ICCJ. Decizia nr. 583/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 583/2010
Dosar nr. 1218/1/2010
Şedinţa publică din 15 februarie 2010
Deliberând asupra recursului penal de faţă, constată următoarele:
Prin încheierea din 26 ianuarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 923/45/2009, Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în temeiul art. 51 alin. (3) C. proc. pen. a respins, ca inadmisibilă, cererea de recuzare a mai multor magistraţi ai Curţii de Apel Iaşi formulată de petiţionarul M.V.T.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că cererea de recuzare nu cuprinde motivele pe care se întemeiază şi nici cazurile de incompatibilitate ale magistraţilor pe care petentul i-a recuzat, magistraţi care nu se regăsesc printre cei care soluţionează cauza în care petentul este parte.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs petentul T.M., susţinând că magistraţii a cărei recuzare a solicitat-o se află în cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 49 C. proc. pen. raportat la art. 48 alin. (1) lit. d) şi g) şi alin. (2) C. proc. pen.
Examinând hotărârea atacată, Înalta Curte constată că recursul formulat este inadmisibil.
Astfel, potrivit art. 3851 alin. (2) C. proc. pen., încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentinţa sau Decizia recurată, cu excepţia cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.
Dispoziţiile art. 52 C. proc. pen., care reglementează procedura de soluţionare în cursul judecăţii a cererii de recuzare, nu prevăd expres calea de atac a recursului, raportat la fondul cauzei, împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare.
Pe cale de consecinţă rezultă că recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de recuzare este inadmisibil, aceasta putând fi atacată doar odată cu fondul cauzei.
Având în vedere considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de petiţionarul M.V.T.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionarul M.V.T. împotriva încheierii din 26 ianuarie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 923/45/2009.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2934/2010. Penal. Contestaţie la executare... | ICCJ. Decizia nr. 2942/2010. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
