ICCJ. Decizia nr. 3412/2009. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3412/2009
Dosar nr. 8224/1/2009
Şedinţa publică din 23 octombrie 2009
Asupra recursului penal de faţă,
Prin încheierea de la 15 octombrie 2009 Curtea de Apel Craiova a dispus menţinerea stării de arest a inculpatului M.C.
Pentru a dispune astfel, instanţa de fond a reţinut că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Se opinează că pericolul concret pentru ordinea publică rezultă atât din natura şi finalitatea faptei săvârşite, dar şi din aspectele privitoare la persoana inculpatului, iar lăsarea în libertate a inculpatului ar avea un sentiment de insecuritate în rândul membrilor societăţii.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul M.C. solicitând înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea arătând că are o situaţie familială precară, că este la primul conflict cu legea penală, aspecte în raport de care opinează că punerea sa în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Critica adusă nu este fondată.
Analizând legalitatea şi temeinicia încheierii recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate cât şi din oficiu conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen. sub toate celelalte aspecte, Curtea apreciază că recursul inculpatului nu este fondat urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează.
Inculpatul M.C. a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 197 alin. (1) şi (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) constând în aceea că acesta a întreţinut, în două rânduri, raport sexual cu fiica surorii sale C.M. în vârstă de 13 ani prin constrângerea acesteia.
Prin Sentinţa penală nr. 184 din 7 iulie 2009, Tribunalul Gorj a dispus condamnarea inculpatului M.C. la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare reţinând că probele administrate în cauză dovedesc indubitabil vinovăţia inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunilor ce i se reţin în sarcină.
În prezent cauza se află la Curtea de Apel Craiova pentru soluţionarea apelului declarat de inculpat împotriva Sentinţei penale nr. 184 din 7 iulie 2008 a Tribunalului Gorj.
În mod corect instanţa de fond a reţinut că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat şi impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
În cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 143 C. proc. pen. existând la dosar probe şi indicii temeinice care justifică presupunerea că inculpatul a comis faptele reţinute în sarcina sa şi condiţiile prevăzute de art. 1488 lit. f) C. proc. pen. sunt întrunite cumulativ în cauză atât sub aspectul cuantumului pedepsei cât şi sub aspectul pericolului pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică punerea în libertate a inculpatului, pericol analizat în raport de gravitatea deosebită a faptelor reţinute în sarcina sa, modalitatea şi împrejurările comiterii faptelor constând în aceea că inculpatul a profitat de inocenţa unui copil de 13 ani cu care, prin constrângere, a întreţinut cu aceasta relaţii sexuale.
Se reţine de asemenea că minora C.M. este fiica surorii inculpatului, toate aceste aspecte conducând la concluzia că motivele pentru care s-a dispus privarea de libertate a inculpatului subzistă în continuare şi nu se impune, în acest moment procesual, lăsarea în libertate a inculpatului.
Faţă de considerentele arătate Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă recursul inculpatului ca nefondat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.C. împotriva încheierii din 15 octombrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 3156/95/2009.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 200 RON cheltuieli judiciare, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 23 octombrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3408/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3646/2009. Penal → |
|---|
