ICCJ. Decizia nr. 1585/2010. Penal. Infractiuni la legea privind drepturile de autor şi drepturile conexe (Legea nr.8/1996). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1585/2010
Dosar nr. 812/30/2009
Şedinţa publică din 23 aprilie 2010
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele;
Prin sentinţa penală nr. 513/PI din 19 octombrie 2009, Tribunalul Timiş, secţia penală, l-a condamnat inculpatul B.V.L. (fiul lui V. şi M.) la:
- 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de realizare de mărfuri pirat prevăzută de art. 139 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996 cu aplicarea la art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);
- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de oferire, distribuire şi deţinere de mărfuri-pirat prevăzută de art. 1396 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 8/1996 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);
- 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de promovare de mărfuri pirat prevăzută de art. 1396 alin. (5) din Legea nr. 8/1996, cu aplicarea la art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de reproducere neautorizată a programelor pentru calculator prevăzută de art. 1399 din Legea nr. 8/1996 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea - 3 ani închisoare.
În baza art. 71 C. pen. a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei.
În baza art. 861 C. pen. a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei aplicate inculpatului pe o perioadă de 6 ani termen de încercare stabilit în condiţiile prevăzute de art. 862 C. pen.
În baza art. 86 alin. (1) C. pen. inculpatul a fost obligat ca, pe durata termenului de încercare, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte, la datele fixate de instituţia de supraveghere, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş, căruia i se încredinţează supravegherea;
- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
În baza art. 359 C. proc. pen., inculpatului l-a fost a atrasă atenţia asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 86 C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
În baza art. 14 raportat la art. 346 C. proc. pen. cu aplicarea art. 998, 999, art. 1000 alin. (3), art. 1003 C. civ. şi art. 139 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 inculpatul a fost obligat la plata sumei de 7.700 euro, în lei la data executării daune materiale către partea civilă M.C., 76.075 euro, în lei la data executării, daune materiale către partea civilă A.I., 18.266 euro, în lei la data executării, daune materiale către partea civilă A.S.I. şi A.M.S., 3946,5 euro, în lei la data executării, daune materiale către partea civilă E.A., 593,19 euro, în lei la data executării, daune materiale către partea civilă V.G., S.E. şi B.E. şi 632 lei daune materiale către partea civilă U.P.F.R. şi a respins în rest cererile părţilor civile E.A., V.G., S.E. şi B.E. privind acordarea unor daune morale.
S-a luat act că partea vătămată R.A. Bucureşti nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., a fost confiscat de la inculpat un hard-disc marca M. de 120 GB.
În baza art. 139 alin. (14) lit. c) din Legea nr. 8/1996 a fost confiscat de la inculpat un număr de 580 de CD-uri şi DVD-uri conţinând opere pirat şi s-a dispus distrugerea acestora.
În baza art. 190 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus plata sumei de 323,64 lei din fondurile M.J. către martorul P.O.C.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:
În cursul anilor 2005-2006 inculpatul B.V.L. a realizat, la domiciliu, pe calculatorul său personal, în mod ilegal, discuri optice (CD-uri şi DVD-uri) cu filme, jocuri şi programe pentru calculator prin descărcare de pe internet, pe care Ie-a expediat după utilizarea anunţurilor publicitare pe internet, sub formă de colete poştale în ţară, în diferite oraşe, la clienţii interesaţi, de la care a încasat sume de bani cu plata ramburs.
Lista coletelor poştale conţinând produsele pirat expediate de inculpat pentru un număr de 94 de clienţi, de la care a încasat suma totală de 5.608 lei, a fost pusă la dispoziţia organelor judiciare de către Direcţia Regională de Poşta Timişoara.
Având în vedere încălcarea prevederilor legale în materia drepturilor de autor la data de 19 aprilie 2007 organele de poliţie au efectuat o percheziţie la domiciliul inculpatului, descoperindu-se un număr total de 544 discuri optice, care au fost ridicate în vederea expertizării de către O.R.D.A. Bucureşti.
La aceeaşi percheziţie au mai fost descoperite şi ridicate în vederea expertizării şi un număr de 7 coperţi pentru discuri optice, precum şi două hard-discuri marca M. de 20 GB şi 120 GB.
Din raportul de constatare tehnico-ştiintifică din 19 iunie 2007, întocmit de O.R.D.A., rezultă că un număr de 53 DVD-uri sunt videograme pirat, un număr de 452 bucăţi CD-uri şi DVD-uri sunt produse soft conţinând programe de calculator fără licenţe, un număr de 36 de bucăţi CD-uri şi DVD-uri sunt defecte, iar 3 CD-uri sunt blank-uri. Acelaşi raport a stabilit că hard-discul marca M. cu capacitatea de 120 GB conţine programe pentru calculator fără licenţe instalate neautorizat, în vreme ce celălalt hard-disc cu capacitate de 20 GB este defect şi nu poate fi accesat.
La data de 14 ianuarie 2007, în urma unei acţiuni organizate pe linia combaterii actelor de încălcare a legii drepturilor de autor şi a drepturilor conexe, subofiţerii jandarmi din Timişoara, l-au depistat pe inculpat în P.F. din Timişoara, în timp ce închiria şi oferea discuri optice DVD cu copertă, fără marcaje holografice, ce prezentau caracteristicile unor produse pirat.
În urma expertizării de către O.R.D.A. a acestor discuri, a rezultat că cele 36 DVD-uri sunt produse pirat, conţinând videograme.
S-a mai reţinut că sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu intenţie indirectă, el a avut reprezentarea faptului că pentru stocarea, instalarea, utilizarea şi distribuirea produselor respective este necesară o licenţă sau autorizarea titularilor drepturilor de autor, în lipsa acestora fiind încălcate drepturile amintite şi cauzându-se o pagubă patrimoniului titularilor acestor drepturi, şi chiar dacă este posibil să nu fi urmărit producerea acestui rezultat prin săvârşirea faptelor, cu siguranţă a acceptat posibilitatea producerii sale.
Împotriva sentinţei inculpatul B.V.L. a declarat în termen legal, apel, solicitând, în latură penală, aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, cu reţinerea în cauză a prevederilor art. 74-76 C. pen., iar în latură civilă, în principal, respingerea pretenţiilor formulate de către părţile civile ca nedovedite, iar în subsidiar, micşorarea cuantumului despăgubirilor ca fiind exagerate.
Prin Decizia penală nr. 136/ A din 17 decembrie 2009 Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, a admis apelul declarat de inculpatul B.V.L., a desfiinţat în parte sentinţa cu privire la latura civilă şi rejudecând:
- în temeiul art. 14 raportat la art. 346 C. proc. pen. şi art. 998, 999, art. 1000 alin. (3) C. civ. şi art. 139 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 a obligat şi inculpatul la plata sumei de 875 euro, în lei la data executării, daune materiale către partea civilă - M.C. şi a respins pretenţiile civile formulate de partea civilă M.C. şi pretenţiile civile formulate de A.I., A.S.I. şi A.M.S., E.A., V.G., B.E., S.E. şi U.P.F.R.
Au fost menţinute celelalte dispoziţiile ale sentinţei atacate.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (3) C. proc. pen., repararea pagubei se poate realiza fie în natură, prin restituirea lucrului, prin restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, prin desfiinţarea totală ori parţială a unui înscris şi prin orice alt mijloc de reparare; fie prin plata unei despăgubiri băneşti, în măsura în care repararea în natură nu este cu putinţă. Prin urmare, repararea pagubei prin echivalent financiar are caracter subsidiar în raport cu repararea în natură; în speţă, instanţa a apreciat că în raport cu discurile optice şi DVD-urile conţinând opere pirat, pe de o parte, se realizează repararea pagubei în natură, prin distrugerea acestora, iar, pe de altă parte, prejudiciul ce putea rezulta prin reducerea clienţilor părţilor civile nu s-a produs.
În ce priveşte cea de a doua categorie de daune, se constată că este inclus numai în prejudiciul solicitat de partea civilă M.C., care a solicitat valoarea de piaţă a programelor W.P. şi W.O. reproduse în mod ilegal pe calculatorul inculpatului, fapt confirmat de raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 19 iunie 2007 al O.R.D.A.
Cu privire la reducerea pedepsei s-a apreciat că instanţa de fond a făcut o corectă individualizare judiciară a pedepsei raportat la criteriile generale de individualizare reglementate de prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv, gradul de pericol social al faptelor comise, persoana inculpatului, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală, modul de comitere a faptelor.
Împotriva acestei din urmă decizii, inculpatul a declarat recursul de faţă, solicitând prin reţinerea de circumstanţe atenuante - lipsa antecedentelor penale, colaborarea cu rganele judiciare, recunoaşterea faptelor - reducerea pedepsei sub minimul prevăzut de lege.
Recursul nu este fondat.
Cu privire la individualizarea pedepsei, se apreciază că instanţa de fond - confirmată de instanţa de apel - a stabilit pedeapse- contopite într-o pedeapsă rezultantă - apte să asigure realizarea funcţiei educativ - preventive, avându-se în vedere periculozitatea ridicată, dar şi împrejurările în care fapta a fost comisă şi datele care caracterizează pozitiv persoana inculpatului, insuficiente însă prin ele însele, a caracteriza drept circumstanţe atenuante în condiţiile art. 74 C. pen.
Neexistând în cauză nici alte temeiuri de casare, care să poată fi luate în considerare din oficiu, urmează ca, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul inculpatului B.V.L. să fie respins ca nefondat, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.V.L. împotriva Deciziei penale nr. 136/ A din 17 decembrie 2009 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 aprilie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1570/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3928/2010. Penal. Cerere de transfer de... → |
|---|
