o încheiere pronunţată în calea de atac a recursului.
Se are în vedere cu titlu de premisă că în conformitate cu dispoziţiile art. 3851 alin. (2) C. proc. pen. „încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentinţa sau Decizia recurată, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs".
Întrucât în prezenta cauză a fost atacată cu recurs o încheiere de şedinţă a unei curţi de apel pronunţată ca instanţă de recurs, rezultă fără echivoc pe calea unui silogism logico-formal şi juridic că recursul de faţă contrazice flagrant dispoziţiile legale imperative suscitate şi atentează în consecinţă la ordinea de drept şi constituţională existentă.
Aşa fiind, prezentul recurs declarat de inculpatul U.E.V. se priveşte ca inadmisibil, nefiind îngăduit în mod obiectiv de legea procesual penală şi urmează a fi respins ca atare, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul U.E.V. împotriva încheierii de şedinţă din 8 septembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. 270/4/2009 (2028/2009).
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 septembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3434/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3037/2009. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
