ICCJ. Decizia nr. 594/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 594/2010
Dosar nr. 1026/39/200.
Şedinţa publică din 16 februarie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rezoluţia nr. 306/P/2008 din 15 iulie 2009, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a dispus, în temeiul art. 228 şi art. 10 lit. a) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de D.A., executor judecătoresc, pentru faptele prevăzute de art. 246, art. 289 şi art. 291 C. pen.
Plângerea formulată de petentul D.S. împotriva acestei soluţii de netrimitere în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată, prin rezoluţia nr. 339/II/2/2009 din 12 august 2009, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.
În temeiul art. 278/1 C. proc. pen., petentul D.S. a formulat plângere la instanţa competentă.
Prin sentinţa penală nr. 107 din data de 23 octombrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală, a fost respinsă ca nefondată plângerea petentului D.S.
Pentru a dispune în acest sens, prima instanţă a reţinut următoarele:
Petentul D.S. a formulat plângere la data de 21 noiembrie 2008 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, solicitând efectuarea de cercetări penale faţă de executorul judecătoresc D.A., pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi uz de fals, prev. de art. 291 C. pen.
S-a reclamat că executorul judecătoresc şi-a exercitat în mod abuziv atribuţiile de serviciu cu prilejul punerii în executare silită a deciziei civile nr. 702 din 30 octombrie 2007, pronunţată de Tribunalul Suceava, în dosarul nr. 3060/86/2007, prin care s-a dispus reintegrarea în muncă a petentului la Asociaţia de proprietari nr. 13 Fălticeni şi plata drepturilor salariale de la data desfacerii ilegale a contractului de muncă şi până la reintegrarea efectivă în funcţia de contabil casier.
Prin rezoluţia nr. 306/P/2007 din 15 iulie 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, în temeiul disp. art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de D.A. - executor judecătoresc la Circumscripţia Judecătoriei Fălticeni, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi uz de fals, prev. de art. 291 C. pen.
Procurorul cauzei a reţinut că din actele premergătoare efectuate rezultă faptul că la 21 ianuarie 2008, D.S. a cerut executorului judecătoresc D.A., executarea silită a hotărârii mai sus menţionate, cerere înregistrată sub nr. 3/2008.
Procedurile realizate de executorul judecătoresc D.A., au condus la punerea în executare, parţial, a dispozitivului deciziei civile nr. 702/2007 a Tribunalului Suceava, în sensul obligării Asociaţiei de proprietari nr.13 Fălticeni de a-i plăti creditorului suma de 2918 lei, reprezentând veniturile de care a fost lipsit, după desfacerea contractului de muncă.
Suma respectivă a fost consemnată la C.E.C. BANK Fălticeni, la dispoziţia creditorului, dar acesta a refuzat să o ridice, în baza recipisei depusă de debitor, la Biroul Executorului Judecătoresc „D.A.".
S-a mai precizat că, în atribuţiile executorului judecătoresc, nu intra şi reintegrarea efectivă a creditorului în funcţie, la Asociaţia de proprietari nr. 13 Fălticeni, această obligaţie rămânând în sarcina exclusivă a angajatorului, iar în condiţiile în care Asociaţia de proprietari nr. 13 Fălticeni a refuzat să pună în aplicare Decizia civilă nr. 702/2007 a Tribunalului Suceava, în ce priveşte reintegrarea în muncă a petentului, acesta a formulat plângere penală împotriva Asociaţiei sus menţionate, cauza formând obiectul dosarului Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni, nr. 285/P/2008, aflat în lucru la Poliţia Municipiului Fălticeni, în care, la 27 martie 2009. s-a început urmărirea penală faţă de F.G., administratorul Asociaţiei de proprietari nr. 13 Fălticeni, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 277 şi art. 278 C. muncii.
Ţinând cont de cele reţinute, procurorul a considerat că afirmaţia petentului D.S., în sensul că executorul judecătoresc D.A. a refuzat să execute Decizia civilă nr. 702/2007 a Tribunalului Suceava în ce priveşte reintegrarea lui în muncă. nu este întemeiată.
Cum din actele şi lucrările dosarului nr. 306/P/2008, nu a rezultat săvârşirea unor infracţiuni, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimată.
Împotriva rezoluţiei procurorului din 15 iulie 2009 petentul a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, iar prin rezoluţia nr. 339/11/2/2009 din 12 august 2009 procurorul ierarhic superior a respins-o ca neîntemeiată. arătând că din verificarea materialului probator administrat în cauză nu rezultă indicii de săvârşire a infracţiunilor sub aspectul cărora s-au efectuat verificări.
Astfel, coroborându-se susţinerile petentului cu cele din declaraţiile executorului judecătoresc şi cu datele din înscrisurile existente la dosar, a rezultat că, în dosarul execuţional nr. 3/2008, cererea petentului a fost pusă în executare, atât în ce priveşte reintegrarea acestuia în funcţia de casier contabil, cât şi cu privire la plata drepturilor salariate conform art. 78 C. muncii, aşa cum s-a stabilit prin Decizia nr. 703 din 30 octombrie 2007 a Curţii de Apel Suceava, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, faptul că pe parcursul executării, s-au ivit aspecte care îl fac pe petent incompatibil - sau i se cere să îndeplinească anumite condiţii cerule de lege - cu funcţia în care s-a dispus reintegrarea, acestea nu pot fi imputabile executorului judecătoresc.
De asemenea, s-a dovedit neadevărată şi susţinerea petentului că suma de bani plătită de debitoare îi este reţinută pe nedrept de executorul judecătoresc, întrucât, în realitate, prin adresele nr. 3 din 20 februarie 2008, 3 din 03 iunie 2008, 3 din 21 ianuarie 2009; 3 din 27 ianuarie 2009, acesta a fost invitat pentru a primi recipisa nr. 605504/1 a Casei de Economii şi Consemnaţiuni S.A., Unitatea nr. 1 Fălticeni, în vederea încasării sumei de 2198 lei, conform art. 562 C. proc. civ., însă nu a dat curs acestora, suma, fiind şi în prezent, consemnată la C.E.C., pe seama şi la dispoziţia sa, în contul unic de cauţiuni pe ţară.
Faţă de situaţia de fapt stabilită, s-a concluzionat că din verificările efectuate nu rezultă existenţa infracţiunilor abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual şi uz de fals, întrucât executorul, în funcţia pe care o îndeplineşte, şi-a îndeplinit corect atribuţiile sale de serviciu.
Împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale, întemeiată pe art. 278/1 C. proc. pen., petentul D.S. a formulat plângere, solicitând desfiinţarea rezoluţiilor date în cauză, de către procuror şi confirmate de procurorul ierarhic superior şi trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale faţă de intimată în vederea tragerii la răspundere penală a acesteia pentru infracţiunile reclamate, conform art. 278/1 alin. (8) lit. b) C. proc. pen.
S-a arătat în motivare că abuzul comis de executor constă în faptul că nu a respectat întocmai titlul executoriu, depăşindu-şi atribuţiile şi încălcându-şi astfel îndatoririle de serviciu. Conform titlului executoriu (Decizia civilă nr. 702din 30 octombrie 2007 a Curţii de Apel Suceava, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale), s-a dispus reintegrarea sa în funcţia de casier-contabil şi plata drepturilor salariale corespunzătoare, potrivit art. 78 C. muncii. Cum Asociaţia de Proprietari nr. 13 Fălticeni a refuzat să pună în aplicare Decizia menţionată, a formulat la data de 21 ianuarie 2008 cerere de executare silită a hotărârii prin intermediul executorului judecătoresc, respectiv intimata. La data de 04 februarie 2008, fără ştirea sa, intimata, în prezenţa reprezentanţilor legali ai debitoarei Asociaţia de Proprietari nr.13 Fălticeni, a întocmit în fals procesul verbal din aceeaşi dală, prin care constata că debitoarea şi-a îndeplinit obligaţia de „a face, având în vedere Decizia nr. 396 din 07 decembrie 2007 emisă de debitoare, care însă nu reflectă realitatea, iar referitor la obligaţia de „a da" a consemnat poziţia debitoarei în legătură cu salariul datorat şi imposibilitatea executorului de a calcula cu exactitate drepturile salariale cuvenite. Ulterior, la data de 12 februarie 2008 deşi a solicitat, reintegrarea sa şi predarea efectivă a gestiunii, a sediului şi a cheilor, precum şi plata drepturilor salariale la zi, în prezenţa executorului judecătoresc, debitoarea a refuzat solicitându-i nejustificat o serie de documente şi o garanţie bănească în cuantum de 60.000, lei, iar la data de 14 februarie 2008 aceasta i-a făcut cunoscut că este de acord cu plata sumei totale de 2.198 lei, respectiv 195 lei pe lună, în loc de 1195 lei cât i se cuvenea, conform recipisei depusă la intimată, dar pe care aceasta refuză să i-o predea. Consideră petentul că prin întocmirea în fals a procesului verbal din 04 februarie 2008, a nepunerii în executare a hotărârii judecătoreşti - prin reintegrarea sa efectivă şi prin plata drepturilor salariale pretinse, ce trebuiau calculate de către executor cât şi prin refuzul de a-i preda recipisa CEC. intimata, a săvârşit infracţiunile pentru care a fost cercetată.
Curtea examinând plângerea formulată prin prisma motivelor invocate a ajuns la următoarele constatări:
Plângerea adresată instanţei de judecată competente prin care persoana nemulţumită de modul în care a fost soluţionată în cadrul Ministerului Public plângerea prevăzută de art. 275-278 C. proc. pen. are, între altele, natura juridică a unei căi de atac şi vizează controlul judecătoresc al soluţiei de neîncepere a urmăririi penale.
Această plângere, astfel cum a fost reglementată prin art. 278/1 C. proc. pen.. de natură a da eficienţă dispoziţiilor art. 21 din Constituţia României şi art. 13 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale investeşte instanţa, sub un prim aspect, cu examinarea legalităţii şi temeiniciei rezoluţiei atacate.
Cum soluţionarea plângerii nu a fost reglementată printr-o procedură specială, aceasta este supusă regimului căilor ordinare de atac şi, ca atare, nu are aptitudinea provocării unui control judecătoresc în alte condiţii decât cele prevăzute de legea procesual penală.
Rezultă, aşadar, că, sesizată eu plângerea menţionată, instanţa de judecată nu este investită cu atribuţii de urmărire penală, aşa încât controlul judecătoresc priveşte exclusiv efectuarea actelor premergătoare sau, după caz, a urmăririi penale, cu respectarea dispoziţiilor legii procesuale.
In raport de concluziile pe care această examinare le impune, cu referire la lucrările din dosarul cauzei şi a oricăror înscrisuri noi prezentate, instanţa de judecată competentă pronunţă una din soluţiile prevăzute de art. 278/1 alin. (8) C. proc. pen.
Curtea mai reţine că plângerea împotriva soluţiei de netrimitere în judecată adresată procurorului ierarhic superior şi apoi, în caz de respingere, instanţei de judecată, nu poate viza decât aspecte de nelegalitate şi netemeinicie cu privire la cercetările efectuate asupra persoanelor la care s-a referit petentul în plângerea iniţială cu care a sesizat parchetul.
Examinând dosarul cauzei, s-a constatat că, în speţă, actele premergătoare având ca scop clarificarea datelor care confirmă sau infirmă existenţa infracţiunilor cu a căror săvârşire organele de urmărire penală au fost sesizate, pot duce la constatarea existenţei unora din cazurile reglementate în art. 10 C. proc. pen. în care punerea în mişcare sau exercitarea acţiunii penale este împiedicată.
În raport de această împrejurare, nejustificându-se începerea urmăririi penale şi respectiv, declanşarea procesului penal se dispune, când urmărirea penală este de competenţa procurorului, neînceperea acesteia.
În cazul contestării acestei soluţii prin formularea plângerii prevăzute de art. 278/1 C. proc. pen., controlul judecătoresc priveşte temeinica rezoluţiei în raport de cercetările efectuate.
După cum rezultă din însăşi denumirea lor, actele premergătoare la care face referire textul art. 224 C. proc. pen., preced începerea urmăririi penale şi sunt efectuate în vederea acestei începeri.
Curtea examinând probatoriul administrat şi depus la dosar reţine că acesta nu demonstrează existenţa infracţiunilor reclamate de petent în sarcina intimatei şi, drept urmare, apreciază că rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale din 15 iulie 2009 dată în dosar 306/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, confirmată de procurorul general prin rezoluţia din 12 august 2009 a aceluiaşi parchet, cu nr. 339/II/2/2009 este temeinică şi legală.
Infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), constă în fapta funcţionarului public care, cu intenţie, efectuându-şi atribuţiile de serviciu în mod incorect, provoacă o vătămare intereselor legale ale unei persoane fizice. Cu alte cuvinte, pentru existenţa acestei infracţiuni este necesar ca intimata, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu. cu intenţie, să nu îndeplinească un act de executare silită sau să îl îndeplinească în mod defectuos, cauzând astfel o vătămare intereselor legale ale petentului.
Deci, este necesar ca acţiunea sau inacţiunea executorului, care ar fi cauzat o vătămare intereselor legale ale petenţilor să fie săvârşită cu vinovăţie, iar forma vinovăţiei cerută este intenţia. Acesta înseamnă, că executorul, cu voinţă a efectuat acţiunea sa, ori a rămas în pasivitate, a prevăzut că prin săvârşirea acelei acţiuni sau inacţiuni se cauzează o vătămare a intereselor legale ale petentei şi a urmărit acest rezultat (intenţie directă) sau a acceptat producerea lui (intenţie indirectă).
Raportând conţinutul infracţiunii la activităţile desfăşurate de executor, a rezultat că acesta a efectuat activităţi şi a întocmit acte în virtutea dreptului cu care era investit în funcţia pe care o îndeplinea şi în temeiul dispoziţiilor legale prevăzute de legea procesual civilă, care reglementează sediul materiei vizând executarea silită, neexistând indicii şi elemente din care să rezulte comiterea vreunei fapte de natură penală, cu ocazia punerii în executare a deciziei civile nr. 702/2007 a Curţii de Apel Suceava, deci nici a celor sub aspectul cărora s-au efectuat verificări.
Din actele dosarului rezultă că prin Decizia nr. 702 din 30 octombrie 2007 a Curţii de Apel Suceava a fost admis recursul declarat de contestatorul D.S. împotriva sentinţei civile nr. 960 din 11 iulie 2007 a Tribunalului Suceava, modificată în totalitate sentinţa atacată, admisă în parte contestaţia, anulată Decizia nr. 176 din 19 aprilie 2007 emisă de Asociaţia de Proprietari nr. 13 Fălticeni, dispunându-se reintegrarea contestatorului în funcţia de casier-contabil cu obligarea la plata drepturilor salariale conform art. 78 C. muncii. Prin aceeaşi hotărâre s-a respins ca nefondat capătul de cerere privind plata daunelor morale şi a cheltuielilor de judecată.
În temeiul acestei hotărâri judecătoreşti, investită cu formulă executorie, petentul a formulat cerere de executare silită la Biroul executorului judecătoresc D.A. Fălticeni, prin care a solicitat obligarea debitoarei la reintegrarea sa în funcţia de casier-contabil şi plata drepturilor salariale conform art. 78 C. muncii, calculate începând cu 18 ianuarie 2007 până la data formulării cererii de executare, respectiv suma de 14.340 lei, fiind întocmit astfel dosarul execuţional nr. 3/2008, dosar în care s-au întocmit mai multe acte executare, respectiv somaţia din ianuarie 2008, procese verbale din 29 ianuarie 2008, 04 februarie 2008, 12 februarie 2008 şi 14 februarie 2008.
Deşi D.S. a susţinut că în mod fals executorul judecătoresc a consemnat în procesul verbal din 04 februarie 2008 că a fost reintegrat în funcţie şi că i s-ar fi plătit drepturile salariale aferente, din actele şi lucrările dosarului rezultă că prin Decizia nr. 396 din 07 decembrie 2007 emisă de Asociaţia de Proprietari nr. 13 Fălticeni s-a aprobat şi s-a dispus reintegrarea petentului începând cu data de 19 ianuarie 2007, comunicându-i-se acestuia să se prezinte la sediul Asociaţiei în termen de 15 zile de la primirea deciziei pentru începerea programului de lucru însă angajatul nu s-a conformat solicitărilor asociaţiei astfel că în şedinţa Comitetului executiv din 31 decembrie 2007 s-a dispus plata concediului de odihnă a celui în cauză pentru anul 2007 şi a preavizului de 15 zile, măsuri ce se încheiau calendaristic la 21 februarie 2008, urmând ca după această dată să se emită Decizia de desfiinţare a contractului de muncă a acestuia.
La data de 10 ianuarie 2008, întreaga documentaţie privind reintegrarea petentului a fost depusă cu adresa nr. 05 din 09 ianuarie 2008 la ITM Suceava, fiind înregistrată sub nr. 372 din 10 ianuarie 2008, aspect adus şi la cunoştinţa celui în cauză la data de 20 ianuarie 2008 prin adresa nr. 20.
Pentru a fi preîntâmpinate alte pretenţii ale contestatorului, asociaţia a emis adresa nr. 70 din 21 februarie 2008 prin care a reiterat solicitarea ca petentul să se prezente la sediul unităţii, în vederea reluării activităţii, invitaţie refuzată, motiv pentru care s-a emis Dispoziţia nr. 4 martie 2008 de desfacere a contractului de muncă.
Această decizie a fost contestată, însă prin sentinţa civilă nr. 567/2008 a Tribunalului Suceava, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 1670/2008 a Curţii de Apel Suceava, contestaţia a fost respinsă ca nefondată, în considerentele acestei hotărâri judecătoreşti reţinându-se că în mai multe rânduri contestatorul a fost înştiinţat despre reintegrarea sa în muncă, despre plata drepturilor salariale, care au decurs ca urmare a pronunţării deciziei nr. 702/2007 a Curţii de Apel Suceava, dar că a refuzat să dea curs solicitărilor asociaţiei.
Aşadar, funcţie de actele depuse de asociaţie în dosarul execuţional şi de cele reţinute în sentinţa civilă nr. 567/2008 a Tribunalului Suceava definitivă şi irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1670/2008 a Curţii de Apel Suceava, Curtea constată că în mod corect s-a stipulat în procesul-verbal de executare silită înfăptuit de executorul judecătoresc D.A. în dosarul de executare nr. 3/2008, că asociaţia şi-a respectat obligaţia de a face, instituită prin Decizia nr. 702/2007 a Curţii de Apel Suceava.
În ceea ce priveşte executarea obligaţiei de plată a drepturilor salariale cuvenite petentului, Curtea reţine că în acelaşi proces-verbal din 4 februarie 2008, executorul judecătoresc a consemnat că asociaţia este de acord cu plata acestor drepturi, calculate însă la suma de 195 si pe lună, stabilită la un program de 4 ore, astfel cum rezultă din actul adiţional la contractul de muncă nr. 91808 din 01 iunie 1995, încheiat la 1 februarie 2005 şi că funcţie de această poziţie şi de cererea creditorului, se află în imposibilitate de a calcula cu exactitate drepturile salariale, motiv pentru care a apreciat că ar fi necesară o lămurire din partea instanţei de judecată cu privire la întinderea titlului executoriu, cerere respinsă prin Decizia nr. 2 din 03 iunie 2008 a Curţii de Apel Suceava (f. 171 ds.u.p.), situaţie care însă nu echivalează cu finalizarea executării silite. De aItfel, sub acest aspect procesul verbal menţionat a fost desfiinţat în parte, prin sentinţa civilă nr. 1003 din 11 mai 2009 a Judecătoriei Fălticeni pronunţată în dosar nr. 424/227/2008, reţinându-se în considerente că din raportul de expertiză tehnică întocmit de expert L.C., rezultă că asociaţia datorează petentului cu titlu de drepturi băneşti suma de 5099 lei, actualizată la suma de 5519 lei pentru perioada 19 ianuarie 2007 - 28 februarie 2008 - dată la care i s-a desfăcut definitiv şi irevocabil contractul de muncă.
Ori, parte din suma menţionată, respectiv suma de 2198 lei, a fost consemnată la dispoziţia petentului, la data de 12 februarie 2008 la CEC Unitatea nr. 1 Fălticeni de către asociaţie, cu recipisa nr. 605504/1, recipisă depusă în original la dosarul execuţional, în vederea redării acesteia către petent, aspect ce rezultă atât din procesul verbal din 14 februarie 2008, cât şi adresa din 20 februarie 2008 întocmite de către intimată, însă cel în cauză nu a dat curs acestei invitaţii.
Faptul că petentului nu i s-a predat gestiunea asociaţiei de proprietari, întrucât acesta nu mai avea calitatea de administrator, şi nici chitanţierele şi registrul de casă, întrucât nu fusese constituită în prealabil garanţia materială de către casier-contabil, în conformitate cu Legea nr. 22/1969 şi Legea nr. 230/2007, HG nr. 1588/2008, reprezintă împrejurări a căror rezolvare nu intră în atribuţiile executorului judecătoresc, după cum nici faptul că petentul nu a dat curs invitaţiei repetate de a ridica recipisa CEC nu poate fi imputată intimatei.
Cum din verificările efectuate în etapa actelor premergătoare nu s-a demonstrat încălcarea de către intimată în efectuarea activităţilor anterior amintite a obligaţiilor profesionale în raport cu petentul şi care să se circumscrie conţinutului constitutiv ale infracţiunilor pentru care s-a făcut plângere, în mod corect prin rezoluţia atacată s-a reţinut că presupusele fapte penale nu există pentru a putea fi antrenată răspunderea penală a intimatului.
Declanşarea unor plângeri penale împotriva executorului judecătoresc pentru actele întocmite în cadrul procedurii executării silite nu poate determina trimiterea in judecată penală în absenţa unor probe din care să rezulte comiterea faptelor respective, cu forma de vinovăţie cerută de lege şi anume intenţia.
Calea plângerii prev. de art. 278/1 C. proc. pen. la care a recurs petentul nu a fost instituită de legiuitor pentru a se ocoli sau pentru a fi ignorate mijloacele de contestare prevăzute de lege împotriva fiecărui act de executare şi nici nu a fost elaborată pentru a determina declanşarea abuzivă de litigii penale si nici nu s-a instituit o noua cale de atac ordinară.
În acest context nemulţumirea petentului cu referire la modul concret în care a avut loc reintegrarea sa de către angajator şi maniera de calcul a sumelor ce i se cuvin conform titlului executoriu trebuie să îmbrace forma căi de atac în limitele recunoscute de lege - contestaţia la executare, plângere penală pentru comiterea infracţiunilor prev. de art. 277, art. 278 C. muncii - neputându-se obţine o suplimentare a gradelor de jurisdicţie prin promovarea unei plângeri de natura celei de faţă.
Pentru considerentele arătate, Curtea constată că rezoluţiile procurorului sunt legale si temeinice, aşa încât în baza art. 278/1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. va respinge plângerea petentului ca nefondată.
Împotriva deciziei, petentul D.S. a formulat prezentul recurs.
Petentul nu s-a prezentat la instanţa de recurs, şi nici nu şi-a angajat un apărător, depunând la dosar „motive de recurs" (fil.3).
În motivele scrise de recurs, petentul nu a menţionat critici concrete de nelegalitate sau de netemeinicie a sentinţei atacate, rezumându-se la reluarea acuzaţiilor aduse intimatului prin plângerea penală.
Recursul va fi respins ca nefondat pentru motivele ce se vor arăta.
Aşa cum corect s-a menţionat atât în rezoluţiile atacate, dar şi în sentinţa recurată, modul în care s-a realizat reintegrarea petentului în funcţia avută anterior şi modul de calcul al sumelor cuvenite conform titlului executoriu nu pot fi imputate, ca fapte penale, executorului judecătoresc. Petentul are la dispoziţie alte mijloace legale pentru realizarea drepturilor pretins a fi fost încălcate de către angajator (asociaţia de proprietari), iar nu calea plângerii penale faţă de executorul judecătoresc.
De asemenea, Înalta Curte, examinând din oficiu - conform art. 385/6 alin. ultim C. proc. pen. - întreaga cauză, sub toate aspectele, mai constată următoarele:
În vederea soluţionării plângerii penale, au fost efectuate - potrivit art. 224 C. proc. pen. - acte premergătoare, fiind format dosarul nr. 306/P/2008 (180 de file) care conţine, în copie, toate înscrisurile cu relevanţă juridică referitoare la litigiul civil şi dosarul execuţional.
În conformitate cu dispoziţiile art. 66 alin. (1) şi art. 5/2 C. proc. pen., precum şi cu cele ale art. 23 alin. (11) din Constituţia României, orice cetăţean beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, deschiderea unei proceduri judiciare penale (prin începerea urmăririi penale) nefiind posibilă decât în condiţiile prevăzute de lege.
Astfel, potrivit art. 228 alin. (1) C. proc. pen., organul de urmărire penală sesizat în vreunul din modurile prevăzute de art. 221 C. proc. pen., dispune prin rezoluţie începerea urmăririi penale când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzute de art. 10 C. proc. pen.
În urma efectuării actelor premergătoare, necesare pentru soluţionarea plângerii penale formulată de petent - dar şi pentru a se stabili eventuala incidenţă a vreunuia din cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzute de art. 10 C. proc. pen. - nu au fost relevate minime indicii temeinice, în sensul art. 68/1 C. proc. pen., care să justifice presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care s-au efectuat acte premergătoare a săvârşit infracţiuni (argumente de fapt şi de drept prezentate în pag. 1-2 ale rezoluţiei).
În condiţiile legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a procedat la examinarea legalităţii şi temeiniciei soluţiei de netrimitere în judecată, respingând motivat plângerea petentului formulată împotriva acestei soluţii (argumente de fapt şi de drept prezentate în pag. 1-2 ale rezoluţiei).
Sesizată, potrivit art. 278/1 C. proc. pen., cu plângerea formulată de petent (fil. 2 d.p.i.), Curtea de Apel Suceava a examinat criticile aduse soluţiei de netrimitere în judecată şi, cu ample argumente de fapt şi de drept pe care Înalta Curte le apreciază ca fiind convingătoare, a respins-o ca nefondată (argumente de fapt şi de drept prezentate în pag. 7-9 ale sentinţei atacate).
În lipsa altor critici concrete ale petentului cu privire la legalitatea şi temeinicia sentinţei atacate (în motivele de recurs acestea rezumându-se la reiterarea situaţiei de fapt şi de drept, precum şi la reiterarea nemulţumirilor referitoare la modul în care s-a realizat reintegrarea sa în funcţia avută anterior şi la modul de calcul al sumelor cuvenite conform titlului executoriu), Înalta Curte constată că organele judiciare (procurorul, procurorul general şi judecătorul instanţei de fond) au făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor legale în materia soluţionării plângerii penale şi în materia soluţionării plângerilor împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată. Soluţiile dispuse sunt motivate în fapt şi în drept, Înalta Curte însuşindu-şi toate argumentele de natură probatorie şi juridică prezentate de organele judiciare.
Ampla motivare a sentinţei judecătorului primei instanţe, astfel cum a fost expusă anterior, justifică nu numai concluzia legalităţii şi temeiniciei sentinţei atacate, dar şi pe cea a inutilităţii reiterării argumentaţiei de fapt şi de drept.
Aşa cum s-a menţionat anterior, petentul are la dispoziţie alte mijloace legale pentru realizarea drepturilor pretins a fi fost încălcate de către angajator (asociaţia de proprietari), iar nu calea plângerii penale faţă de executorul judecătoresc, acestuia nefiindu-i imputabilă săvârşirea vreunei infracţiuni.
În raport cu cele reţinute, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul petentului urmează a fi respins ca nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul D.S. împotriva sentinţei penale nr. 107 din 23 octombrie 2009 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul petent la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 16 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2946/2010. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 2948/2010. Penal. înlocuirea măsurii... → |
|---|
