ICCJ. Decizia nr. 3641/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3641/2009
Dosar nr. 1157/101/2009
Şedinţa publică din 6 noiembrie 2009
Asupra recursului penal de faţă:
Prin Sentinţa penală nr. 177 din 28 aprilie 2009, Tribunalul Mehedinţi, secţia penală, a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din infracţiunea prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la la art. 174 alin. (1) combinat cu art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 182 alin. (2) teza ultimă C. pen.
În baza art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) combinat cu art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.
A condamnat pe inculpatul C.D., fiul lui I. şi F., născut la data de 27 iunie 1930, în judeţul Mehedinţi, cu acelaşi domiciliu, la pedeapsa de 10 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a şi lit. b) C. pen. în condiţiile art. 71 C. pen., pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor calificat.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a şi lit. b) C. pen., pe timp de 1 an, pedeapsă complementară ce se va executa după executarea pedepsei principale.
În baza art. 279 alin. (1) C. pen.,
A condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 136 alin. (1) din Legea 295/2004,
A condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.
În baza art. 33 - 34 C. pen.,
A dispus contopirea pedepselor şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. în condiţiile art. 71 C. pen. şi conform art. 65 alin. (2) C. pen. interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza II-a şi lit. b) C. pen., pe timp de 1 an, ca pedeapsă complementară ce se va executa după executarea pedepsei principale.
A dedus din pedeapsă reţinerea şi arestarea preventivă, începând cu data de 28 noiembrie 2008 la zi.
A menţinut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 113 C. pen.,
A dispus obligarea la tratament medical a inculpatului de la data rămânerii definitive a hotărârii şi până la însănătoşirea sa.
A confiscat corpul delict - cuţitul cu o lungime de 29 cm, mâner din ebonită, prins cu nituri, precum şi arma confecţionată artizanal şi 14 cartuşe, acestea din urmă fiind în custodia IPJ Mehedinţi.
A admis acţiunea civilă formulată de partea civilă M.D., aşa cum a fost precizată şi a obligat pe inculpat la 2.000 RON despăgubiri civile către acesta.
A obligat pe inculpat să achite către partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin, suma de 3.831 RON, cu dobânzi şi penalităţi până la data plăţii, reprezentând cheltuielile efectuate cu spitalizarea părţii vătămate M.D.
A obligat pe inculpat să achite statului 800 RON cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că în luna iunie 2008 între partea vătămată M.D., nepotul acestuia M.C. şi inculpat a avut loc o altercaţie fizică, în urma căreia inculpatul a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 12 - 14 zile de îngrijiri medicale, faptă pentru care prin rezoluţiile din 29 septembrie 2008 şi 3 decembrie 2008 ale Postului de Poliţie Bălăciţa, a fost începută urmărirea penală faţă de victimă şi nepotul său M.C., pentru săvârşirea infracţiunii de lovire prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen.
În acelaşi timp s-a reţinut că pe fondul acestor relaţii tensionate, în ziua de 28 noiembrie 2008, în jurul orelor 14,00 inculpatul având asupra sa o armă încărcată cu 15 cartuşe şi un cuţit cu o lungime de 29 cm, armă confecţionată artizanal pe care o cumpărase din Craiova, s-a deplasat la barul AF M.M. din comuna Bălăciţa unde era partea vătămată M.D., asupra căruia a tras cu arma, de la o distanţă de circa 3 m, de faţă la săvârşirea acestei fapte fiind martorii M.M., N.C., D.V. şi M.G., în prezenţa cărora inculpatul a împuşcat pe victimă în umărul drept, împuşcătură în urma căreia victima a căzut la podea. În aceste circumstanţe, s-a mai reţinut că inculpatul s-a apropiat de victimă şi cu cuţitul ce-l avea asupra sa, a încercat să-l lovească pe M.D. în zona gâtului, împrejurări în care victima s-a apărat şi inculpatul l-a tăiat cu cuţitul la mâna stângă cu care partea vătămată încercase să îndepărteze actul agresiv al inculpatului, iar la rugăminţile părţii vătămate inculpatul a renunţat să-l mai lovească, părăsind barul.
Relativ la această faptă a inculpatului, s-a reţinut că, victima M.D. a fost transportată la Spitalul de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin, unde i s-au acordat îngrijiri medicale prin spitalizare, în perioada 28 noiembrie - 19 decembrie 2008, iar potrivit raportului medico legal întocmit în cauză a rezultat că leziunile traumatice pe care le-a suferit în urma faptelor agresive ale inculpatului, i-au pus viaţa în primejdie, au avut drept cauză ";împuşcarea cu armă cu alice, lovirea cu sau de corpuri dure cu margini tăietoare şi respectiv lovire cu sau de corpuri dure"; şi au necesitat pentru vindecare 54 - 55 zile de îngrijiri medicale.
În ce priveşte persoana inculpatului, s-a reţinut că expertiza medico-legală psihiatrică a concluzionat că acesta suferă de o tulburare organică de personalitate, pe fond involutiv şi că are discernământul diminuat în raport cu faptele comise, iar referitor la deţinerea armei, s-a precizat că acesta nu figurează în evidenţele IPJ Mehedinţi - Serviciul AEST ca deţinător legal de arme sau muniţie letală ori neletală.
Situaţia de fapt astfel cum a fost reţinută de instanţa de fond a fost dovedită cu proces-verbal de cercetare la faţa locului, planşe fotografice, rapoarte medico-legale, declaraţiile părţii vătămate M.D., declaraţiile martorilor M.M., N.C., D.V. şi M.G., toate coroborate cu declaraţiile inculpatului.
Fiind audiat inculpatul a recunoscut fapta arătând că îşi procurase arma respectivă de teama ameninţărilor părţii vătămate şi că din această cauză purta permanent asupra sa cuţitul.
Cu privire la pedeapsa aplicată instanţa de fond a avut în vedere la individualizarea pedepsei gravitatea dovedită a faptei ca şi vârsta înaintată a inculpatului.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul C.D. invocând critici de nelegalitate sub aspectul greşitei încadrări juridice a infracţiunilor solicitând schimbarea încadrării juridice a faptelor din art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., art. 279 alin. (1) C. pen. şi art. 136 alin. (1) din Legea nr. 295/2004, în infracţiunile prevăzute de art. 182 alin. (2) C. pen., art. 279 alin. (1) C. pen. iar în subsidiar în infracţiunile prevăzute de art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. i) C. pen., art. 279 alin. (1) C. pen. cu reţinerea dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen. şi art. 74 C. pen. solicitând reindividualizarea judiciară a pedepsei şi stabilirea altei modalităţi de executare conform art. 81 C. pen. sau art. 861 C. pen.
Prin Decizia penală nr. 170 din 16 iulie 2009, Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a admis apelul declarat de inculpatul C.D., împotriva Sentinţei penale nr. 177 din 28 aprilie 2009, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi, în Dosarul nr. 1157/101/2009.
A desfiinţat în parte sentinţa.
În baza art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică din infracţiunea prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 174, 175 alin. (1) lit. i) C. pen., art. 279 alin. (1) C. pen. şi art. 136 alin. (1) din Legea nr. 295/2004, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în infracţiunile prevăzute de art. 20 C. pen. raportat la art. 174, 175 alin. (1) lit. i) C. pen. şi art. 279 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 20 C. pen. raportat la art. 174, 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 alin. (2) C. pen. a condamnat pe inculpatul C.D. la pedeapsa de 6 (şase) ani şi 6 (şase) luni închisoare.
În baza art. 279 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. a condamnat pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 (un) an şi 6 (şase) luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 6 (şase) ani şi 6 (şase) luni închisoare.
A menţinut celelalte dispoziţii ale hotărârii apelate.
A dedus, în continuare, prevenţia, de la 28 aprilie 2009, la zi şi a menţinut arestarea preventivă a inculpatului.
Cheltuielile judiciare în sumă de 200 RON, reprezentând onorariu avocat oficiu, au rămas în sarcina statului şi se vor vira din fondurile Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti către Baroul de Avocaţi Craiova.
Pentru a decide astfel instanţa de apel a reţinut că încadrarea juridică a infracţiunilor nu este corectă, în mod greşit fiind reţinută infracţiunea prevăzută de art. 136 alin. (1) din Legea nr. 295/2004 care incriminează uzul de armă letală întrucât această infracţiune este absorbită în conţinutul obiectiv al infracţiunii de tentativă de omor.
Celelalte critici ale apelantului inculpat privitoare la încadrarea juridică a infracţiunilor, în sensul reţinerii infracţiunii de vătămare corporală gravă s-au apreciat ca nefondate deoarece împrejurările concrete de săvârşire demonstrează că inculpatul a acceptat producerea rezultatului specific infracţiunii de omor.
S-a apreciat că nici dispoziţiile art. 73 lit. b) C. pen. nu sunt incidente în cauză faţă de modul de desfăşurare a evenimentelor.
Faţă de vârsta înaintată a inculpatului, instanţa de prim control judiciar a reţinut că se impune a se reţine în favoarea acestuia dispoziţiile art. 74 lit. a) şi c) C. pen. aplicând o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul C.D. criticând-o pentru netemeinicie arătând că pedeapsa aplicată este prea aspră în raport de circumstanţele personale şi împrejurările în care s-a săvârşit fapta sens în care solicită reducerea pedepsei şi aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen. ca modalitate de executare.
În recursul său inculpatul invocă cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Critica adusă este fondată.
Analizând legalitatea şi temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate conform art. 3856 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursul inculpatului este fondat sub aspectul cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. urmând a fi admis ca atare pentru considerentele ce urmează.
Înalta Curte apreciază că situaţia de fapt a fost corect stabilită în baza probelor administrate în cauză atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de cercetare judecătorească, încadrarea juridică dată faptelor este justă, în mod corect stabilind cele două instanţe inferioare că în cauză sunt întrunite elementele tragerii la răspundere penală a inculpatului.
Înalta Curte opinează însă că pedeapsa aplicată inculpatului nu a fost corect dozată fiind prea mare în raport de circumstanţele reale şi personale ale comiterii faptelor.
Este adevărat că fapta reţinută în sarcina inculpatului prezintă un grad ridicat de pericol social însă Înalta Curte opinează că instanţa de prim control judiciar nu a dat o largă eficienţă circumstanţelor atenuante reţinute în favoarea inculpatului.
Aplicarea unei pedepse într-un cuantum redus este în măsură să asigure scopul educativ şi coercitiv al pedepsei corespunzând finalităţii prevăzute de art. 52 C. pen., vârsta înaintată a inculpatului, respectiv 79 de ani impunând stabilirea unui regim sancţionator mai blând în raport de infracţiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. i) cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi art. 76 C. pen.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei Înalta Curte apreciază că aceasta a fost corect individualizată, în cauză nefiind incidente dispoziţiile art. 861 C. pen. aşa cum a solicitat inculpatul faţă de natura infracţiunii.
Curtea apreciază că faţă de natura infracţiunii, inculpatul încercând să suprime viaţa victimei, ca şi faţă de modalitatea de comitere a faptei, el folosind arma letală în public fără a se teme de reacţia celor din jur, nu se impune o altă modalitate de executare a pedepsei, cea stabilită de instanţele inferioare corespunzând cerinţelor prevăzute de art. 52 C. pen.
Faţă de considerentele arătate Curtea urmează ca în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. să admită recursul inculpatului, va casa în parte decizia şi sentinţa numai cu privire la individualizarea pedepsei.
Va descontopi pedeapsa rezultantă de 6 ani şi 6 luni închisoare şi va reduce pedeapsa aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 C. pen. de la 6 ani şi 6 luni închisoare la 4 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. va contopi pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
Va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.
Va deduce prevenţia de la 28 noiembrie 2008 la 6 noiembrie 2009.
Onorariul avocatului din oficiu de 200 RON se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul C.D. împotriva Deciziei penale nr. 170 din 16 iulie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală.
Casează, în parte, hotărârea atacată precum şi Sentinţa penală nr. 177 din 28 aprilie 2009 a Tribunalului Mehedinţi numai cu privire la individualizarea pedepsei.
Descontopeşte pedeapsa rezultantă în pedepsele componente:
- 6 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. i) cu aplicarea art. 74 lit. a), c) şi art. 76 C. pen.;
- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a), c) şi art. 76 C. pen.
Reduce pedeapsa aplicată pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. i) cu aplicarea art. 74 lit. a), c) şi art. 76 C. pen. de la 6 ani şi 6 luni închisoare la 4 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. contopeşte pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 4 ani închisoare.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.
Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata reţinerii şi arestării preventive de la 28 noiembrie 2008 la 6 noiembrie 2009.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3613/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1288/2009. Penal → |
|---|
