ICCJ. Decizia nr. 946/2010. Penal. Vătămarea corporală gravă (art. 182). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 946/2010
Dosar nr. 2004/1/2010
Şedinţa publică din 11 martie 2010
Asupra cauzei penale de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de şedinţă din 27 ianuarie 2010 Curtea de Apel Galaţi în Dosarul nr. 9815/233/2006 a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate invocată de apărătorul recurentului inculpat, întrucât aceasta nu are legătură cu cauza, după care a trecut la soluţionarea în fond a cauzei, pronunţând în acest sens Decizia penală nr. 87/ R din 4 februarie 2010 prin care a fost respins recursului declarat de inculpatul P.M.D. împotriva Deciziei penale nr. 418 din 14 octombrie 2008 pronunţată de Tribunalul Galaţi.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul P.M.D.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie examinând recursul declarat îl consideră nefondat pentru următoarele considerente:
Recurentul inculpat P.M.D., la termenul de judecată din 27 ianuarie 2010 a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38514 alin. (1) C. proc. pen. care vin în contradicţie cu dispoziţii constitutionale, respectiv art. 21 alin. (3) din Constituţie, întrucât se află în imposibilitate de a se apăra corespunzător, neputând solicita efectuarea unei expertize medico-legale, probă care i-a fost respinsă de către instanţa de apel, încălcându-i-se dreptul la apărare.
Art. 38514 alin. (1) C. proc. pen. este neconstituţional întrucât limitează dreptul unei persoane de aşi dovedi nevinovăţia prin administrarea unei probe la care nu a avut acces, încălcându-se dreptul la un proces echitabil.
Petentul a învederat că sunt îndeplinite condiţiile cumulative impuse de art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând recursul declarat de P.M.D. împotriva încheierii de şedinţă din 27 ianuarie 2010 pronunţată în Dosarul nr. 9185/233/2006 de Curtea de Apel Galaţi îl consideră nefondat pentru următoarele considerente:
Conform dispoziţiilor art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992, republicată, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor art. 29 alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.
Din analiza prevederilor alin. (1), (2) şi (3) ale art. 29 din legea amintită, rezultă că admisibilitatea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale este condiţionată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor cerinţe:
a) starea de procesivitate, în care ridicarea excepţiei apare ca un incident procedural ce trebuie rezolvat premergător fondului litigiului;
b) retroactivitatea legii, în sensul că excepţia priveşte un act normativ, lege sau ordonanţă după caz, în vigoare;
c) prevederile ce fac obiectul excepţiei să nu fi fost constatate ca fiind neconstituţionale printr-o Decizia anterioară a Curţii Constituţionale;
d) interesul procesual al rezolvării prealabile a excepţiei de neconstituţionalitate.
Obiectul de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 38514 alin. (1) C. proc. pen., care în opinia recurentului îi limitează dreptul de a-şi dovedi nevinovăţia prin administrarea unei probe la care nu a avut acces,încălcându-se dreptul la un proces echitabil.
Excepţia de neconstituţionalitate, invocată de recurent, în faţa instanţei sesizată cu judecarea recursului său este neîntemeiată, întrucât textul procedural penal nu contravine prevederilor din Constituţie menţionate, dispoziţia legală ce face obiectul excepţiei este o normă de procedură, a cărei reglementare este de nivelul legii. Dispoziţiile legale criticate nu interzic recurentului posibilitatea de a-şi susţine cauza în condiţii care să nu o dezavantajeze în raport cu părţile adverse şi de a beneficia de toate drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de lege.
Dreptul la un proces echitabil însemnă dreptul învinuitului sau inculpatului de a propune probe şi de a cere administrarea lor, acesta păstrându-se în tot cursul urmăririi penale, precum şi în cursul judecăţii, când acesta poate să solicite respingerea probelor cerute de procuror şi de parte ca o consecinţă a dreptului său de a-şi susţine nevinovăţia.
De asemenea, în ce priveşte verificarea hotărârii de către instanţa de control judiciar nu este interzis în vreun fel drepturile inculpatului să-şi susţină cauza în condiţii care să nu-l dezavantajează şi să beneficieze de toate garanţiile prcesuale pentru apărarea drepturilor sale, verificarea hotărârii realizându-se nu doar pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, ci pe baza oricăror înscrisuri noi, prezentate instanţei de recurs.
Dispoziţiile legale criticate nu încalcă nici dreptul la apărare. Inculpatul a avut posibilitatea de a cere administrarea probelor considerate necesare cu ocazia judecării apelului, iar conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen. instanţa verifică hotărârea atacată şi din oficiu, iar potrivit art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., în cazul în care constată că sunt necesare probe noi, instanţa poate să admită recursul şi să dispună rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs.
Ca atare, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. recursul declarat va fi respins, ca nefondat, încheierea recurată fiind legală.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.M.D. împotriva încheierii din 27 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 9815/233/2006.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3278/2010. Penal. Excepţie de... | ICCJ. Decizia nr. 3280/2010. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
