ICCJ. Decizia nr. 3404/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3404/2009
Dosar nr. 4308/120/2008
Şedinţa publică din 23 octombrie 2009
Asupra recursului penal de faţă;
Analizând actele şi lucrările dosarului reţine următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 358 din 22 iunie 2009 Tribunalul Dâmboviţa a dispus în baza art. 174, 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.G., fiul lui M. şi S., născut în comuna Dragomireşti, judeţul Dâmboviţa, cu domiciliul în comuna Dragomireşti, satul Ungureni, judeţul Dâmboviţa, cetăţean român, pensionar, CNP (...), fără antecedente penale, deţinut în Penitenciarul Mărgineni, judeţul Dâmboviţa, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prev. de art. 174 rap. la art. 175 lit. i) C. pen., fapta constând în aceea că în ziua de 8 iunie 2008, în public, pe raza satului Mogoşeşti din comuna Dragomireşti, judeţul Dâmboviţa, a aplicat o lovitură cu cuţitul victimei N.A. în vârstă de 68 de ani, provocându-i decesul.
Această situaţie de fapt a fost stabilită de organul de urmărire penală prin următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi planşele foto anexe, raportul de autopsie medico-legală şi planşele foto anexe, declaraţiile inculpatului, ale martorilor, CD-ul pe care a fost transcrisă înregistrarea video cu un telefon mobil a momentului când s-a comis agresiunea asupra victimei, extrasul de cazier judiciar şi procesul-verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.
Referitor la poziţia procesuală a inculpatului, s-a reţinut că acesta, fără antecedente penale, a recunoscut că a săvârşit actul de violenţă asupra victimei sale, motivând că la rândul său a fost agresat de unul din participanţii la manifestaţia electorală, şi de aceea s-a dus acasă, s-a înarmat cu cuţitul luat din propria-i gospodărie şi a revenit în loc public, căutându-l pe cel cu care a avut conflictul.
Imediat după comiterea faptei, inculpatul a fost dezarmat şi mobilizat de cetăţenii aflaţi acolo, apoi reţinut prin Ordonanţa nr. 441/P din 8 iunie 2008, şi arestat preventiv conform încheierii nr. 9 din 9 iunie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 3663/120/2008 de Tribunalul Dâmboviţa, care a emis mandatul nr. 12/U din 9 iunie 2008.
În timpul cercetării judecătoreşti au fost audiaţi inculpatul, partea civilă, fiica victimei, R.C., martorii R.C.A., C.A., R.I., N.M., R.V., D.I., B.N. (în circumstanţiere), C.S., O.T., N.A., A.G., C.G., N.C., N.M. (în circumstanţiere), B.V.V., s-a vizionat CD-ul cu înregistrarea video a momentului agresiunii, conform procesului-verbal al instanţei de judecată din 28 noiembrie 2008.
În circumstanţierea inculpatului la dosar s-au depus un borderou cu mai multe înscrisuri, ce privesc comportamentul socio-familial şi starea de sănătate a inculpatului în vârstă de 63 de ani.
Partea civilă, în dovedirea sumei totale solicitate de 30.000 RON, cu titlu de despăgubiri civile, a depus la dosarul cauzei un borderou cu mai multe înscrisuri (reprezentând bonuri şi facturi fiscale, chitanţe, etc).
Examinând cauza în baza actelor şi lucrărilor dosarului, coroborând probele administrate în procesul penal şi în raport de dispoziţiile art. 174 rap. la art. 175 lit. i) C. pen., tribunalul constată săvârşirea faptei de omor calificat, de către inculpat, vinovăţia acestuia sub forma intenţiei indirecte, încadrarea juridică legală şi temeinică a infracţiunii, fiind corect stabilită prin rechizitoriu.
Situaţia de fapt rezultată din ansamblul probator este următoarea: în ziua de 8 iunie 2008 au fost organizate manifestări electorale în comuna Dragomireşti, judeţul Dâmboviţa, prilejuite de alegerea în turul II de scrutin a primarului acestei localităţi, la un moment dat, caravana electorală a unuia dintre candidaţi (martorul C.A.) constituită din mai multe autovehicule şi persoane, a ajuns în jurul orelor 15:00 (conform declaraţiei acestuia) în satul Mogoşeşti localitatea de domiciliu a inculpatului, care s-a manifestat făţiş împotriva acestui candidat.
Din declaraţiile martorilor R.C., A.G., C.A., R.V., D.I., N.C. şi B.V.V., rezultă că inculpatul se afla într-o stare avansată de ebrietate, se comporta necivilizat faţă de cei ce făceau parte din caravana electorală, aşa încât, martorul C.A. (ex-primarul localităţii, şi cunoscându-l astfel bine pe inculpat) a mers la acesta şi a reuşit să-l determine să nu mai continue manifestarea violentă verbală, timp în care caravana a plecat, inculpatul rămânând pe loc.
Din declaraţiile martorilor N.A., M.G., O.T., (vecinii inculpatului), C.S. (soţia inculpatului), C.G. (fiul inculpatului), rezultă că inculpatul s-a întors în propria-i gospodărie, s-a înarmat cu un cuţit („de dimensiuni considerabile"; cum spune martorul A.G., dar conform actului medico-legal, cuţitul avea o lungime, cu mâner de 34 cm., o lăţime de 4 cm., cu marginea interioară zimţată) şi a plecat în urmărirea caravanei electorale, unde a şi ajuns după circa o jumătate de oră (în zona fostului magazin al cooperaţiei şi al AF.B.).
De asemenea, conform depoziţiilor date, martorii R.C., A.G., R.V., D.I., O.T., au văzut efectiv atacul inculpatului asupra victimei sale menţionând că, la un moment dat, aceştia s-au întâlnit, au discutat, s-au despărţit, plecând în direcţii opuse, imediat însă, victima s-a apropiat de inculpat prin spate, încercând să-l dezarmeze, (toţi martorii susţin că inculpatul purta cuţitul la vedere, ostentativ, agresiv), inculpatul a mutat cuţitul în mâna liberă, s-a întors spre victimă lovindu-l, o singură dată, cu cuţitul în zona abdomenului (aspect confirmat şi de vizionarea CD-ului).
Inculpatul a încercat să fugă dar a fost imobilizat, iar victima s-a prăbuşit pe capota unui autoturism, a fost transportat imediat la Spitalul de Urgenţă Târgovişte, unde s-a constatat decesul la orele 16:30, raportul de autopsie medico-legală nr. H7/A/l 2 iunie 2008, concluzionând că, moartea a fost violentă, s-a datorat şocului hemoragie (hipovolemic), consecinţa unei plăci tăiate penetrante abdominale cu interesarea arterei iliace dr., unica lovitură putând fi dată cu cuţitul corpul delict, aplicată din faţă şi lateral stânga victimei.
Aşadar, situaţia de fapt mai sus expusă şi vinovăţia (sub forma intenţiei indirecte) inculpatului rezultă cert din ansamblul probator administrat în cauză, examinat, verificat şi valorificat conform art. 63, 64 şi 69 C. proc. pen.
Cu privire la poziţia procesuală a inculpatului este de evidenţiat că recunoaşte săvârşirea faptei, explicând în instanţă că „(...) atunci când am vrut să mut cuţitul dintr-o mână în alta, cred că acea persoană s-a lovit de cuţit (...)"; însă a încercat să-şi atenueze propria-i responsabilitate, afirmând că a fost lovit de persoane ce făceau parte din caravana electorală, care au aruncat şi cu pietre asupra sa, că purta cuţitul fiindcă intenţiona să meargă „după un snop de (...) (conform declaraţiei din instanţă, dar procurorului i-a declarat „(...) cu asupra mea am ieşit în drum având intenţia să-l găsesc pe cel care m-a agresat şi să-i cer socoteală pentru fapta ce a săvârşit-o";).
Este de remarcat că nici o probă de la dosar nu confirmă susţinerile inculpatului de micşorare a propriei responsabilităţi, în cauză fiind exclusă aplicarea vreunei circumstanţe atenuante legale (art. 73 C. pen.).
Cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei, tribunalul va avea în vedere modul concret în care s-a comis fapta, din derularea secvenţială a evenimentului letal, rezultă că inculpatul, aflat în stare vădită de ebrietate şi nemulţumit de parcursul caravanei electorale, putea să lovească cu cuţitul orice persoană care încerca să-l dezarmeze, gest demn dar fatal asumat de victimă, atâta timp cât, întâi, a discutat nonviolent cu victima şi fără a o lovi cu cuţitul, ulterior, a lovit cu cuţitul persoana care din spate a încercat efectiv să-l dezarmeze, anume victima.
De asemenea, se va avea în vedere şi persoana inculpatului, fără antecedente penale, cu o comportare bună anterior săvârşirii faptei aşa cum rezultă din probele în circumstanţiere administrate, cu martori (B.N. şi N.M.) şi înscrisuri (caracterizarea nr. 4086 din 4 iulie 2008 a Primăriei comunei Dragomireşti), şi care a recunoscut săvârşirea faptei (cu nuanţele mai sus arătate), aşa că este justificată, existenţa circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen.
În consecinţă, considerând în integralitate criteriile generale de individualizare, precum şi datele ce caracterizează persoana inculpatului (învârstă de 63 de ani), în acord cu dispoziţiile art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., cu referire şi la dispoziţiile art. 52 C. pen., aplicarea unei pedepse de 11 ani închisoare este în măsură să realizeze reeducarea acestuia şi prevenţia generală.
Totodată, inculpatului îi sunt incidente şi dispoziţiile art. 65 şi 66 C. pen., în sensul că i se va aplica o pedeapsă complementară ce constă în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o perioadă de 5 ani, disp. art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), constând în computarea din durata pedepsei aplicate a timpului reţinerii şi arestării preventive de la 8 iunie 2008 la zi, dispoziţiile art. 350 alin. (1) C. proc. pen., constând în menţinerea în continuare a stării de arest a inculpatului, dispoziţiile art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., constând în confiscarea cuţitului folosit la săvârşirea infracţiunii şi a dispoziţiile art. 169 C. proc. pen., constând în restituirea către partea civilă a obiectelor de vestimentaţie cu care a fost îmbrăcată victima.
Cu privire la rezolvarea laturii civile a cauzei, este de constatat că fiica victimei, dna R.C., s-a constituit parte civilă, aşa cum a precizat în scris prin apărător ales şi cum a declarat în instanţă în şedinţa din 30 septembrie 2008, solicitând de la inculpat plata unor daune morale în sumă de 20.000 RON şi a unor daune materiale reprezentând cheltuieli ocazionate de înmormântare şi parastasele ulterioare, în sumă de 10.000 RON, depunând la dosar acte doveditoare (bonuri fiscale, facturi fiscale, chitanţe, etc.) şi administrând proba testimonială (depoziţia martorului C.A.).
Fiind audiat inculpatul a recunoscut fapta comisă însă a încercat să prezinte o altă situaţie de fapt decât cea stabilită în baza materialului probator administrat în cauză.
La individualizarea juridică a pedepsei instanţa de fond a reţinut că inculpatul este la primul conflict cu legea penală, a avut o conduită bună înainte de săvârşirea faptei, a recunoscut comiterea faptei aşa încât a apreciat că se justifică existenţa circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen. reducând pedeapsa sub minimul special prevăzut de lege.
Împotriva acestei sentinţe, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa şi inculpatul C.G.
Parchetul critică sentinţa instanţei de fond pentru netemeinicie motivând că în mod greşit s-au reţinut în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante cu consecinţa reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege fără a avea în vedere comportamentul violent al inculpatului înainte de comiterea infracţiunii săvârşită sens în care solicită înlăturarea circumstanţei atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen.
În apelul său inculpatul solicită instanţei de apel să verifice veridicitatea aprecierilor sale din faţa instanţei de fond, redozarea pedepsei aplicate, întrucât nu a urmărit lovirea victimei ci a fost nemulţumit doar de campania electorală pentru alegerea primarului.
Prin Decizia penală nr. 86 din 24 august 2009 Curtea de Apel Ploieşti a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa împotriva Sentinţei penale nr. 358 din data de 22 iunie 2009 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, desfiinţând în parte, în latură penală, sentinţa apelată şi pronunţând o nouă hotărâre conform art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.
A înlăturat dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. a) şi art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. şi în baza art. 174, 175 alin. (1) lit. i) C. pen., a condamnat pe inculpatul C.G. fiul lui M. şi S., născut la data de 09 februarie 1946, fiind deţinut în Penitenciarul Mărgineni, judeţul Dâmboviţa, la o pedeapsă de 15 ani închisoare.
Pentru a decide astfel Curtea de apel, instanţă de prim control judiciar a reţinut că în mod greşit s-au reţinut în favoarea inculpatului dispoziţiile art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. ignorând gravitatea deosebită a faptei.
Se apreciază că poziţia sinceră a inculpatului pe parcursul procesului penal reprezintă doar o vocaţie la reţinerea circumstanţei în discuţie şi nu o obligaţie a instanţei de a o aplica întrucât modul de comitere a faptei, consecinţele faptei, gradul ridicat de pericol social al faptei sunt aspecte care fac posibilă înlăturarea incidenţei circumstanţei.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul C.G. criticând-o pentru netemeinicie reţinând că în mod greşit instanţa de apel a înlăturat circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. fără a avea în vedere conduita bună până la săvârşirea infracţiunii, atitudinea sinceră manifestată pe parcursul procesului penal, vârsta şi starea precară a sănătăţii.
Prin recursul său inculpatul invocă cazul de casare prevăzută de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Critica adusă nu este fondată.
Analizând legalitatea şi temeinicia deciziei recurate prin prisma cazului de casare invocat, conform art. 3856 alin. (2) C. proc. pen. Curtea apreciază că recursul declarat de inculpatul C.G. nu este fondat urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează.
În mod corect a apreciat instanţa de prim control judiciar că pedeapsa aplicată nu a fost corect individualizată în raport de criteriile penale de individualizare judiciară a pedepsei reglementate de dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Gradul ridicat de pericol social al faptei comise, limitele speciale ale pedepsei cuprinse între 15 şi 25 de ani închisoare, modalitatea şi împrejurările comiterii faptei respectiv, în loc public fără a se teme de reacţia celor din jur, inculpatul lovind-o pe victimă cu cuţitul în zona abdomenului provocându-i decesul sunt aspecte ce denotă o periculozitate deosebită a acestuia.
Faţă de aceste împrejurări, corect a apreciat instanţa de prim control judiciar că nu se justifică reţinerea în favoarea inculpatului a circumstanţei atenuante prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen.
Faptul că inculpatul a avut o poziţie sinceră recunoscând şi regretând fapta comisă nu reprezintă o virtute ci doar un comportament normal de conştientizare a poziţiei sale procesuale, această atitudine nefiind în măsură să conducă prin ea însăşi la aplicarea unei pedepse sub limita minimă specială prevăzută de lege fără a ţine seama de toate celelalte circumstanţe reale şi personale ale comiterii faptei.
Pedeapsa aplicată de instanţa de apel a fost corect dozată numai în acest mod putând fi atinsă finalitatea prevăzută de art. 52 C. pen., pedeapsa fiind atât o măsură de constrângere cât şi un mijloc de reeducare a inculpatului.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că instanţa de apel a valorificat eficient criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) considerând justificat că doar o pedeapsă într-un cuantum ridicat va asigura realizarea scopului prevăzut de art. 52 C. pen.
Faţă de considerentele arătate Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă ca nefondat recursul inculpatului.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) compută prevenţia de la 8 iunie 2008 la zi.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 250 RON cheltuieli judiciare, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.G. împotriva Deciziei penale nr. 86 din 26 august 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Compută din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reţinerii şi arestării preventive de la 8 iunie 2008 la 23 octombrie 2009.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 250 RON cheltuieli judiciare, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 23 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3387/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3231/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
