ICCJ. Decizia nr. 2362/2010. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.2362/2010

Dosar nr.5177/1/2010

Şedinţa publică din 15 iunie 2010

Deliberând asupra recursului penal de faţă, constată următoarele:

Prin încheierea din 3 iunie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 10322/200/2009, Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în baza art. 3002 C. proc. pen. raportat la art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen., a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului S.C. (fiul lui I. şi M.), măsură care a fost menţinută.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Ploieşti, instanţă de recurs, a reţinut, în esenţă, că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive faţă de inculpat, subzistă şi în prezent şi impun, în continuare, privarea de libertate a acestuia.

Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul S.C.

Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

Inculpatul S.C. a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău nr. 4859/P/2009, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. (1) - art. 209 lit. d), f), g), alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în formă continuată, prevăzută de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), e), i) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Prin sentinţa penală nr. 52 din 19 ianuarie 2010, Judecătoria Buzău l-a condamnat pe inculpat, pentru infracţiunile deduse judecăţii, acesta având de executat o pedeapsă rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul S.C., apel care a fost respins, ca nefondat de Tribunalul Dâmboviţa prin Decizia penală nr. 86 din 22 aprilie 2010.

Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs inculpatul S.C., fază procesuală în care, după cum s-a menţionat, în temeiul art. 3002 C. proc. pen. cu referire la art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest.

Potrivit art. 141 alin. (1) C. proc. pen., încheierea dată în primă instanţă şi în apel, prin care se dispune menţinerea arestării preventive, poate fi atacată separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat.

per a contrario, din interpretarea textului de lege citat, rezultă că încheierea dată în recurs, prin care se dispune menţinerea arestării preventive, nu poate fi atacată cu recurs, (încheierea pronunţată în astfel de situaţii fiind definitivă, ca de altfel şi Decizia pronunţată de către instanţa de recurs).

Astfel, recursul declarat împotriva încheierii pronunţate de către instanţa de recurs prin care s-a dispus menţinerea arestării preventive, este inadmisibilă în raport cu prevederile art. 141 alin. (1) C. proc. pen., text de lege care nu prevede dreptul la o cale de atac împotriva unei astfel de hotărâri.

În consecinţă, recursul inculpatului S.C. va fi respins ca inadmisibil în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul S.C. împotriva încheierii din 3 iunie 2010 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. 10322/200/2009.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 15 iunie 2010.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2362/2010. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs