ICCJ. Decizia nr. 1371/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1371/2010

Dosar nr. 228/32/2009

Şedinţa publică din 12 aprilie 2010

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 212/F din 16 noiembrie 2009, Curtea de Apel Galaţi a respins ca nefondată plângerea formulată de petiţionara C.M. împotriva Rezoluţiei nr. 1133/P din 23 februarie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale cu privire la intimatul notar A.S. pentru infracţiunea de neglijenţă în serviciu prev. de art. 249 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 298 NCP)

S-au reţinut următoarele:

La data de 19 septembrie 2007, Biroul notarilor publici S.A. a întocmit o procură, prin care C. a împuternicit pe J.I. să vândă imobilul său din str. R., cu suma de 60.000 RON.

Acelaşi birou notarial a legalizat, prin Încheierea nr. 5218/2007, declaraţia prin care C.P. atesta primirea sumei de 60.000 RON de la J.I.

La data de 24 septembrie 2007, notarul public C.E. a încheiat şi autentificat contractul de vânzare-cumpărare nr. 3257 prin care J.I. a vândut imobilul din str. R. numiţilor G.C.C. şi G.E.M. care la rândul lor l-au vândut la 8 octombrie 2007 lui S.C.

C.P. a negat că s-a prezentat la biroul notarului S.A. pentru a întocmi procură specială prin care l-a împuternicit pe J.I. să vândă imobilul şi nici nu a întocmit cerere în acest sens.

A susţinut că a dat actul de identitate lui L.A. pentru întocmi documentaţia cadastrală în vederea vânzării unui teren în Odobeşti unor persoane neidentificate.

S-a efectuat expertiza tehnico-ştiinţifică nr. 6950/2008 a IPJ Bacău, care a stabilit că scrisul de pe cererea de autentificare şi procură nu aparţine lui C.P.

Procurorul a apreciat că notarul S.A. a fost indusă în eroare cu privire la identitatea persoanei, dar şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute de art. 50 şi 58 din Legea nr. 36/1995, verificând actele de identitate prezentate, şi întrebând părţile cu privire la motivele încheierii procurii şi condiţiile, neavând posibilitatea să constate că în faţa sa s-a prezentat o altă persoană.

Ca urmare, s-a dispus neînceperea urmăririi penale prin Rezoluţia nr. 1133/P/2008 în temeiul disp. art. 10 lit. e) C. proc. pen. şi cu referire la art. 47 C. pen.

Plângerea petiţionarei C.M. formulată împotriva rezoluţiei, în temeiul disp. art. 275 - 278 C. proc. pen., a fost respinsă ca nefondată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău prin Rezoluţia nr. 233/II din 2 din 7 aprilie 2009.

Sesizată conform art. 2781 C. proc. pen., Curtea de Apel Bacău a trimis ulterior cauza Curţii de Apel Galaţi întrucât cauza a fost strămutată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Încheierea nr. 1253 din 23 iunie 2009.

Curtea de Apel Galaţi a respins plângerea ca nefondată, constatând că notarul public s-a conformat obligaţiei de identificare a persoanelor ce au solicitat întocmirea procurii, neavând posibilitatea să constate că între semnăturile prezentate există diferenţe, astfel că nu se poate reţine că a fost neglijenţă în realizarea atribuţiilor specifice funcţiei.

Recursul declarat de petiţionara C.M. împotriva Sentinţei penale nr. 212/F din 16 iunie 2009 este nefondat.

Petiţionara nu a motivat recursul, împrejurare în care temeinicia şi legalitatea sentinţei se va examina din oficiu.

Din examinarea cauzei, rezultă că la data de 19 septembrie 2007, s-au prezentat la Biroul notarului public S.A., două persoane, care au solicitat autentificarea unei procuri; una din secretarele biroului - C.C. - a solicitat actele de identitate, comparând fizionomia şi a cerut mandantului să completeze declaraţia.

Apoi declaraţia împreună cu documentele în original care dovedeau proprietatea, au fost înmânate secretarei J.C., care a verificat din nou identitatea, redactând procura specială şi încheierea de legalizare a specimenului de semnătură, acte ce au fost ulterior predate notarului public intimata S.A.

Aceasta, la rândul său, a verificat din nou actele, comparând actele de identitate cu persoana ce s-a prezentat, a întrebat asupra motivului vânzării imobilului şi dacă s-au primit banii, neavând nici o suspiciune cu privire la realitatea faptică, semnând apoi actele.

S-au respectat astfel dispoziţiile art. 50 şi 58 din Legea nr. 36/1995 în mod corect apreciindu-se atât de procuror cât şi de prima instanţă, că nu sunt probe care să ateste săvârşirea unei infracţiuni de către notarul public.

În consecinţă, recursul va fi respins ca nefondat conform disp. art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. cu obligarea petiţionarei la plata sumei de 2000 RON reprezentând cheltuieli de judecată către intimata S.A.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara C.M. împotriva Sentinţei penale nr. 212/F din 16 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.

Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, precum şi la plata sumei de 2000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimata S.A.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 aprilie 2010.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1371/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs