ICCJ. Decizia nr. 3742/2010. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs

Decizii penale ICCJ 2010

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3742/2010

Dosar nr. 2312/122/2006

Şedinţa publică din 25 octombrie 2010

Deliberând asupra recursurilor de fata pe baza lucrărilor şi materialului aflate în dosarul cauzei a constatat următoarele:

1. Tribunalul Argeş, secţia penală, prin sentinţa penală nr. 405 din 2 octombrie 2008 pronuntata în Dosar nr. 2312/122/2006 - învestit cu judecarea cauzei în primă instanţă prin strămutare de la Tribunalul Giurgiu, sectia penala - hotărând asupra învinuirii aduse inculpatului L.Ş.M.C. (fiul lui I. şi M.) prin rechizitoriul nr. 1680/P/2005 din 01 noiembrie 2006 al Parchetului de pe langa Tribunalul Giurgiu a pronunţat:

- achitarea inculpatului amintit in temeiul art. 345 alin. (3) rap. la art. 10 lit a) C. proc. pen. („fapta nu exista”) sub aspectul infracţiunii de instigare la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 25 rap.la art. 215 alin. (4) şi (5) C. pen., [circumscrisă la un prejudiciu total de 9.453.777.900 lei în dauna celor 14 societăţi comerciale indicate în actul de sesizare].

Pe latură civilă în temeiul art. 346 alin. (3) teza a II-a C. proc. pen. [„nu pot fi acordate despăgubiri civile în cazul când achitarea s-a pronunţat pentru că fapta imputată nu există”] au fost respinse ca nefondate acţiunile civile formulate societăţile comerciale ale căror prejudicii au rămas nerecuperate şi anume părţile civile: SC A. SA Curtea de Argeş, SC M.C. SRL Brăila, SC D. SRL Craiova, SC C. SA Craiova, SC D.I.G. SRL Bucureşti, SC M.E. SRL Bucureşti, SC S.P. SRL Popeşti Leordeni, SC C.P.A. SRL Bucureşti, SC A.D. SRL Pantelimon, SC M. SRL Popeşti Leordeni, SC T. SRL Brăila, SC A.C. SRL Bucureşti, SC A. SRL Galaţi şi SC A. SRL Giurgiu.

Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare în cauză s-a dispus a rămâne în sarcina statului.

Hotărând rezolvarea acţiunii penale prin achitare în conformitate cu dispoziţiile art. 345 alin. (3) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. instanţa a constatat în prealabil că prin rechizitoriul nr. 1680/P/2005 din 1 noiembrie 2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului L.S.M.C., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de instigare la inselaciune prin emitere de C.E.C.-uri fara acoperire, prevăzută de art. 25 rap.la art. 215 alin. (4) si (5) C. pen., faptă al carei continut constitutiv a fost descris in actul de sesizare amintit astfel: „prin rechizitoriul nr. 1454/P/2007, au fost trimişi în judecată inculpaţii C.M.I., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 215 alin. (4) şi (5) C. pen., şi I.R.M., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (4) şi (5) C. pen., şi s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la numitul L.Ş.M.C., pentru a se efectua cercetări sub aspectul infracţiunii prev. de art. 25 rap. la art. 215 alin. (4) şi (5) C. pen. În sarcina celor doi inculpaţi, s-a reţinut că au emis C.E.C.-uri fără acoperire către mia multe societăţi, în valoare totală de 945.377,79 lei. În calitate de administrator al SC M. SRL Giurgiu, I.R.A., l-a contactat pe C.M.I. în luna aprilie 2005 şi i-a propus să-i cedeze toate acţiunile societăţii, urmând ca acesta să figureze ca administrator al societăţii, deoarece clienţii nu mai aveau încredere în el. C.M.I. a refuzat oferta.

Ulterior, a intervenit învinuitul L.Ş.M.C., care l-a determinat pe C.M.I. să preia acţiunile societăţii de la I.R.A. Cu această ocazie, învinuitul a stabilit cu cei doi ca el să dea banii pentru achiziţionarea de materiale, întrucât funcţia de asistent judiciar la Tribunalul Giurgiu nu este compatibilă cu funcţia de administrator al unei societăţi comerciale şi nu putea apare într-o asemenea postură, iar din profitul societăţii să-i revină lui 70% iar celorlalţi doi 30%. De asemenea, au mai stabilit ca de transportul materialelor achiziţionate, să se ocupe învinuitul, acesta dirijând achiziţionarea şi destinaţia.

Faptul că învinuitul a dirijat din umbră activitatea societăţii este demonstrat de declaraţiile martorilor audiaţi în cauză.Astfel, din declaraţiile martorilor C.M.I. şi I.R.A., rezultă cu claritate înţelegerea făcută, că unele din produsele achiziţionate au fost dirijate de învinuit la Alexandria şi Drăgăneşti Vlaşca, că la SC M. SRL Popeşti Leordeni, învinuitul s-a prezentat ca fiind administratorul societăţii, iar pe ei doi i-a prezentat ca fiind angajaţii societăţii. Mai rezultă că, deşi C.M.I. preluase acţiunile societăţii, nici el şi nici I.R.A. nu au avut putere de decizie, toate activităţile societăţii comerciale fiind comandate de învinuit, acesta implicându-se şi în încasarea banilor şi depunere de numerar în bancă. Din declaraţia martorei R.L.V., asociat unic la SC A.C. SRL Bucuresti rezultă că învinuitul L.Ş.M.C., împreună cu I.R.A., i-au fost prezentaţi ca „oameni de afaceri” de către o cunoştinţă comună. Din declaraţia martorei P.V., director economic la SC C. SA Craiova, rezultă că, al ridicarea mărfurilor, I.R.A. a fost însoţit de un bărbat pe nume C., pe care l-a prezentat ca fiind delegat al societăţii şi se va ocupa în continuare de relaţiile de colaborare dintre cele două societăţi. Din declaraţiile martorului N.M., administrator al SC C.P.A. SRL Bucureşti, rezultă că i s-a spus să fie liniştit că „director este dl. L.C. care ar fi judecător în Giurgiu” şi că la unele livrări a fost prezent şi învinuitul, pe care l-a recunoscut după fotografie. Din declaraţia martorului C.M., angajat în funcţia de manipulator mărfuri la SC C.P.A. SRL Bucureşti, rezultă că, de câte ori a încărcat mărfuri pentru SC M. SRL Giurgiu şi a însoţit transportul la destinaţie erau aşteptaţi de către învinuit, care indica locul şi cantitatea ce va fi descărcată. Mai precizează că o dată marfa a fost descărcată în cartierul F. din Bucureşti şi de mai multe ori în Giurgiu, la diferite adrese, iar la prezentarea fotografiei învinuitului l-a recunoscut ca fiind persoana care a coordonat întreaga activitate [.] Prejudiciul cauzat celor 14 societăţi comerciale, în valoare totală de 945.377,79 lei, nu a fost recuperat” [anterior, prin rechizitoriul nr. 1454/P/2005 din 18 octombrie 2005 al Tribunalului Giurgiu co-inculpaţii C.M.I. si I.R.A. au fost trimişi separat în judecată pentru săvârşirea în participaţie - autor şi respectiv complice - a infractiunii continuate de inselaciune prin emitere de cec-uri fara acoperire - cu consecinte deosebit de grave - prevazuta de art. 215 alin. (4) si (5) C. pen. constand in aceea că în perioada 30 iunie 2005 - 29 iulie 2005 inculpatul C.M.I. având calitatea de administrator al SC M. SRL Giurgiu cu începere de la 15 mai 2005 - prin cesionarea părţilor sociale de către fostul patron I.R.A. - a emis 28 C.E.C.-uri barate ridicate de la Sucursala C.E.C. Giurgiu fără a avea disponibil în contul societăţii, pentru mărfuri achiziţionate de la 16 societăţi comerciale - în aceeaşi perioadă fostul administrator I.R.A. care a rămas în posesia C.E.C.-urilor iniţiale ridicate în numele aceleiaşi societăţi de la R.B. cu acordul primului inculpat pe care l-a ajutat în administrarea şi derularea activităţilor comerciale desfăşurate de SC M. SRL Giurgiu după data de 13 mai 2005 a completat şi emis personal un număr de alte 14 C.E.C.-uri barate din cele anterior arătate fără a avea disponibil în cont pentru mărfurile ridicate de la alte 4 societăţi comerciale - prejudiciul total cauzat prin activitatile ilicite sus-mentionate fiind în sumă de 9.453.770.900 lei, fiind condamnaţi prin sentinţa penală nr. 146 din 10 aprilie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 2741/2005 al Tribunalului Giurgiu - astfel cum a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 6210 din 26 octombrie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală - la pedepsele de câte 4 ani închisoare fiecare / prin actul de sesizare amintit a fost dispusa disjungerea cauzei sub aspectul participarii in calitate de instigator la savarsirea infractiunii sus-mentionate cu privire la numitul L.S.M.C. asistent judiciar la Tribunalul Giurgiu, faptă ce formează obiectul actului de sesizare din procedura penală pendinte].

Dispunând achitarea acestuia instanţa a statuat ca învinuirea adusă inculpatului L.Ş.C.M. prin rechizitoriul nr. 1680/P/2005 din 1 noiembrie 2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu constând în aceea că în perioada mai-iunie 2005 a determinat pe numiţii C.M.I. administrator şi I.R.A. ex-administrator să achiziţioneze prin intermediul SC M. SRL Giurgiu diferite mărfuri de la un număr de 20 societăţi comerciale din ţară a căror plată a fost făcută prin emiterea de file C.E.C. fără a exista disponibil în cont - în conexiune cu incriminarea din art. 25 rap. la art. 215 alin. (4) şi (5) C. pen. - nu este dovedită in mod indubitabil cu probele stranse la urmarirea penala si administrate ulterior la cercetarea judecatoreasca in conditiile art. 288 - 291 C. proc. pen. şi ca atare nu a fost răsturnată prezumţia de nevinovăţie în favoarea acestuia prevăzuta de art. 52 C. proc. pen. şi art. 6 paragr. 2 din Convenţia pentru Apărarea Dreptului Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Concluzia juridică amintita a fost argumentata justificativ si probatoriu de prima instanta astfel:

- În expunerea si dispozitivul rechizitoriului nr. 1680/P din 01 noiembrie 2006 al Parchetului de pe langa Tribunalul Giurgiu fapta imputată inculpatului referitor la care a fost efectuata urmarirea penala si ulterior dispusa trimiterea in judecata este aceea de instigare a co-inculpatilor C.M.I. si I.R.A. pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prin emitere de cec-uri fara acoperire, fapta ce a si fost comisa efectiv de participantii amintiti in calitate de autor si respectiv complice, astfel cum s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat in procesul penal anterior; or, pentru a fi în prezenţa instigării la infractiunea prevazuta de art. 215 alin. (4) si (5) C. pen. era necesar să se dovedească împrejurarea că inculpatul L.S.M.C., folosindu-se de orice mijloace, i-a determinat pe co-inculpatii C.M.I. si I.R.A. sa ia hotararea infractionala pe care sa o si puna in aplicare efectiv de a emite C.E.C.-uri fara acoperire;

- În speţă, din probatoriul administrat nu rezultă insa că inculpatul L.S.I.M. a desfăşurat acţiuni prin care să-i facă pe co-inculpatii C.M.I. si I.R.A. să ia hotărârea de a emite C.E.C.-uri fără acoperire, avandu-se in vedere ca: (i) numitul I.R.A. ex-administrator al SC M. SRL Giurgiu prin care s-a pretins a fi fost desfăşurată întreaga activitate infracţională audiat in procesul penal actual în calitate de martor a declarat că nu a fost sfătuit de inculpat să emită C.E.C.-uri fără acoperire, acesta neavând acces la conturile şi actele societăţii; deşi a făcut relatări în sensul că inculpatul l-a prezentat mai multor administratori de societăţi în vederea derulării de activităţi comerciale, acelaşi martor a precizat însă că marfa o ridica şi o vindea altor clienţi, fără a exista vreo participare în acest sens din partea inculpatului, martorul fiind acela care semna C.E.C.-urile fără acoperire; acelaşi martor a mai arătat că au existat discuţii privind întreprinderea unor activităţi comerciale de anvergură la care inculpatul ar fi urmat să participe însă doar cu „sfaturi juridice”; (ii) martorul C.M.I. administrator al SC M. SRL Giurgiu în perioada mai-iunie 2005 în care se pretinde a fi fost săvârşită instigarea la înşelăciune de către inculpatul L.Ş.M.C. a declarat de asemenea, că C.E.C.-urile fără acoperire au fost emise de el şi de celălalt martor, participarea inculpatului limitându-se la prezentarea acestuia către reprezentanţii legali ai altor societăţi; acelaşi martor, a mai arătat că după ce a preluat societatea SC M. SRL de la martorul I.R.A., acesta din urmă a continuat să deruleze operaţiuni comerciale şi financiare în numele firmei, folosindu-se de contul bancar iniţial deschis la R.B. în perioada anterior lunii mai 2005 în care acesta a îndeplinit funcţia de administrator; din declaraţiile martorului amintit nu rezultă că inculpatul i-ar fi cerut să emită C.E.C.-uri fără acoperire; (iii) martora R.L.V. în consens cu declaratiile amintite, a relatat de asemenea că inculpatul i-a prezentat doar pe numitul I.R.A., în calitate de administrator al SC M. SRL Giurgiu, prin intermediul unui prieten, fără a fi implicat însă în relaţiile comerciale ulterioare desfăşurate cu societatea amintită; martora a mai arătat că inculpatul a încunoştiinţat-o ulterior să nu mai livreze marfă către SC M. SRL Giurgiu, această intervenţie fiind făcută însă cu motivarea că societatea nu mai aparţinea lui I.R.A.; (iv) martora P.V., ale cărei declaraţii iniţiale în acuzare în sensul că I.R.A. s-a prezentat însoţit de inculpat şi a ridicat mărfuri de la SC C. Craiova a căror plată a fost făcută cu C.E.C.-uri fără acoperire, a relatat ulterior la cercetarea judecătorească că au fost reţinute copii de pe cărţile de identitate ale persoanelor implicate în derularea activităţilor comerciale incriminate, ce au şi fost depuse ulterior la dosar stabilindu-se prin confruntare ca aparţinând martorilor C.M.I. şi I.R.A.; (v) martorul N.M. a declarat de asemenea la cercetarea judecătorească că inculpatul s-a prezentat o singură dată la firma sa împreună cu martorul I.R.A., însă a negociat afacerea cu acesta din urmă [împrejurarea că inculpatul s-a prezentat împreună cu martorul I.R.A. la două firme, prezentându-l în calitate de administrator de societate nu constituie în sine o formă de participaţie penală, în măsura în care - a concluzionat în final judecătorul cauzei - nu s-a dovedit că inculpatul împreună cu cei doi martori ar fi stabilit să achiziţioneze marfa eliberând C.E.C.-uri fără acoperire, să vândă apoi marfa sub preţul de cumpărare şi să încerce înlăturarea consecinţelor faptei sale; este adevărat că s-au emis C.E.C.-uri fără să existe disponibil în cont, însă pentru aceste fapte s-au pronunţat condamnări definitive atribuite în exclusivitate celor doi administratori ai SC M. SRL Giurgiu [astfel ca, în baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul pentru infracţiunea prev. de art. 25 rap. la art. 215 alin. (4) şi (5) C. pen.].

Dată fiind soluţia de achitare în latura penală pentru inexistenţa faptei, în temeiul dispoziţiilor art. art. 346 alin. (3) C. proc. pen. au fost respinse ca inadmisibile acţiunile civile în cauză.

2. Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeş a declarat în termen legal apel impotriva sentintei penale nr. 405 din 02 octombrie 2008 considerand ca inculpatul a fost gresit achitat, interpretarea corecta a probelor administrate in cauza in conformitate cu dispozitiile art. 63 alin. (2) C. proc. pen., in opinia parchetului, confirmand in mod indubitabil savarsirea de către inculpatul L.Ş.M.C. a infracţiunii de instigare la înşelăciune prevăzută de art. 25 rap. la art. 215 alin. (4) şi (5) C. pen. circumscrisă la un prejudiciu total de 9.453.777.900 lei cauzat celor 14 societăţi comerciale indicate prin rechizitoriu [cu consecinţa desfiintarii hotararii amintite, iar in rejudecare pe fond schimbarea soluţiei de achitare în condamnare in conformitate cu dispozitiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen.].

Infracţiunea prevăzută de art. 25 rap.la art. 215 alin. (4) şi (5) C. pen. constând în aceea că în perioada mai - iunie 2005 inculpatul L.Ş.M.C. a determinat pe coinculpaţii C.M.I. administrator şi I.R.A. ex-administrator să achiziţioneze prin intermediul SC M. SRL Giurgiu diferite mărfuri de la un număr de 14 societăţi comerciale din ţară a căror plată a fost făcută prin emiterea de file C.E.C. fără a exista disponibil în cont, cauzându-le acestora un prejudiciu total de 9.453.777.900 lei subzistă in cauza in opinia parchetului atât prin acţiunea de determinare a celor doi inculpaţi pentru preluarea conducerii administrative a SC M. SRL Giurgiu şi încheierea de contracte comercial pentru achiziţionare de mărfuri a căror plată a fost făcută cu file C.E.C. emise fără a exista disponibilul necesar în cont cât şi din implicarea si participarea efectiva a inculpatului amintit în activitatile de ridicare şi valorificare ulterioară a mărfurilor dobândite în condiţiile ilicite sus-menţionate [transportul materialelor achiziţionate, dirijarea achiziţiilor şi destinaţia mărfurilor s-au făcut cu ajutorul inculpatului L.Ş.M.C., aspect care rezultă din declaraţiile martorilor R.L.V., P.V., N.M. şi C.M./ inculpatul L.Ş.M.C. a avut cunoştinţă de împrejurarea că C.E.C.-urile folosite de cei doi martori nu aveau acoperire şi că a susţinut activitatea lor în calitate de administratori SC M. SRL Giurgiu, în sensul participării la stabilirea relaţiilor cu alte firme, achiziţionarea de mărfuri, distribuirea lor, transportul spre anumite destinaţii şi valorificarea mărfurilor, că banii rezultaţi din vânzarea mărfurilor nu au intrat în conturile societăţii, ci într-un cont separat la care avea drept dispoziţie doar inculpatul/ pentru toate C.E.C.-urile fără acoperire emise de către C.M.I., prin care au fost prejudiciate 16 societăţi comerciale şi cele emise de I.R.A. pentru 4 societăţi comerciale, cei doi administratori „nu au avut drept de dispoziţie fiind dirijaţi din umbră de inculpat”].

La data de 30 aprilie 2009 Curtea de Apel a statuat că cercetarea judecătorească este incompletă dispunând reaudierea inculpatului cu respectarea garanţiilor procesuale / procedurale prevăzute în art. 70, art. 171 alin. (3) şi art. 172 alin. (7) C. proc. pen. şi a martorilor C.M.I. şi I.R.A.

Cauza a fost dezbătută în fond la 4 iunie 2009, a fost amânată pronunţarea, iar ulterior repusă pe rol la data de 18 iunie 2009 pentru suplimentarea probatoriului prin audierea martorilor R.L.V., K.O., S.V., A.M., N.M., P.V., I.R.A., C.M., I.A., S.I.

Demersurile procedurale ulterioare prin citare şi mandate de aducere au asigurat ascultarea la termenul de judecată din 22 octombrie 2009 a martorilor R.L., C.M., la termenul din 5 noiembrie 2009 a martorilor P.V., S.I., N.M., I.A. iar la termenul din 22 ianuarie 2010 a martorului în apărare D.T. ocazie cu care inculpatul a solicitat să se ia act de renunţare - cerere admisă de instanţă cu ascultarea concluziilor în acelaşi sens ale procurorului de şedinţă - la audierea martorului lipsă în apărare T.I.

Curtea verificând sentinţa atacată în raport cu motivele de nelegalitate şi netemeinicie invocate de parchet privind greşita achitare a inculpatului - pe baza materialului probator administrat pe parcursul întregului proces penal astfel cum a fost completat ulterior la cercetarea judecătorească în apel a constatat următoarele:

(i) prin sentinţa penală nr. 146 din 10 aprilie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 2741/2005 al Tribunalului Giurgiu - astfel cum a rămas definitivă prin Decizia penală nr. 6210 din 26 octombrie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală - coinculpaţii C.M.I. şi I.R.A., trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 1454/P/2005 din 18 octombrie 2005 al Tribunalului Giurgiu au fost condamnaţi pentru săvârşirea infracţiunilor înşelăciune şi respectiv complicitate la înşelăciune prevăzute de art. 215 alin. (4) şi (5) C. pen. şi respectiv alin. (2)6 rap. la art. 215 alin. (4) şi (5) C. pen., în final cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedepsele de câte 4 ani închisoare fiecare; în fapt, s-a reţinut că în perioada 30 iunie 2005 - 29 iulie 2005 inculpatul C.M.I. având calitatea de administrator al SC M. SRL Giurgiu cu începere de la 15 mai 2005 - prin cesionarea părţilor sociale de către fostul patron I.R.A. - a emis 28 C.E.C.-uri barate ridicate de la Sucursala C.E.C. Giurgiu fără a avea disponibil în contul societăţii, pentru mărfuri achiziţionate de la 16 societăţi comerciale [în aceeaşi perioadă fostul administrator I.R.A. care a rămas în posesia C.E.C.-urilor iniţiale ridicate în numele aceleiaşi societăţi de la R.B. cu acordul primului inculpat pe care l-a ajutat în administrarea şi derularea activităţilor comerciale desfăşurate de SC M. SRL Giurgiu după data de 13 mai 2005 a completat şi emis personal un număr de alte 14 C.E.C.-uri barate din cele anterior arătate fără a avea disponibil în cont pentru mărfurile ridicate de la alte 4 societăţi comerciale, prejudiciul total cauzat prin cele două activităţi ilicite sus-menţionate fiind în sumă de 9.453.770.900 lei]; în consecinţă existenţa infracţiunii de înşelăciune prin emiterea de cecuri fără acoperire, în dauna societăţilor menţionate şi săvârşirea ei de către coinculpaţii C.M.I. şi I.R.A., primul în calitate de autor - în limita sumei totale de 9.453.770.900 lei - iar cel de-al doilea în calitate de complice - în limita sumei de 3.409.434.800 lei din prejudiciul total anterior arătat - sunt stabilite cu autoritate de lucru judecat în cauză;

(ii) ulterior, prin rechizitoriul nr. 1680/P/2005 din 1 noiembrie 2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu s-a dispus trimiterea în judecată şi a inculpatului L.Ş.M.C. pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la înşelăciune anterior arătată, a cărei existenţă şi elemente constitutive prin actul de sesizare amintit sunt descrise astfel: „în calitate de administrator al SC M. SRL Giurgiu, I.R.A., l-a contactat pe C.M.I. în luna aprilie 2005 şi i-a propus să-i cedeze toate acţiunile societăţii, urmând ca acesta să figureze ca administrator al societăţii, deoarece clienţii nu mai aveau încredere în el. C.M.I. a refuzat oferta. Ulterior, a intervenit învinuitul L.Ş.M.C., care l-a determinat pe C.M.I. să preia acţiunile societăţii de la I.R.A. Cu această ocazie, învinuitul a stabilit cu cei doi ca el să dea banii pentru achiziţionarea de materiale, întrucât funcţia de asistent judiciar la Tribunalul Giurgiu nu este compatibilă cu funcţia de administrator al unei societăţi comerciale şi nu putea apare într-o asemenea postură, iar din profitul societăţii să-i revină lui 70% iar celorlalţi doi 30%.De asemenea, au mai stabilit ca de transportul materialelor achiziţionate, să se ocupe învinuitul, acesta dirijând achiziţionarea şi destinaţia”; faptul că inculpatul „a dirijat din umbră activitatea societăţii” fiind stabilit cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză astfel: a) din declaraţiile martorilor C.M.I. şi I.R.A., rezultă cu claritate înţelegerea făcută, că unele din produsele achiziţionate au fost dirijate de învinuit la Alexandria şi Drăgăneşti Vlaşca, că la SC M. SRL Popeşti Leordeni, învinuitul s-a prezentat ca fiind administratorul societăţii, iar pe ei doi i-a prezentat ca fiind angajaţii societăţii. Mai rezultă că, deşi C.M.I. preluase acţiunile societăţii, nici el şi nici I.R.A. nu au avut putere de decizie, toate activităţile societăţii comerciale fiind comandate de învinuit, acesta implicându-se şi în încasarea banilor şi depunere de numerar în bancă; b) din declaraţia martorei R.L.V., actionar unic la SC A.C. SRL rezultă că învinuitul L.Ş.M.C., împreună cu I.R.A., i-au fost prezentaţi ca „oameni de afaceri” de către o cunoştinţă comună; c) din declaraţia martorei P.V., director economic la SC C. SA Craiova, rezultă că, al ridicarea mărfurilor, I.R.A. a fost însoţit de un bărbat pe nume C., pe care l-a prezentat ca fiind delegat al societăţii şi se va ocupa în continuare de relaţiile de colaborare dintre cele două societăţi; d) din declaraţiile martorului N.M., administrator al SC C.P.A. SRL Bucureşti, rezultă că i s-a spus să fie liniştit că „director este dl. L.C. care ar fi judecător în Giurgiu” şi că la unele livrări a fost prezent şi învinuitul, pe care l-a recunoscut după fotografie; e) din declaraţia martorului C.M., angajat în funcţia de manipulator mărfuri la SC C.P.A. SRL Bucureşti, rezultă că, de câte ori a încărcat mărfuri pentru SC M. SRL Giurgiu şi a însoţit transportul la destinaţie erau aşteptaţi de către învinuit, care indica locul şi cantitatea ce va fi descărcată; mai precizează că o dată marfa a fost descărcată în cartierul Ferentari din Bucureşti şi de mai multe ori în Giurgiu, la diferite adrese, iar la prezentarea fotografiei învinuitului l-a recunoscut ca fiind persoana care a coordonat întreaga activitate.

Curtea, având în vedere redactarea anterior arătată a rechizitoriului nr. 1680/P/2005 din 1 noiembrie 2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, a constatat că în accepţiunea art. 317 C. proc. pen. prin fapta arătată în actul de sesizare se înţelege doar acea faptă descrisă într-un mod susceptibil de a produce consecinţe juridice, o atare condiţie fiind îndeplinită în cauză doar cu privire la actele materiale de instigare la înşelăciune în dauna celor patru societăţi indicate în expunerea rechizitoriului amintit şi anume SC M. SRL Popeşti Leordeni, SC A.C. SRL Bucureşti, SC C.P.A. SRL Bucureşti şi SC C. SA Craiova. Ca atare, s-a considerat că prin actul de sesizare sus-menţionat acţiunea penală a fost exercitată împotriva inculpatului doar cu privire la actele materiale de instigare la înşelăciune comise în dauna celor patru societăţi comerciale sus-menţionate.

Consecutiv examenului prealabil sus-menţionat pentru stabilirea obiectului judecăţii, cu consecinţele anterior arătate, verificându-se existenta actelor materiale de inselaciune in dauna celor 4 societati comerciale sus-menţionate, au fost reţinute în fapt urmatoarele:

1. Societatea SC M. SRL Popeşti Leordeni este reprezentată de administratorul K.O., care, în declaraţia sa (f. 18 dosar urmărire penală), l-a descris pe inculpat cu trăsăturile ce corespund acestuia: „un bărbat de 1,80 m., brunet, cu mustaţă, în vârstă de peste 30 de ani, care s-a prezentat ca fiind patron la firma din Giurgiu SC M. şi că doreşte să facă achiziţie de bunuri.”

În legătură cu activitatea inculpatului, administratorul societăţii păgubite a arătat următoarele: „Acesta era însoţit de alte două persoane mai scunde, brunete, pe care le-a indicat ca fiind salariaţii lui şi că aceştia urmau să vină fără el. Persoana care s-a prezentat ca administrator al firmei S.C. M. a spus că se numeşte C. Acest C. a făcut mai multe comenzi. După ce s-au introdus C.E.C.-urile la bancă şi am primit refuzul, l-am contactat telefonic pe C., acesta nu a mai răspuns la telefon, fapt pentru care l-am apelat pe R., care mi-a spus să-l las câteva zile să-l caute pe C. După acest telefon, R. răspundea şi ne comunica că nu are ce să facă doar ca simplu angajat.

← ICCJ. Decizia nr. 1225/2010. Penal  ICCJ. Decizia nr. 1249/2010. Penal. Plângere împotriva... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3742/2010. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs