ICCJ. Decizia nr. 815/2010. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 815/2010
Dosar nr. 1635/1/2010
Şedinţa publică din 2 martie 2010
Deliberând asupra recursurilor de faţă pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei constată următoarele:
1. Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în calitate de instanţă de apel, prin încheierea de şedinţă nr. 2431/109/2008 din 9 februarie 2010 a amânat din motive de ordin procedural la data de 9 martie 2010 judecarea căilor de atac exercitate de procuror / inculpaţi / părţile civile şi responsabile civilmente interval de timp în care a menţinut arestarea preventivă în cauză a inculpaţilor M.C.N., M.D., C.D., R.I. şi M.D. în conformitate cu dispoziţiile art. 3002 rap. la art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen.
Dispunând astfel instanţa de control judiciar a constatat că se menţin nemodificate temeiurile ce au impus arestarea preventivă în cauză a inculpaţilor amintiţi în baza art. 143 rap. la art. 148 lit. f) şi art. 5 paragraf 1 lit. c) din C.E.D.O. cu începere de la 20 mai 2008 şi respectiv 12 iunie 2008 întrucât motivele iniţiale de bănuială legitimă privind săvârşirea de către aceştia a unor infracţiuni grave pedepsite peste 4 ani închisoare prezentând pericol concret pentru ordinea publică prin lăsarea lor în libertate - acelea prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen., art. 23 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002, art. 290 şi art. 291 C. pen., art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 rap. la art. 248 C. pen. şi art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. - s-au consolidat ulterior prin trimiterea acestora în judecată şi condamnarea în primă instanţă la pedepse rezultante cu închisoare, cuprinse între 7 ani şi 12 ani închisoare.
2. Recursurile în termen declarate împotriva încheierii amintite de inculpaţii M.C.N., M.D., C.D., R.I. şi M.D. cu solicitarea de a se avea în vedere situaţia juridică actuală al acestora (durata de peste 2 ani şi 6 luni a arestării preventive; stadiul judecăţii în apel) pentru revocarea arestării preventive şi punerea de îndată în libertate a acestora prin aplicarea în cauză în acest sens a dispoziţiilor art. 160b alin. (2) C. proc. pen. sunt nefondate urmând a fi respinse ca atare în baza art. 3855 pct. 1 lit. b) pentru considerentele arătate în continuare.
În conformitate cu dispoziţiile art. 160b C. proc. pen. „în cursul judecăţii instanţa verifică periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile legalitatea şi temeinicia arestării preventive" în care sens poate dispune revocarea acesteia şi punerea în libertate de îndată a inculpatului [„dacă (.) constată că arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate"] ori menţinerea arestării preventive; cum a procedat prin încheierea atacată instanţa de apel în speţă [când „constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate"] cu solicitarea de a se avea în vedere situaţia juridică actuală al acestora (durata de peste 2 ani şi 6 luni a arestării preventive; stadiul judecăţii în apel) în sensul punerii acestora în libertate prin aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 160b alin. (2) C. proc. pen. sunt nefondate urmând a fi respinse ca atare în baza art. 3855 pct. 1 lit. b) rap. la art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen.
În speţă, faptele ilicite grave comise de recurenţi organizaţi într-un grup infracţional - acelea prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003; art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen.; art. 23 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002; art. 290 şi art. 291 C. pen.; art. 279 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 rap. la art. 248 C. pen. şi art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. ce au impus condamnarea acestora în primă instanţă la pedepse cuprinse între 7 ani şi 12 ani închisoare, cu executare într-un loc de detenţie justifică menţinerea arestării preventive şi la momentul procesual actual al judecăţii în apel - contrar solicitării inculpaţilor – şi aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 160b alin. (3) C. proc. pen.
În plus condamnarea în primă instanţă chiar nedefinitivă - cu respectarea garanţiilor procedurale privind asigurarea dreptului la apărare şi a principialităţii juridice din art. 6, art. 70, art. 17, art. 188, art. 289, art. 291 C. proc. pen. – justifică menţinerea arestării preventive a inculpaţilor şi pentru temeiul juridic nou, prevăzut de art. 5 paragraf 1 lit. a) din C.E.D.O. [„dacă este deţinut legal pe baza condamnării pronunţate de către un tribunal competent"].
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. vor fi obligaţi inculpaţii-recurenţi să plătească suma de câte 200 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii M.C.N., M.D., C.D., R.I. şi M.D. împotriva încheierii din 9 februarie 2010 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurenţii inculpaţi să plătească statului suma de câte 200 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 100 lei reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 2 martie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 3210/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3214/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
---|