ICCJ. Decizia nr. 3126/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3126/2009
Dosar nr. 1048/62/2009
Şedinţa publică din 6 octombrie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 263/S din 15 mai 2009, Tribunalul Braşov a condamnat-o pe inculpata P.I. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor, prevăzută de art. 174 cu aplicarea art. 73 lit. b) şi art. 76 lit. a) C. pen.
Conform art. 65 C. pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) şi e) C. pen. pe o durată de 5 ani, executabilă conform art. 66 din acelaşi cod.
A fost menţinută starea de arest a inculpatei şi s-a computat perioada reţinerii şi arestării preventive cu începere de la 16 ianuarie 2009, la zi.
În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpată a unui cuţit cu prăsele din material plastic, corp delict.
Totodată, instanţa de fond a constatat că moştenitorii victimei C.V. nu s-au constituit părţi civile.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut, în esenţă, următoarea situaţie de fapt:
Inculpata şi victima C.V. au trăit în concubinaj de circa 12 ani, între ei având loc dese conflicte soldate cu agresiuni fizice reciproce.
La data de 15 ianuarie 2009, spre seară, cei doi concubini au consumat băuturi alcoolice, s-au luat la ceartă, context în care C.V. a lovit-o pe inculpată cu coada unui toporaş peste mâna dreaptă, aceasta suferind leziuni traumatice vindecabile în 5 - 6 zile de îngrijiri medicale.
A doua zi, după ce au consumat din nou o cantitate de vin, a izbucnit un nou conflict, victima s-a îndreptat spre dulapul din bucătărie, a luat un cuţit, s-a urcat în pat şi a început să-l înfigă în perete, ameninţând-o pe inculpată şi l-a aruncat în direcţia acesteia. La rândul său, inculpata a luat din acelaşi dulap un alt cuţit, s-a îndreptat spre victimă şi i l-a înfipt în zona sternului. Imediat după agresiune, inculpata a luat o faşă din tifon, a confecţionat un bandaj pe care l-a aplicat pe tăietura victimei care sângera.
Ulterior, inculpata a contactat-o pe fiica sa L.M. căreia i-a relatat faptul că l-a înjunghiat pe concubinul său, şi după circa o oră a sunat la salvare, însă la sosirea echipei de intervenţie s-a constatat decesul victimei.
Instanţa de fond a reţinut că fapta a fost comisă de inculpată în condiţiile unei puternice stări de tulburare determinată de victimă, care a luat un cuţit, l-a înfipt în perete, l-a aruncat în direcţia ei, fiind îndeplinite cerinţele art. 73 lit. b) C. pen.
Situaţia de fapt menţinută a fost stabilită pe baza procesului-verbal de cercetare la locul faptei, planşelor foto executate în cauză, raportului de constatare medico-legală, raportului de constatare medico-legală psihiatrică, procesului-verbal de reconstituire, depoziţiilor martorilor R.G., R.F., R.S., D.B., T.G. şi L.M., mijloace de probă coroborate cu declaraţiile inculpatei care a recunoscut infracţiunea reţinută în sarcina sa.
Curtea de Apel Braşov, prin decizia penală nr. 54/A din 10 iulie 2009, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov sub aspectul întinderii pedepsei accesorii şi a pedepsei complementare şi a nereţinerii dispoziţiilor art. 76 (2) C. pen. şi rejudecând, a înlăturat dispoziţiile art. 64 lit. a) teza I C. pen.
Referitor la pedeapsa principală aplicată inculpatei instanţa de apel a reţinut şi dispoziţiile art. 76 (2) C. pen.
În motivarea acestei decizii, Curtea de Apel Braşov, în concordanţă şi cu hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului dată în cazul Hirst/Marea Britanie, a reţinut că nu există vreo legătură între interdicţia votului şi scopul reinserţiei sociale a inculpatei, scop în care a apreciat că aceasta nu poate fi privată de dreptul de a alege.
Referitor la circumstanţa atenuantă, prevăzută de art. 73 lit. b) (cu privire la care parchetul a solicitat înlăturarea) instanţa de apel a constatat că se impune a fi reţinută întrucât actul provocator al victimei i-a creat inculpatei o stare de încordare nervoasă sub imperiul căreia a săvârşit infracţiunea.
Împotriva acestei decizii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov a declarat recurs prin care a solicitat înlăturarea dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen., cu consecinţa majorării pedepsei principale.
Recursul nu este fondat.
Instanţa de fond a reţinut o corectă situaţie de fapt în raport de care a stabilit o corectă încadrare juridică.
Într-adevăr, fapta inculpatei P.I., care la data de 16 ianuarie 2009, în locuinţa sa, pe fondul unei stări conflictuale generate de consumul de alcool, l-a înjunghiat cu un cuţit pe concubinul său C.V., suprimându-i viaţa, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor, prevăzută de art. 174 C. pen.
Pe de altă parte, Înalta Curte constată că reţinerea circumstanţei atenuante prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen. este justificată.
Provocarea este circumstanţa atenuantă legală ce constă în săvârşirea infracţiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă. Provocarea induce o stare de surescitare nervoasă (perturbaţia inimii), stare în care inculpata a acţionat.
Pentru existenţa acestei circumstanţe atenuante trebuie realizate mai multe condiţii, şi anume: existenţa unei activităţi de provocare din partea victimei, activitatea de provocare să determine o puternică stare de tulburare sau emoţie persoanei provocatului, inculpata să fi săvârşit infracţiunea sub stăpânirea puternicei tulburări sau emoţii şi infracţiunea să se îndrepte împotriva provocatorului.
În speţă, din actele dosarului şi din însăşi situaţia de fapt reţinută de prima instanţă rezultă în mod neîndoios că victima a săvârşit, în timp, pe fondul consumului de alcool, repetate acte de violenţă asupra inculpatei, provocând acesteia un sentiment de teamă permanent.
Împrejurarea că, în ziua săvârşirii omorului, victima, în stare de ebrietate, a declanşat un nou scandal, a luat un cuţit, pe care l-a înfipt în perete de mai multe ori şi apoi l-a aruncat în direcţia inculpatei, învederează că atitudinea victimei a produs în psihicul inculpatei o puternică tulburare, sub imperiul căreia a comis, în final, infracţiunea.
Prin urmare, hotărârea spontană în care a acţionat inculpata, pe fondul puternicei tulburări produsă de comportamentul victimei, justifică reţinerea în favoarea acesteia a circumstanţei atenuante prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., motiv pentru care recursul declarat de parchet va fi respins, ca nefondat, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va deduce timpul reţinerii şi arestării preventive, iar în baza art. 192 (3) C. proc. pen. onorariul apărătorului din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov împotriva Deciziei penale nr. 54/A din 10 iulie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe inculpata P.I.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 16 ianuarie 2009 la 6 octombrie 2009.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimatei inculpate, în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 6 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3872/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3131/2009. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
|---|
