ICCJ. Decizia nr. 3662/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3662/2009
Dosar nr. 810/108/2008
Şedinţa publică din 9 noiembrie 2009
Asupra recursului penal de faţă;
Prin Sentinţa penală nr. 351 din 5 noiembrie 2008, Tribunalul Arad a dispus, în baza art. 20 raportat la art. 175 lit. i) şi art. 174 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen., condamnarea inculpatului B.M.F. la:
- 4 ani închisoare pentru tentativă de omor.
În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., exceptând dreptul de a alege.
În baza art. 861 şi art. 862 C. pen., a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate, stabilind un termen de încercare de 6 ani şi a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. privitor la revocarea suspendării.
În temeiul art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Arad;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de reşedinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.
A obligat inculpatul la plata sumei de 7.312,65 RON cheltuieli de spitalizare către Spitalul Clinic Judeţean Arad.
A constatat că partea vătămată B.G. nu a formulat pretenţii civile în cauză.
A obligat inculpatul la plata sumei de 1.400 RON cheltuieli judiciare avansate de stat.
A dispus virarea sumei de 200 RON din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul de Avocaţi Arad.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, în seara zilei de 05 aprilie 2007, inculpatul s-a deplasat la alimentara din localitatea Sînpetru German pentru a cumpăra bere, având asupra sa nişte sticle de bere pe care voia să le dea la schimb. În faţa localului se aflau mai mulţi cetăţeni din localitate, consumând băuturi alcoolice, printre aceştia aflându-se partea vătămată B., P.I. şi P.P. Trecând pe lângă grupul acestora din urmă, între inculpat şi numitul P. s-a declanşat o discuţie neprincipială, soldată cu jignirea inculpatului de către consăteanul său şi adresarea de injurii. Aflându-se într-o stare tensionată, inculpatul a părăsit zona alimentarei, deplasându-se înspre locuinţa sa (aflată în apropierea localului), dar, după o scurtă perioadă de timp (aproximativ 5 minute) s-a reîntors înarmat cu o bâtă. Apropiindu-se de grupul persoanelor aflate în faţa alimentarei, şi fiind evidentă intenţia sa de a se răfui cu P., partea vătămată B. s-a deplasat în întâmpinarea inculpatului, cu intenţia de a-l împiedica să ajungă la acesta.
Prin urmare, partea vătămată a încercat să-l imobilizeze pe inculpat, prinzându-l de haine, după care, inculpatul, prin smucire, a reuşit să se elibereze, dar partea vătămată l-a prins din nou, trăgându-l înapoi; văzând aceasta, inculpatul s-a enervat şi, cu bâta ce o avea asupra sa, i-a aplicat mai multe lovituri părţii vătămate, în zona capului şi corpului; în urma loviturilor primite, partea vătămată a căzut, iar inculpatul a încetat agresiunea şi ca urmare a intervenţiei fratelui său, sosit în grabă la locul incidentului.
Din raportul medico-legal întocmit în cauză rezultă că partea vătămată a avut nevoie de 28 - 30 zile de îngrijiri medicale, a suferit o extirpare a splinei şi viaţa i-a fost pusă în primejdie.
Faţă de modalitatea de comitere a faptei, instanţa de fond a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen., considerând că inculpatul a săvârşit fapta sub influenţa unei puternice tulburări determinate de o provocare din partea persoanei vătămate.
La stabilirea cuantumului pedepsei, instanţa de fond a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad, criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul greşitei reţineri a dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., iar pedeapsa nu corespunde scopurilor definite de art. 52 C. pen.
Prin Decizia penală nr. 51/A din 30 aprilie 2009, Curtea de Apel Timişoara a respins, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Arad împotriva Sentinţei penale nr. 351 din 05 noiembrie 2008, pronunţată de Tribunalul Arad în Dosarul nr. 810/108/2008, pe care a menţinut-o.
În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare către stat au rămas în sarcina acestuia, iar suma de 200 RON, reprezentând onorariu apărător din oficiu s-a avansat din contul Ministerului Justiţiei în contul Baroului Timiş.
Pentru a decide astfel, instanţa de prim control judiciar a reţinut că în mod corect a apreciat instanţa de fond că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 73 lit. b) C. pen., probele administrate în cauză, mai ales declaraţiile martorilor P.P. şi P.I., dovedind că inculpatul a comis fapta sub influenţa unei puternice tulburări determinată de comportamentul violent al victimei.
Apreciază că şi pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată în raport de dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), iar cu privire la modalitatea de executare a pedepsei se apreciază că este corectă şi în măsură să contribuie la educarea acestuia.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie sub aspectul greşitei reţineri a dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen. apreciind că din probele administrate în cauză nu rezultă violenţa, atingerea gravă a demnităţii persoanei sau altă acţiune ilicită gravă care să justifice o reacţie atât de violentă din partea inculpatului.
Se apreciază că nici circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. nu se justifică întrucât inculpatul a mai fost implicat într-un incident violent în data de 27 octombrie 2007, iar din relatările consilierului de probaţiune rezultă că inculpatul este o persoană recalcitrantă, cu manifestări agresive, care pe fondul consumului de alcool a distrus obiecte din propria locuinţă, scandalurile provocate în familie fiind trecute sub tăcere de membrii familiei, care nu au depus plângere la poliţie.
Este criticată sentinţa instanţei de fond şi pentru netemeinicie, apreciind că pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă faţă de atitudinea agresivă manifestată de acesta.
Se susţine că se impunea a fi aplicată şi pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, obligatorie potrivit art. 175 alin. (1) C. pen., precum şi art. 65 alin. (2) C. pen.
În recursul Parchetului sunt invocate motivele de casare prevăzute de art. 3859 pct. 14 şi 17 C. proc. pen.
Critica adusă nu este fondată.
Analizând legalitatea şi temeinicia deciziei recurate, sub aspectul motivelor de recurs invocate conform art. 3856 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara nu este fondat, urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează.
Înalta Curte apreciază că situaţia de fapt a fost corect stabilită în baza materialului probator administrat în cauză, atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de cercetare judecătorească, încadrarea juridică dată faptei este justă, în mod corect reţinându-se că în cauză sunt întrunite elementele tragerii la răspundere penală a inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de omor prevăzută de art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen.
Referitor la pedeapsa aplicată, Înalta Curte apreciază că a fost corect individualizată atât sub aspectul cuantumului cât şi sub aspectul modalităţii de executare.
În procesul de individualizare judiciară a pedepsei, instanţa de fond a avut în vedere toate criteriile generale de individualizare judiciară reglementate de dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social concret al faptei comise, modalitatea şi împrejurările comiterii faptei, respectiv inculpatul fiind în stare de ebrietate, ca şi partea vătămată de altfel, având în vedere că partea vătămată l-a tras de haine, a avut percepţia că partea vătămată încearcă să-l agreseze, motiv pentru care a adoptat o atitudine de apărare lovind-o pe partea vătămată cu o bâtă pe care o avea asupra sa.
Faţă de modalitatea de desfăşurare a incidentului, în mod corect a apreciat instanţa de fond că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 73 lit. b) C. pen., fapta fiind comisă sub imperiul unei puternice tulburări determinată de atitudinea părţii vătămate care, pe fondul consumului de alcool, a fost de natură să sporească irascibilitatea inculpatului.
Şi reţinerea dispoziţiilor art. 74 lit. a) C. pen. este justificată, atitudinea inculpatului înainte de comiterea faptei, constând în lipsa antecedentelor penale şi atitudinea manifestată pe parcursul procesului penal constând în recunoaşterea faptei, instanţele având în vedere şi încercarea acestuia de a-şi diminua contribuţia la comiterea faptei, fac posibilă reţinerea circumstanţei atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen.
Şi modalitatea de executare a pedepsei a fost corect individualizată, vârsta tânără, lipsa antecedentelor penale, atitudinea adoptată în raport cu fapta reţinută în sarcina sa conducând la concluzia că scopul educativ şi coercitiv al pedepsei poate fi atins fără privare de libertate şi chiar fără executarea acesteia.
Aplicarea acestei modalităţi de executare îl va determina pe inculpat să adopte o altă atitudine în relaţiile de convieţuire socială, în sensul evitării săvârşirii unei alte infracţiuni, în caz contrar existând posibilitatea de a executa în întregime şi această pedeapsă alături de pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune.
Faţă de considerentele arătate, Înalta Curte urmează ca, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă ca nefondat recursul Parchetului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timişoara împotriva Deciziei penale nr. 51/A din 30 aprilie 2009 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, privind pe inculpatul B.M.F.
Suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3651/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1299/2009. Penal → |
|---|
