ICCJ. Decizia nr. 2330/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2330/2011
Dosar nr. 34884/3/2009
Şedinţa publică din 9 iunie 2011
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., din data de 1 septembrie 2009 emis în Dosarul nr. 326/D/P/2008, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului R.E. pentru săvârşirea infracţiunilor de acces fără drept în sisteme informatice în formă continuată, interceptarea fără drept de date informatice în formă continuată, efectuarea de operaţiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică, în formă continuată, spălare a banilor în formă continuată, prevăzute de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului R.E. pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere fără drept a unui program informatic, date informatice, cod, parole cu scopul comiterii uneia dintre infracţiunile prev. de art. 42 - 45 din Legea nr. 161/2003, faptă prevăzută de art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi a inculpatului C.E., în stare de libertate, pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la efectuarea de operaţiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică în formă continuată, spălarea banilor în formă continuată, prevăzute de art. 26 rap. la art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
A fost menţinut sechestrul instituit prin ordonanţele din 9 aprilie 2009 şi 14 aprilie 2009 cu privire la autoturismul marca I şi sumele de 123.470 dolari S.U.A., 34.640 euro şi 25.800 RON.
Prin Sentinţa penală nr. 700/ F din 23 septembrie 2010 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. 34884.01/3/2009, în baza art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul R.E. (fiul lui L. şi Ş) la pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 33 - 34 C. pen. au fost contopite pedepsele cu închisoarea aplicate în prezenta cauză, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea de 4 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată reţinerea şi arestarea preventivă de la 9 aprilie 2009 la zi.
În baza art. 350 C. proc. pen. a fost menţinută măsura arestării preventive a inculpatului R.E.
În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen. a fost condamnat inculpatul C.E. (fiul lui S. şi M) la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 3 ani închisoare.
În baza art. 33 - 34 C. pen. au fost contopite pedepsele cu închisoarea aplicate prin prezenta hotărâre, inculpatului dându-i-se spre executare pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
În baza art. 861 C. pen. a fost suspendată executarea pedepsei sub supraveghere pe o durată de 5 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 862 C. pen.
În baza art. 863 alin. (1) C. pen. s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte în ultima săptămână din ultima lună a fiecărui trimestru la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa; b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare ce depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii care permit controlul surselor de venituri.
În baza art. 359 C. proc. pen. i s-a atras atenţia inculpatului asupra condiţiilor prevăzute de art. 86 C. pen. a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării sub supraveghere.
În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata termenului de încercare a fost suspendată executarea pedepsei accesorii.
S-a constatat că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv în prezenta cauză de la 9 aprilie 2009 până la 10 iunie 2009.
În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 14 C. proc. pen. a fost admisă acţiunea civilă formulată de partea civilă D.F.S. LLC şi obligaţi, în solidar, inculpaţii R.E. şi C.E. la plata sumei de 798.020, 72 dolari S.U.A., către această parte civilă.
În baza art. 346 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 14 C. proc. pen. a fost admisă, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă A.E.E.L. şi obligaţi, în solidar, inculpaţii R.E. şi C.E. la plata sumei de 256.109, 52 dolari S.U.A., către această parte civilă.
S-a luat act că partea vătămată C.B.I.B.K.nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. a fost menţinut sechestrul asigurător instituit prin ordonanţele din data de 9 aprilie 2009 şi din 14 aprilie 2009 asupra autoturismului marca I. şi asupra sumelor de 123.470 dolari S.U.A., 34.640 euro şi 25.800 RON.
În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpatul R.E. a următoarelor bunuri: laptop S., memory stick A. inserţii portocalii fără serie, memory stick P.D. marca S., laptop D., hard - disk extern USB marca F., laptop S.; şi de la inculpatul C.E. - laptop C., hard-disk W.D., memory stick I.
În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 2.000 RON fiecare.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul a reţinut că în cursul anilor 2008 şi 2009 inculpaţii C.E. şi R.E. au efectuat mai multe plăţi prin serviciul W.U. în statul Panama. Despre suma de bani trimisă de inculpatul C.E. la indicaţia inculpatului R.E., în Panama, pe numele unei persoane, J.M., inculpatul C.E. arătă că aceasta constituia plată pentru serviciile unui server situat în Panama (volumul 14, de la locuinţa din Constanţa a fost ridicat un formular de trimitere bani, expediat de inculpatul R.E. către J.M.).
Formatul HTML în care au fost transmise datele informatice interceptate de către aplicaţia identificată pe hard disk-ul inculpatului R.E. prezintă aceleaşi similitudini, sub aspectul conţinutului şi formei, inclusiv culoarea de fond, cu formatul identificat pe serverul p.o.c., care a fost utilizat pentru stocarea datelor informatice interceptate din sistemele informatice infectate menţionate în plângerea formulată de D.F.S. LLC.
Nu în ultimul rând, Tribunalul a reţinut că pe acelaşi hard-disk extern USB marca F. (mediul intern de stocare) au fost, de asemenea, identificate date informatice constând în nume de utilizatori, parole şi coduri de acces care permit accesul la distanţă într-un sistem informatic.
În baza probatoriilor admnistrate, instanţa de fond a reţinut că fişierul identificat „C.l.xls", este un fişier tip tabel (coloane/rânduri), în care au fost găsite date aparţinând unor companii farmaceutice ale căror sisteme informatice sub aspectul întreţinerii terminalelor pentru efectuare a plăţilor cu carduri, erau administrate de către compania E., precum şi elemente de securitate (nume de utilizatori si parole) folosite la accesarea de către persoanele autorizate a sistemelor informatice de la distanţa (remote conections), prin internet folosind aplicaţia informatică „L.".
Între denumirile de companii farmaceutice au fost identificate: B.P., B.P.P., C.D.S., F.D.P., F.D.P. - S.VA, H.P., H.F.P., M.P., M.T.G., M.D.S., P.C.P., care sunt menţionate în plângerea formulată de către compania D.F.S.LLC.
Cu privire la fişierul C.D. s-a reţinut, în baza probatoriilor adminsitrate, că este un fişier tip tabel, structurat asemenea unei baze de date, cu informaţii aparţinând unor companii ale căror sisteme informatice, sub aspectul întreţinerii terminalelor pentru efectuare a plăţilor cu carduri, erau administrate de către compania E. Structural acesta cuprinde: denumirea clientului (C.), nume de contact şi număr de telefon (C.), elemente de securitate (nume utilizator şi parola) pentru accesarea unor sisteme informatic de la distanta cu ajutorul aplicaţiilor informatice: P.C.A., L.M., V.P.N., V.N.C., parole si nume de utilizatori folosite pentru accesarea sistemelor informatice de tip server (S.), parole şi nume de utilizatori folosite pentru accesarea unor sisteme informatice individuale (I.P.), tipul echipamentelor POS administrate (E.T.), datele tehnice ale echipamentelor POS administrate (I.S.).
Între informaţiile de mai sus se regăsesc şi date care permit accesul la distanţă al sistemelor informatice aparţinând companiilor: B.P.P., C.D.S., F.P., H.P., H.P., H.P., L.D.C., L.R.P., M.P., M.T.G., P.C.P., care, alături de alte companii, sunt sunt precizate în plângerea formulată de către compania D.F.S. LLC.
Analiza informaţiilor rezultate din interceptarea de date informatice, percheziţia informatică realizată asupra dispozitivelor identificate aparţinând inculpatului R.E., precum şi informaţiile din documentele şi analizele executate şi transmise la solicitarea D.F.S. LLC autorităţilor, au condus la concluzia probabilă că sistemele infectate iniţial, precum şi cele care păreau a fi fost infectate, în acelaşi mod, ulterior nu ar fi fost „curăţate" complet (de-virusate), astfel că, la data de 27 august 2009, în baza Ordonanţei provizorii nr. 283 privind accesul, interceptarea şi înregistrarea de date informatice cu utilizarea adresei de e-mail xxx.com folosită de inculpatul R.E. (confirmată prin Încheierea nr. 901 din 28 august 2009 emisă de Tribunalul Bucureşti) prin activitatea autorizată, au fost identificate în folder-ul Inbox, mesaje necitite, începând cu data arestării inculpatului R.E., peste 1.000 de mesaje, o parte substanţială provenind din rularea unei aplicaţiei informatice, tip "K." numită „ARDAMAX K.", având ca expeditori 5 sisteme informatice infectate, respectiv: server A.; server D.; server Q.; server R.; server R.E.; server S.
Serverul R. care aparţine B.P., ca de altfel şi serverele R.E. şi S. care aparţin A.E., sunt menţionate în sesizarea companiei D.F.S. LLC, între sistemele informatice infectate iniţial, începând cu data de 8 noiembrie 2007.
Mesajele identificate în folder-ul Inbox au ataşate unul sau mai multe fişiere în format HTML, şi conţin diferite informaţii interceptate din sistemele informatice menţionate mai sus.
Fişierele executabile, reprezentând aplicaţia de tip "K.", cu care au fost infectate sistemele informatice indicate în plângerea şi sesizarea companiei D.F.S. LLC, au fost examinate şi de către specialiştii Institutului de Tehnologii Avansate, în baza ordonanţei procurorului din 24 aprilie 2009, concluzia acestora fiind identică cu cele prezentate în analizele executate de specialiştii care au examinat sistemele infectate, aşa cum s-a menţionat mai sus (constatarea tehnico ştiinţifică din 13 mai 2009).
Urmând datele şi informaţiile cu valoare probantă neechivocă, privind activitatea frauduloasă de acces neautorizat în diferite sisteme informatice ori cu privire la interceptarea de comunicări/date informatice, succesiv şi pe măsura identificării, în cauză, au fost puse în executare autorizaţii privind interceptarea de date informatice cu privire la conexiunile internet instalate în:
- Constanţa (furnizor SC R.R. SA), domiciliul iniţial al inculpatului R.E.
- Bucureşti (furnizor SC U. SRL), locaţie unde ulterior inculpatul R.E. şi-a mutat domiciliul.
- Bucureşti (furnizor SC U. SRL), reşedinţă închiriată de inculpatul R.E. şi învinuita S.A.M.M., prietena acestuia din urmă.
În baza interceptărilor de date informatice realizate, a fost identificată în timp real şi documentată, începând din decembrie 2008 şi mai apoi pe parcursul lunii ianuarie 2009, activitatea de acces fără drept în sistemele informatice ale companiei americane B.I./ B.K. din S.U.A., precum şi în contul de e-mail zzz.com, aparţinând numitului R.H., director de operaţiuni la compania B.I.
Drept urmare, compania B.I./ B.K.a transmis autorităţilor o plângere (30 martie 2009), în care arată în fapt că, atacurile lansate împotriva sistemelor informatice ce le aparţin, în vederea obţinerii accesului neautorizat, au început cu mai mult timp înainte şi s-au desfăşurat în patru etape, începând cu octombrie - noiembrie 2008, până în ianuarie 2009, pierderile financiare fiind estimate la 20.700 dolari S.U.A.
În sesizare se mai precizează că, în prima etapă, sistemele informatice au fost infectate cu un program numit aig.exe menit să intercepteze introducerea de date informatice prin utilizarea tastaturii, crearea unui fişier HTML şi trimiterea la fiecare 2 minute a datelor înregistrate la distanţă către un cont colector.
În cel de al doilea val, sistemele informatice au fost infectate cu un program numit „ARDAMAX K.". B.I./ B.K., de asemenea, a confirmat şi primirea unui e-mail conţinând un cod maliţios.
Ţinta activităţilor frauduloase a fost aceeaşi ca şi în precedent (atacul asupra companiilor farmaceutice) obţinerea de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică (cărţi de credit) în scopul utilizării lor frauduloase.
Tribunalul a reţinut că activitatea infracţională a inculpatului R.E. a fost surprinsă în mai multe rânduri, cu precădere, urmare a punerii în executare a autorizaţiilor de interceptare la conexiunea instalată în sector 1, Bucureşti. Astfel, la data de 22 ianuarie 2009 ora 04:26 inculpatul a accesat contul de email xxx.com unde este vizualizat conţinutul mai multor mesaje, unele dintre acestea reprezentând mesaje primite de la adresa de email vvv.com.
În urma verificărilor efectuate cu privire la software-ul ARDAMAX K., s-a stabilit că acesta reprezintă o aplicaţie software dezvoltată de "A.S.", care permite interceptarea activităţii utilizatorului unui computer, cu sistem de operare Windows (XP, 2000, 2003, Vista), şi a comunicaţiilor efectuate prin reţea.
Prin setarea anumitor opţiuni, datele informatice interceptate pot fi transmise prin Internet către un server FTP (server de fişiere) sau o adresa de email (aşa cum este în situaţia în speţă).
De aseemena, s-a reţinut că de la aceeaşi conexiune, la data de 22 ianuarie 2009 ora 01:06 inculpatul R.E. a accesat contul de email xxx.com, unde este vizualizat conţinutul mai multor mesaje, unele dintre acestea reprezentând corespondenţa aflată în contul de e-mail R.H. ccc.com. Din conţinutul mesajelor rezultă că numitul R.H. este directorul de operaţiuni al companiei B.I./ B.K.
Între alte informaţii transmise unui complice american, a fost identificată linia de fişier log: 11:42 AM [Thursday, September 18, 2008] iberqs.exe: Quick Service, verificările efectuate stabilind că fişierul "iberqs.exe" face parte din pachetul software ALOHA (dezvoltat de către R.S.), utilizat pentru dispozitive de tip POS, la procesarea plăţilor cu cărţi de credit.
În ceea ce priveşte activitatea de vânzare a datelor instrumentelor de plată electronică şi de spălare a beneficiului material obţinut, Tribunalul a constatat că inculpatul R.E., în perioada noiembrie 2007 - aprilie 2009, a transmis/ vândut în mod repetat contra unor sume de bani, prin poşta electronică sau alte mijloace de comunicare, unor complici, în principal din S.U.A., date de identificare ale unor instrumente de plată electronică (cărţi de credit - cea. 1.500 dolari S.U.A./ 100 buc. cărţi de credit per tranzacţie), în posesia cărora a intrat prin accesul fără drept la sisteme informatice şi interceptarea fără drept a unor transmisii de date informatice, în scopul efectuării fără drept a unor operaţiuni de retragere de numerar, plata unor bunuri sau servicii etc.
Astfel, de pe hard disk-ul extern USB marca F. (mediul intern de stocare) percheziţia informatică a pus în evidenţă existenţa a cea. 339.738 numere de carduri, din care 43.786 numere de card unice, de diferite tipuri (V., M., D. şi A.E.).
Procedându-se la compararea celor 43.789 numere de card unice cu numerele de card compromise în timpul atacului informatic asupra farmaciilor din SUA au rezultat următoarele: - din cele 2057 numere de card, identificate în fişierul "AmexCCs.txt" transmis alături de plângerea companiei A.E., 761 reprezintă numere de card unice, iar dintre acestea 754 de numere de card se regăsesc pe hard disk-ul extern ridicat de la inculpatul R.E.
Totodată, din acelaşi dispozitiv de stocare a datelor informatice, au fost identificate 3.559 (din totalul de 43.786) numere de card A.E., din cele 337 numere de card identificate în fişierul "disnumbers.txt", 140 de numere de card sunt unice, iar dintre acestea 133 de numere de card se regăsesc pe hard disk-ul extern ridicat de la inculpatul R.E..
De asemenea, pe acelaşi hard disk au fost identificate 862 numere de card D., din totalul de 43.786 de numere de card, din cele 2357 numere de carduri identificate în fişierul "MCCCs.txt" în fapt 912 reprezintă numere de card unice, iar dintre acestea 867 de numere de card se regăsesc pe hard disk-ul extern ridicat de la inculpatul R.E.
În total, pe hard disk există 11.601 numere de card M. din totalul de 43.786, din cele 5.876 numere de carduri identificate în fişierul "VisaCCs (2).txf, în fapt 2.259 reprezintă numere card unice, iar dintre acestea 2.103 de numere de card se regăsesc pe hard disk-ul extern ridicat de la inculpatul R.E. Pe hard disk-ul extern există 27.764 numere de card VISA (din totalul de 43.786).Acelaşi număr de card a fost identificat de percheziţia informatică pe hard disk-ul extern ridicat de la inculpatul R.E.,în fişierul C:/aranj/chestii/desktop/ftprootx/administrator.html, formatul fişierului fiind similar (atât ca denumire, cat şi sub aspectul conţinutului) cu a alte 40.513 fişiere HTML, găsite pe hard disk - ul extern ridicat de la inculpatul R.E. şi care conţin acelaşi tip de informaţii. Toate cele 40.513 de fişiere sunt create în perioada 3 decembrie 2007 - 25 octombrie 2008. De asemenea, acelaşi număr de card (ales doar cu titlu de exemplu) a fost identificat şi în fişierul C/aranj/docu/x-ccs.txt, identificat pe hard disk-ul extern ridicat de la inculpatul R.E. Percheziţia informatică a indicat următoarele detalii tehnice: 33624 Nume fisier.X-CCS.TXT; Descriere: File, Archive; Categoria fişierului: Document; Data ultimei accesări: marţi, 31 martie 2009; Data creării: vineri, 7 martie 2008 20:35:45; Data ultimei modificări: vineri, 7 martie 2008 20:35:46; Dimensiunea logică: 119.870; Sectorul fizic: XXX; Calea completă: C/aranj/docu/x-ccs.txt.
În acest sens, s-a reţinut că informaţiile obţinute din activitatea de interceptare de comunicări informatice cu utilizarea conexiunii din Constanţa, domiciliul părinţilor inculpatului R.E. sunt relevante pentru activitatea infracţională.
În acest sens este conversaţia online din data de 15 decembrie 2008, ora 00:10, între utilizatorul cu numărul 4613xxxxx (folosit de către R.E.) şi utilizatorul 4253xxxxx (folosit de către o persoană neidentificată), în care au fost transmise mai multe track-uri 2 (pista 2) ale unor cărţi de credit.Tot în realizarea activităţii infracţionale la data de 15 decembrie 2008 a avut loc o altă conversaţie între utilizatorul cu numărul xxxxx (folosit de R.E.) şi utilizatorul cu numărul xxxxx (folosit de o persoană neidentificată), în care R.E. se arată interesat de cumpărarea de numere de instrumente de plată electronică cu BIN-urile (xxxxx şi zzzzz), iar persoana neidentificată afirmă că are 601131, preţul fiind de 20 dolari S.U.A. per 1, şi îl întreabă pe R.E. dacă doreşte să facă o comandă, 300 wmz – 15 bucăţi de 601131. În replică R.E. îl întreabă pe xxxxx, câte primeşte pentru 300dolari S.U.A. În continuare, utilizatorul xxxxx întreabă dacă trimite acum, iar R.E. îi răspunde că da, şi că poate verifica PIN-uri pentru U.B.D.
La data de 15 decembrie 2008, s-a desfăşurat o conversaţie on-line între utilizatorul cu numărul xxxxxx (folosit de către inculpatul R.E.) şi utilizatorul cu numărul xxxxx în cuprinsul căreia numitul R.E. afirmă că poate face rost de instrumente de plată electronică având BIN-ul (BIN = număr de identificare al unităţilor bancare emitente de carduri) cu numărul xxxxx, care identifică instrumentele de plată electronică bancare emise de către compania D.C. Relevante în acest sens fiind următoarele informaţii: "(12/15/2008 00:13:10) xxxxx: which bins are gold ?/ Ce bin-uri sunt aur?; (12/15/2008 00:13:18) xxxxx: i can get /pot să fac rost; (12/15/2008 00:13:40) xxxxx: 601131/ 601131; (12/15/2008 00:13:41 ) xxxxx:heybro / frate;(12/15/2008 00:13:49) xxxxx: i didnt know tnere was a gold/ n-am ştiut ca era un aur; (12/15/2008 00:13:52)xxxxx: until i tried this/ până când nu le-am încercat; (12/15/2008 00:13:52) xxxxx: got 601131 7 am 601131".
Alte două conversaţii on-line, din data de 14 şi respectiv 15 decembrie 2008, indică faptul că utilizatorul cu numărul xxxxx (folosit de către inculpatul R.E.) a primit confirmarea numelui de pe care urma să primească o sumă de bani, trimiţând mai apoi un mesaj cu numele său "R.E.": „(12/14/2008 20:36:35) xxxxx: same from K.D. TI la fel, de la K.D.?"; "(12/15/2008 00:44:56)xxxxx: ok /ok"; „(12/15/2008 00:44:56) xxxxx: good/ bine"; „(12/15/2008 00:44:59) xxxxx: to E. R. okay?7către E. R. ok?".
Între tranzacţiile W.U. identificate se regăsesc două transferuri expediate de K.D. pe numele inculpatului R.E. (14 decembrie 2008, 500 dolari S.U.A. şi 1.000 dolari S.U.A.) şi alte două transferuri (26 decembrie 2008 – 1.000 dolari S.U.A., 13 ianuarie 2009 – 1.500 dolari S.U.A.) expediate pe numele inculpatului C.E.
La data de 16 decembrie 2008, la ora 00:53, R.E., folosind numele de utilizator „b.", poartă o conversaţie on-line cu E.C., nume de utilizator „s.g." în care inculpatul R. îi spune că şi-a înmatriculat autoturismul şi, de asemenea, că a început să meargă "treaba", că i-a dat unul o comandă care valorează 3.800.
În data de 16 decembrie 2008, ora 02:25, a avut loc o conversaţie on-line purtată prin intermediul aplicaţiei de mesagerie instant "AIM" între utilizatorul xxxxx şi xxxxx, folosit de R.E., în care au fost transmise mai multe track-uri 2 (pista 2 ) a unor cărţi de credit;
Cardurile cu numerele: zzzzz, zzzzz, zzzzz, zzzzz, au fost identificate în urma efectuării percheziţiei informatice asupra sistemelor informatice ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul R.E. În data de 16 decembrie 2008 ora 22:56, R.E. care foloseşte ID-ul xxxxx, poartă o discuţie on-line cu o persoană care foloseşte ID-ul d.c., în care R.E. afirmă că are cărţi de usb (U.S. BANK). Utilizatorul d.c. spune că are nevoie de un voluntar ca să meargă în Statele Unite cu carduri. R.E. afirmă că are el unul şi îi spune lui d.c. să facă el spatele la nişte cărţi, urmând ca R.E. să le trimită. De asemenea d.c. îl întreabă pe R.E. dacă prietenul acestuia din "UK" mai scoate (posibil mai efectuează retrageri de numerar). R.E. spune că îi va trimite nişte cărţi. Continuarea convorbirii estre criptată prin intermediul aplicaţiei http://otr.cypherpunks.ca/ „(12/16/2008 22:56:21 ) xxxxx: le-am dat si eu pontu la oamenii mei; (12/16/2008 22:56:24) xxxxx: au inceput sa planga; (12/16/2008 22:56:26) xxxxx; (12/16/2008 22:56:36) xxxxx: cu us banku la fel; (12/16/2008 22:56:40) xxxxx: după ce le-am zis; (12/16/2008 22:56:41 ) d.c.: mere da nu în europa; (12/16/2008 22:56:44)xxxxx: unu a apucat sa scoată 15 xxxxx: pai am cărţi de usb; (12/16/2008 22:56:53) xxxxx: unde mere ?; (12/16/2008 22:56:56) d.c.: S.U.A. (12/16/2008 22:57:02) d.c.: should work; (12/16/2008 23:00:21 )d.c.: tre sa găsesc un voluntar; (12/16/2008 23:02:46) xxxxx: voluntar what for ?; (12/16/2008 23:03:04) d.c.: in state sa meargă cu cardu :); (12/16/2008 23:04:35) xxxxx: am io; (12/16/2008 23:04:39) xxxxx: fa spatele la nişte cărti; (12/16/2008 23:04:40) xxxxx: si trimit eu; (12/16/2008 23:05:05) xxxxx: ny sau fi?; (12/16/2008 23:05:06) d.c.: eu zic ca mere cu same old 13.; (12/16/2008 23:05:16) xxxxx: pai hai dă-mi copy paste; (12/16/2008 23:05:41 ) d.c.: acuma nu am la ce şi (12/16/2008 23:06:01 ) d.c.: prietenu tau din UK numai scoate?".
În data de 16 decembrie 2008, ora 05:49, a avut loc o conversaţie on-line între utilizatorul cu numărul xxxxx (folosit de o persoană neidentificată) şi utilizatorul cu numărul xxxxx (folosit de R.E.), în care inculpatul R.E. îi trimite datele unei persoane din Constanţa, respectiv E.C. din Constanţa, România pentru a primi un transfer monetar prin intermediul serviciului W.U., precum şi numărul de telefon 00407286xxxxx (număr utilizat de către R.E.), unde poate fi contactat.
În aceeaşi zi, 16 decembrie 2008, în cadrul unei convorbiri între utilizatorul cu numărul xxxxx (folosit de către inculpatul R.E.) şi utilizatorul cu numărul xxxxx, sunt tranzacţionate următoarele numere aparţinând unor instrumente de plată electronică: "XXXXX".
În urma efectuării percheziţiei informatice asupra sistemelor informatice ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul R.E. au fost identificate şi datele cardurilor bancare cu numerele: XXXXX.
La data de 16 decembrie 2008, la ora 05:32, R.E., folosind numărul de utilizator xxxxx, poartă o conversaţie online cu o persoană care foloseşte numele de utilizator "X", (J.P., New York), prilej cu care R.E. îl întreabă pe acesta din urmă despre valabilitatea contului de debit deschis de cetăţeanul american în numele lui. Din discuţia celor doi rezultă faptul că R.E. trebuie să primească anumite sume de bani. Pe numele inculpatului R.E. au fost identificate mai multe sume de bani transmise din SUA, prin W.U., de către J.P. după cum urmează: 7 martie 2009 - 300 dolari S.U.A.; 22 mai 2008 - 500 dolari S.U.A.; 24 martie 2008 - 500 dolari S.U.A.; 12 februarie 2008 - 500 dolari S.U.A.; 3 februarie 2008 - 500 dolari S.U.A.; 30 ianuarie 2008 - 500 dolari S.U.A.; 18 ianuarie 2008 - 999,99 dolari S.U.A.; 5 ianuarie 2008 - 999,99 dolari S.U.A.
În data de 8 ianuarie 2009, la ora 11:55:16, R.E. (de la postul telefonic xxx), îl contactează pe C.E. (aflat la postul telefonic cu numărul xxx), din conţinutul conversaţiei reieşind faptul că R.E. i-a trimis nişte e-mailuri lui C.E. şi că acesta are de "muncă", urmând să scoată de la B.R. anumite sume de bani.
În data de 9 ianuarie 2009, la ora 12:39:08, R.E. (de la postul telefonic xxx), îl contactează pe C.E. (aflat la postul telefonic cu numărul xxx), din conţinutul convorbirii rezultând faptul că R.E. l-a înştiinţat pe C.E. că a primit un e-mail cu un transfer „de 1.000 dolari S.U.A.".
În data de 9 ianuarie 2009, la ora 13:35:00, R.E. (de la postul telefonic xxx) îi trimite un mesaj SMS lui C.E. (aflat la postul telefonic cu numărul xxx), cu următorul conţinut: „xxx s.j. 920" (suma de 920 dolari S.U.A. a fost ridicată în aceeaşi zi de către inculpatul C.E.). Din conţinutului sesiunilor de date informatice interceptate a rezultat faptul că R.E. a primit pe adresa personală de e-mail xxxxx un mesaj de poştă electronică trimis de numitul D.J. de la adresa acestuia de email xxxxx, care conţinea datele unor transferuri monetare prin serviciul W.U., şi anume: "M. xxx/Amount sent. dolari S.U.A. 920 dolari S.U.A./Sent from. S.j./M. xxx/Amount sent dolari S.U.A. 920/ Sent from s.j. Pis send order soon bro thx a lot". / Te rog frate, trimite comanda mai repede mulţumesc mult, astfel D.J. îi solicită lui R.E. să trimită datele cardurilor cumpărate cu suma de 920 dolari S.U.A.".
Cele două transferuri mai sus menţionate au fost retrase de C.E., în data de 13 ianuarie 2009, de la ghişeele W.U. ale băncii B.
La data de data de 13 ianuarie 2009, R.E. a accesat adresa personală de e-mail xxxxx, şi a dat o căutare în conţinutul acesteia după numărul xxx, ce reprezenta un număr de control pentru transfer de bani (M.). În urma căutării au fost identificate 3 mesaje e-mail ce conţin datele unui transfer monetar W.U. trimis de la adresa de email xxx cu următoarele date de identificare M. xxx suma dolari S.U.A. 500 expeditor S.B. adresa New York.
Persoana care a trimis suma de bani i-a cerut în schimb lui R.E. datele de identificare ale unor instrumente de plată electronică emise de compania A.E.
În aceeaşi dată, la ora 03:30 AM, R.E., de pe adresa de e-mail xxxxx, trimite un mesaj de poştă electronică lui C.E., care foloseşte adresa de email xxxxx, conţinând datele de identificare ale transferului W.U. menţionat anterior.
Conform datelor furnizate de către R.B. Constanta, suma de bani trimisă prin transferul cu datele de mai sus a fost ridicată de către inculpatul E.C. în data de 10 ianuarie 2009.
De asemenea, la data de 11 ianuarie 2009 ora 5:14 R.E., la adresa de poştă electronică xxx, primeşte un mesaj electronic de la adresa de e-mail xxxxx, în care este anunţat că un transfer W.U. a fost ridicat ieri şi dacă "marfa" va fi trimisă în curând (HG, W.U. was picked up yesterday, will stuff be sent soon/Salut G., W.U. a fost ridicat ieri, marfa o sa vină curând).
La data de 11 ianuarie 2009 ora 15:13, inculpatul R.E., de la adresa de email xxxxx, poartă o conversaţie online cu o persoană ce foloseşte adresa de poştă electronică xxx şi numele de utilizator xxx în care R.E. afirmă că va înlocui finalul lotului (interlocutorul s-a plâns că marfa - nr. de carduri - a fost de slabă calitate.)
În data de 13 ianuarie 2009, la ora 21:03, R.E. a primit pe adresa personală de email xxxxx un mesaj de poştă electronică trimis de "darkel spellman" de pe adresa acestuia xxxxx, ce conţinea datele unui transfer monetar prin serviciul W.U., şi anume: "XXXXX, K.D., dolari S.U.A.1,500, Brooklyn N.Y.". Din verificarea informaţiilor privitoare la transferurile W.U., a rezultat faptul că suma de bani mai sus menţionată a fost ridicată de inculpatul C.E. de la unul dintre oficiile băncii B.
În data de 14 ianuarie 2009, la ora 02:36, R.E. a primit pe adresa personală de email xxxxx un mesaj de poştă electronică trimis de D.J. folosind adresa de email xxxxx, ce conţine datele unor transferuri monetare prin serviciul W.U., şi anume: "M. XXXXX Amount sent 920 dolari S.U.A./ Sent from keith matthews/ M. xxxxx/ Amount sent 480 dolari S.U.A./ Sent from d.m.". Ambele transferuri au fost ridicate de către inculpatul C.E. de la unul dintre oficiile băncii B. din Constanta.
În data de 15 ianuarie 2009, la ora 13:27, R.E. a primit pe adresa personală de email xxxxx un mesaj de poştă electronică trimis de "D.J." de la adresa de email xxxxx, ce conţine datele unui transfer monetar prin serviciul W.U., si anume: "M. xxx, amount sent dolari S.U.A. 920.00, sent from a.w. thx bro". De asemena, inculpatul R.E. a accesat adresa personală de email xxxxx, vizualizând mesajele de poştă electronică primite de la diferite persoane ce folosesc următoarele nume de utilizatori şi adrese de email: g.g., J.H., xxx, c.p., D.J., D.S. Din denumirile email-urilor (tracks, mcs, M. ), rezultă că acestea conţin informaţii referitoare la instrumente de plată electronică şi transferuri monetare.
În ziua de 16 ianuarie 2009, la orele 13:23, 14:55, 15:16, 17:40, R.E. (de la adresa de email xxxxx) a purtat o conversaţie prin intermediul serviciului de poştă electronică cu "J.H." (care foloseşte adresa de email xxxxx), în care "J.H." îi comunică că îi va trimite o sumă de bani prin transferul W.U. cu datele de identificare: „XXX R.H., Brooklyn. N.Y. " în schimbul unei noi comenzi. Ambele transferuri au fost ridicate de către inculpatul C.E. de la oficiile W.U. - R.B., din Constanţa.
La data de data de 16 ianuarie 2009, la ora 01.21.57, R.E., folosind numele de utilizator „xxxxx" poartă o conversaţie on-line cu E.C. care foloseşte, numele de utilizator „s.g.", din care rezultă că R. a „făcut" 1.000 dolari S.U.A., relevante în acest sens fiind discuţiile celor doi utilizatori: "s.g.: ce draq mai cauţi pe net mah boschetarule/ s.g.: pardon .consumatorule. .xxxxx: pai nam făcut ma 1.000 de dolari/ s.g.: ia ghici ce caut s.g: mia trimis asta restu de marfa xxxxx: 1.751 de v."
La data de 22 ianuarie 2009 ora 01:03 este accesat un mesaj e-mail, care arată faptul că de la adresa de email xxxxx a fost trimis către adresa de e-mail xxxxx un mesaj care conţine informaţii cu privire la diferite cărţi de credit (track2): xxxxx
La data de 24 ianuarie 2009 ora 04:47, într-un mesaj, în aparenţă trimis de martora S.A.M.M., inculpatul R.E. trimite către adresa de email xxxxx mai multe seturi de date reprezentând pista 2 (track2) a mai multor cărţi de credit, de la subiectul from grim. check them first/ de la g. Cu menţiunea „verifică-le mai întâi": „nr. XXXXX - im his girlfriend he is in hospital. He ha/ sunt prietena lui el este în spital".
Anterior orei la care a avut loc transmisia de mai sus, din interceptarea telefonică a postului xxxxx, utilizat de R.E., rezultă că la ora 03:54, acesta poartă o discuţie cu un complice american, utilizator al postului xxxxx, în care R. îi spune acestuia că va pune pe cineva să îi trimită informaţiile de care are nevoie, întrucât el nu este acasă. Despre aceste date, a mai rezultat că urmează a fi trimise mai departe de complicele american unui alt asociat, utilizând contul "o.".
Într-o altă convorbire de la ora 04:25, cu acelaşi complice american, utilizator al postului xxxxx, inculpatul R. îi confirmă acestuia din urmă că o va ruga "pe ea" (n.n. pe prietena sa) să îi trimită informaţiile, adică aproximativ 40 de "dump-uri", ca bonus pentru „neplăcerile" create, urmând ca a doua zi să îi trimită restul de aproximativ 100 "dump-uri", pentru care acesta a primit 1.8k (1.800) dolari S.U.A.
În declaraţiile date inculpatul R.E. a confirmat faptul că el este cel care a trimis respectivele mesaje, în aparenţă expediate de prietena sa. Astfel, la data de 22 ianuarie 2009 ora 04:26 este accesat contul de email XXXXX şi este vizualizat conţinutul mai multor mesaje: de la: xxxxx către XXXXX; la data de 3 ianuarie 2009 ora 02:41:59 „whats up bro? / ce s-a întâmplat frate? got me worried./ m-ai îngrijorat let me know ur o.k./sa-mi spui că eşti OK".
La data de 23 ianuarie 2009 ora 12:01 este accesat contul de email xxxxx, utilizat de către R.E. fiind vizualizat un mesaj primit la data de 22 ianuarie 2009 ora 4:15 pm de la "D.J." xxxxx, cu următorul conţinut:" u can send money back to this name bro!! leon banks. brooklyn ny. usa/ frate, poţi să trimiţi banii pe acest nume!!/ L.B. Brooklyn N.Y. S.U.A. E.V.wrote: relax man, youll get it soon/ relaxeaza-te omule, o să primeşti curând".
La data de 23 ianuarie 2009 ora 12:01 este accesat contul de email xxxxx, utilizat de către R.E. şi este vizualizat un mesaj primit: „bro whats going on with the stuff/ frate ce se întâmplă cu marfa? original message from: e.v.m. xxxxx to: J.H. xxxxx date: wed, 21 jan 2009 10:04:29 -0800 (pst) subject: re: tracks im getting new shit today or tonight bro ok? dont worry . im back for good now. i just moved in a new place thats what i was bus yof.cheers/ primesc marfă nouă astăzi sau la noapte, e ok frate? Am revenit acum. Abia m-am mutat într-un loc nou şi de aceea am fost ocupat. Salutări".
La data de 25 ianuarie 2009 ora 18:25 este accesat contul de email xxxxx, utilizat de către R.E. şi este vizualizat un mesaj primit: „xxxxx D.D. Brooklyn N.Y., în urma căruia inculpatul C.E. a încasat suma de 2.000 dolari S.U.A. trimisă de D.D.".
La data de 30 ianuarie 2009, la ora 22.26.44, R.E., folosind numărul de utilizator xxxxx, poartă o conversaţie on-line cu o persoană neidentificată care foloseşte numărul de utilizator xxxxx, în care R.E. afirmă că o persoană pe nume C. i-a trimis de mai multe ori sume de bani şi că R.E. i-a trimis "dump-uri la scos", referindu-se la date ale unor instrumente de plată electronică (retragere de numerar de la ATM).
În continuare la data de 31 ianuarie 2009, la ora 12:28:17, R.E. poartă o conversaţie on-line cu o persoană neidentificată care foloseşte numele de utilizator C.1, căruia R. îi spune nu-l va înşela pentru 500 dolari S.U.A.
Din verificările efectaute s-a reţinut că la data de 30 ianuarie 2009, la ora 22:23:04, R.E., folosind numărul de utilizator xxxxx, a trimis unei persoane neidentificate, care foloseşte numărul de utilizator xxxxx, mai multe date ce aparţin unor instrumente de plată electronică, comunicându-i că acestea ar trebui să funcţioneze.
În continuare, R.E., folosind numărul de utilizator xxxxx, poartă o conversaţie on-line cu o persoană neidentificată, care foloseşte numărul de utilizator xxxxx, care îi comunică lui R.E. că va confecţiona "plastice", referindu-se la suporturi din plastic cu banda magnetică. R.E. îi spune acestuia să nu folosească datele trimise, că-i va trimite altele noi.
La data de 31 ianuarie 2009, la ora 05:46:46, R.E., care foloseşte numele de utilizator xxxxx, poartă o conversaţie on-line cu o persoană neidentificată care foloseşte numele de utilizator xxxxx, care îi spune lui R.E. că la el „merg" cardurile emise de V.
Tot la data de 31 ianuarie 2009, la ora 17:27:30, R.E. poartă o conversaţie on-line cu o persoană neidentificată care foloseşte numele de utilizator xxxxx, căruia R.E. îi spune că „drop"-ul, referindu-se la persoana căreia îi poate trimite banii, este C.E., din Constanţa România, iar detaliile transferului de bani le poate trimite pe adresa personală a lui R.E. şi anume, xxxxx.
În data de 31 ianuarie 2009, la ora 16:39:01, R.E., care foloseşte numărul de utilizator xxxxx, poartă o conversaţie on-line cu o persoană neidentificată care foloseşte numărul de utilizator xxxxx, în care, cele două persoane vorbesc despre tranzacţionarea unor date ce aparţin unor instrumente de plată electronică. Astfel, R.E. afirmă că deţine date ale unor carduri bancare emise de unităţi bancare din America Latina cu următoarele BIN-uri (Bank Identification Number) xxx, C., N.A. P.C.G./ PREM, xxx, xxx şi că preţul unei bucăţi este de 15 - 20 dolari S.U.A. (depinzând de cantitate). Plata trebuie efectuată prin intermediul serviciului de transfer on-line în WMZ (WEBMONEY). Pentru a efectua transferul persoana trebuie să trimită un email pe adresa lui R.E., xxxxx, unde să scrie la subiectul mesajului numele de utilizator şi BlN-urile datelor de identificare ale cardurilor bancare de care are nevoie.
În mod constant interceptările de date informatice din perioada februarie-martie 2009 au pus în evidenţă activităţile ilegale de interceptare de date informatice, prin intermediul programului informatic tip „K." numit A.K. relevante în acest sens fiind antetele mesajelor transmise prin intermediul acestui program către adresa de e-mail a inculpatului xxx de la: A.K. zzz către A.K. xxx; March 11, 2009 12:08:49 P.M. de la: A.K. zzz către: A.K. xxx; March 9, 2009 10:45:28 PM de la: A.K.zzz către: A.K. xxx; March 09, 2009 6:08:36 P.M. de la: A.K. zzz; de la A.K. zzz către: A.K. xxx; March 10, 2009 3:01:22 A.M. de la: A.K. zzz către A.K. xxx.
Au fost reţinute ca edificatoare de către Tribunal şi unele convorbiri telefonice, purtate de inculpatul R.E. cu complici ai săi aflaţi în SUA, după cum urmează:
În data de 23 februarie 2009, la ora 12:08:45, un bărbat aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxx poartă o convorbire în limba engleză cu R.E. aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx, în care inculpatul R. îi spune acestuia că D&P îi va face o comandă mai tîrziu în aceeaşi seară dar că acesta rămâne în continuare omul său de legătură: "Bărbat: Da. Dar, um, da, asa deci, când ne ocupam de D & P, omule? R.E.: Ei bine la D & P, aştept ca omul meu de legătură să intre online, ştii tu. Sunt, îl aştept şi pe nenorocit de asemenea/ Bărbat: Bine, doar anuntă-mă când. Probabil, iti voi face o comandă, hm mai târziu în seara asta/ R.E.: Da. Nu îţi fă griji. Tu eşti omul meu principal. Dacă primesc ceva te voi contacta. Ok? Pentru rahatul D & P. Ok? Mă bazez pe tine pentru a lucra la astea împreună".
În data de 5 martie 2009, la ora 01:05:24, R.E. aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx poartă o convorbire în limba engleză cu un bărbat aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx pe care îl informează cum poate să retargă banii din bancomat folosind cardurile cu datele de identificare obţinute fără drept în modalitate descrisă anterior şi transmise altor persoane implicate în obţinerea de venituri ilicite:Bărbat: Nu. Am spus ai primit.,drop-ul? Ţi-am trimis-o. R.E.: Nu, nu. Nu am, nu am putut intra online. Uh. Ai, ai incasat acele cardurill Bărbat: Nu. Dar, asta e ceea ce, asta e ceea ce am nevoie să te intreb. O faci în acelaşi mod ca şi cu celelalte lucruri R.E.: Da, omule. Ai ajuns la un bancomat, pui cardul în el, tastezi şi dai enter la PIN. Şi încerci să retragibanii./ Bărbat: Ok, ok. Voi merge să fac asta chiar acum. Dar. Bărbat: Celelalte informaţii. Ceilalţi 600 dolari sunt acolo pentru tine. R.E.: Da, da, da. Nici o problemă. Nu e nici o problemă în privinţa asta. Doar te intrebam daca le-ai încasat pentru că am nevoie de ele acum încasate pentru a vedea dacă funcţionează./Bărbat: [sunete necunoscut] Care este maximul pe care îl pot scoate ? R.E.: Ei bine, nu ştiu. Ele sunt europene, iar eu nu ştiu limitele. Nu ştiu nimic. Bărbat: Ce zici de 400 dolari? Voi incerca 400 dolari S.U.A. mai întâi. R.E.: Da, da. Ei bine, încearcă şi vezi dacă merge ceva. Pentru că dacă merge, pot obţine mii sau mai mult."
În acelaşi sens, inculpatul R.E., la data de 5 martie 2009, la ore diferite poartă convorbiri în limba engleză cu o persaonă aflată la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx şi cu o altă persoană aflată la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx din care rezultă fără echivoc că le dă informaţii în vederea utilizării cardurilor şi modului în care trebuie introdus codul pin „Bărbat: Da. Dar, voi incerca, voi incerca un alt loc, pentru că nu cred că îl citeşte bine. Dar cred că trebuie să codifici (sunete necunoscute) pentru a citi numărul pin, aşa?. R.E.: Codifică cuvântul pin / Bărbat Am spus, nu trebuie să codifici cardul pentru a citi pin-ul? R.E.: Omule. Trebuie doar să codifici ruta 2 şi asta este. Bărbat: Nu, nu trebuie să pui ruta 1 pe ea?."
Relevante sub acest aspect au fost şi convorbirile telefonice din data de 5 martie 2009 de la ora 05:39:04, în care R.E., aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx poartă o convorbire în limba engleză cu un bărbat aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx privind sumele ce pot fi scose de pe carduri şi modul în care pot fi scoase aceste sume; de la ora 10:17:44, R.E., aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx poartă o convorbire în limba engleză, pe aceeaşi temă, cu un bărbat aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx „R.E.: Da. Le-ai, le-ai terminat pe astea? Bărbat: Da. Cel mai mult am putut lua 300 omule." şi de la ora 11:16:54, cu aceeaşi persaonă utilizând aceleaşi numere de telefon, obiectul dicuţiei fiind sumele ce au putut fi obţinute: „R.E.: Le-ai încercat pe toate ? Bărbat: Da am făcut 3, am făcut 4 dintre ele, poţi lua doar 300 de pe ele. Trebuie să obţii mai multe de pe care să poţi lua mai mult." Bărbat: Am primit, am primit încă câteva şi le voi face devreme de dimineaţa, le voi face dimineaţa. Apoi voi aştepta. Am câteva, am luat câteva le voi face de dimineaţa. Apoi, am să te anunţ după ce iau 5. R.E.: 500?".
Inculpatul a verificat datele transmise complicilor săi pentru a vedea dacă acestea puteau fi utilizate în acest sens relevantă fiind şi convorbirea din data de 13 martie 2009 la ora 02:38:08, un bărbat aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx, poartă o convorbire în limba engleză cu R.E. aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxx:
„R.E.: Da. / Bărbat: Ai un creion şi hârtie? .Bărrbat: 293/R.E.: Da. / Bărbat: 037 / R.E.: 037, da. / Bărbat: 5977 / R.E.: 5977 / Bărbat: J.J. /R.E.: J.J. / Bărbat: Şi eu am făcut 990 / R.E.: 990 SUA / Bărbat încearcă să nu trimiţi multe clasic, fiindcă există o problemă. / R.E.: Da. Ok. Nu iţi fă griji. / Bărbat: Bine. Aşa că toate împreună au fost 15 Ti-am trimis, nu?. / R.E.: Şi îti voi trimite 100 de bucăţi."
Probatoriile admnsitrate au relvat faptul că nu toate datele transmise de inculpatul R.E. complicilor săi au putut fi folosite, din diferite motive (fie erau incomplete, fie invalide, fie cardurile deşi valide erau expirate).
În asemenea situaţii inculpatul R.E. îşi lua angajamentul să schimbe „marfa", pentru a justifica astfel, sumele de bani, care îi erau trimise în avans (unele dintre convorbiri telefonice sau conversaţii on-line au fost redate anterior). în acest sens, Tribunalul a avut în vedere convorbirea din data de 19 ianuarie 2009, la ora 22:33:31, în care inculpatul R.E., aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx poartă o convorbire în limba engleză cu un bărbat aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxx: „R.E.: Care-i treaba băiete?/Bărbat Da, omule. Totul este ok omule. Da, acest ultim lot este rău mu/e./R.E.: Ce?/Bărbat: Ultimul lot pe care l-am primit de la tine, este de rahat, totul a fost acolo cu asta./ Bărbat: Da omule. Vreau cel mai bun rahat pe care ii ai, omule. Continuă să faci ceea ce se face acum."
La data de 24 ianuarie 2009 la ora 04:25:40, R.E., aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx a purtat o convorbire în limba engleză cu un bărbat aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxx căruia îi confirmă trimiterea altor date şi informaţii obţinute ilegal: „Bărbat: Da, ce-i frate mare? / R.E.: Care-i treaba? Uh, spune-i asociatului tău, O. căruia prietena mea i-a trimis nişte chestii din calculatorul meu. Astfel. Da, ar trebui să le aibă în emailul său. Ele, ele sunt trimise deja. Câteva, cum ar fi 30 sau 40. Da."
Tribunalul a reţinut ca fiind semnificative pentru activitatea de spălare de bani demersurile desfăşurate de inculpatul R.E. în sensul folosirii unui sistem anonim de încasare a banilor, respectiv utilizarea unităţilor monetare de tip WM.
Sistemul de transferuri financiare on-line WM este disponibil oricărui utilizator, indiferent de ţară, care dispune de o conexiune la Internet, şi se realizează fie prin intermediul unui calculator personal, fie chiar prin intermediului telefonului mobil care dispune de conexiune la Internet.
Alimentarea conturilor cu moneda virtuală se face prin intermediul unor intermediari, denumiţi generic "exchangeri", dintre care unul dintre cei mai cunoscuţi este T.C., un "exchanger" offshore de încredere în rândul utilizatorilor acestor sisteme virtuale de transfer bani. Compania de mai sus îşi desfăşoară activitatea în Rusia, Moscova.
Astfel, prin intermediului site-ul XXXXX utilizatorii serviciului W.M. pot transmite/primi bani din/în conturile lor virtuale.
Această metodă funcţionează prin utilizarea unui software dedicat. Ulterior, utilizatorul poate să îşi alimenteze conturile (denumite "purse") prin transfer W.U. sau M.G., acestuia fiindu-i cerute informaţii cu privire la contul lui, precum şi cu privire la tranzacţia W.U. (expeditor, destinatar, suma, M.). în fapt destinatarul tranzacţiei este o persoană din cadrul T.S., care va ridica banii în cauză, iar ulterior va alimenta contul WZ. Toate aceste tranzacţii intermediate de "exchanger" sunt efectuate contra unor taxe.
S-a reţinut de către prima instanţă că la data de 23 februarie 2009 ora 10:36, inculpatul R.E. a primit un mesaj SMS de la martora S.M., care utilizează numărul XXXXX cu următorul conţinut :"De la J.F. pt V.Z. 950 dolari S.U.A., Rusia".
În data de 23 februarie 2009 ora 11:04, a avut loc conversaţia între inculpatul R.E. şi martora S.M., care utilizează numărul XXXXX, în care inculpatul R.E. îi explică acesteia cum să se conecteze în contul său de W.M., pentru a face tranzacţii online prin intermediul site-ului www.trainexservices.com (din verificările efectuate prin internet acest site este administrat de către persoane din Moscova, Rusia). Ulterior inculpatul R.E. îi cere martorei S.M. să transfere banii utilizând datele transmise anterior prin SMS şi anume "J.F. din Miami, SUA", numărul M. "X", "receiver name: V.Z., Moscow, Rusia" (despre ultimul nume V.Z., R.E. spune că este de-al lor, adică din Rusia).
În data de 24 februarie 2009 ora 00:14, a avut loc conversaţia între inculpatul R.E. şi o persoană neidentificată din SUA la nr. de telefon xxx, în care R.E. îl întreabă pe cel din urmă, dacă nu vrea să strângă sumele de bani pe care acesta le are de primit din SUA, şi să i le trimită ulterior (în sume mai mari), contra unei reduceri pe care poate să i-o facă la preţul unui card, şi anume 12 dolari S.U.A., pe care ulterior acesta poate s-o revândă cu 15 dolari S.U.A. Inculpatul R.E. îi menţionează că acest lucru se datorează faptului că au apărut probleme la W.U. şi că trebuie să plătească "săgeţile" cu 20% din sume.
Totodată, Tribunalul a reţinut şi faptul că la data de 24 februarie 2009 ora 14:12 a avut loc conversaţia între inculpaţii R.E. şi C.E., în care inculpatul R. îi cere inculpatului C. să deschidă un cont bancar în Ungaria, întrucât nu mai are încredere în transferurile W.U. şi că nu vrea să mai apară ţara România. De asemenea, inculpatul R. îi spune inculpatului C. că vrea să le spună americanilor să trimită banii la ruşi, iar aceştia să îi trimită direct carduri să scoată banii direct de pe acestea.
La data de 25 februarie 2009 ora 12:56, a avut loc o altă coversaţie între inculpatul R.E. şi o persoană neidentificată din Rusia la numărul de telefon XXX, în care inculpatul îi spune că vrea să schimbe 15.000 dolari S.U.A. şi că are nevoie de mai mulţi "receiveri" (încasatori), însă detaliile urmează să le transmită prin intermediul ICQ. Inculpatul precizează că banii de schimbat îi va transmite prin W.U. sau prin transfer bancar. Persoana neidentificată din Rusia se arată interesată dacă banii sunt "curaţi".
Între inculpatul R.E. şi o persoană neidentificată din Rusia, la nr. de telefon XXX, a mai avut loc o altă convorbire la data de 2 martie 2009, în care inculpatul îi spune acesteia că vrea să schimbe bani din VMZ în W.U. Din aceeaşi discuţie rezultă că urmează să îi dea mai multe detalii prin ICQ (sistem on-line de chat) şi că în momentul când ajunge acasă îl va contacta online. De asemenea, persoana îi indică numele "Z." pentru tranzacţiile W.U.
Analizând actele dosarului Tribunalul a reţinut că activitatea de spălare de bani realizată de inculpaţii R.E. şi C.E. s-a desfăşurat pe parcursul a doi ani, cu aproximaţie, scopul evident fiind acela de a împiedica identificarea provenienţei banilor obţinuţi din activităţi infracţionale.
Astfel, pe numele inculpatului R.E. au fost identificate două autoturisme, unul marca B. în valoare de cea.8.000 euro, pe care la data de 29 martie 2009 l-a înstrăinat către mama sa R.Ş. pentru suma de 9.000 dolari S.U.A., precum şi un autoturism marca I. achiziţionat de inculpat în cursul anului 2008 cu suma de 20.000 euro.
Despre modul cum a achiziţionat acest din urmă autoturism (cash, credit, alte modalităţi) inculpatul a afirmat că părinţii săi sunt bogaţi şi că aceştia i-au furnizat banii necesari acestei achiziţii.
În scopul verificării afirmaţiilor inculpatului, s-au solicitat şi obţinut date cu privire la veniturile obţinute şi declarate de părinţii inculpatului R.E., ţinând cont de faptul că inculpatul este student şi nu are declarate venituri proprii, aflându-se pe durata studiilor în îngrijirea părinţilor.
La datele de 3 iunie 2009 şi 10 august 2009 s-a dispus efectuarea unor constatări tehnico ştiinţifice având drept obiectiv stabilirea cuantumului veniturilor declarate autorităţilor de numiţii R.L., R.Ş. (părinţii inculpatului R.E.), R.L. (fratele inculpatului R.E.) şi în final R.E.
Pentru efectuarea constatărilor s-au solicitat şi obţinut declaraţiile de venituri din diferite activităţi, fişele fiscale depuse de angajatori, fişele fiscale rectificative depuse de contribuabili, alte documente care atestă realizarea/declaraţii de venituri (perioada 2000 - 2009).
La dosar au mai fost ataşate documente privind achiziţionarea în anul 2008 a unui apartament compus din 2 camere, situat în Bucureşti, cu o valoare declarată şi plătită în numerar la încheierea actului notarial de 100.000 euro, precum şi documente privind identificarea unor sume de bani în numerar, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare în Constanta, 123.470 dolari S.U.A., 34.640 euro şi 25.800 RON - care ulterior prin ordonanţa din 14 aprilie 2009 au fost indisponibilizate.
Din concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică au rezultat următoarele: "R.L. a declarat/realizat venituri nete în valoare de 338.758 RON (3. 387.580.000 lei vechi);
- R.Ş. a declarat/realizat venituri nete în valoare de 283.664 RON (2.836.640.000 lei vechi).
- în anul 2008 familia R.L. şi R.Ş. a achiziţionat un apartament în Bucureşti, cu plata în numerar în valoare de 100.000 euro, echivalentul a 373.760 RON (3.737.600.000 lei vechi).
- S-a constatat că din această sumă totală nu au fost deduse nici un fel de cheltuieli, altele decât cele din documentele fiscale înregistrate, respectiv nu au fost calculate cheltuielile cu achiziţionarea apartamentului din Bucureşti pentru care a fost plătită suma de 100.000 euro, achiziţionarea celor 2 autoturisme (valoare totală de cea 28.000 euro), cheltuieli legate de întreţinerea locuinţelor, cheltuieli cu studiile inculpatului R.E., cheltuieli generale şi comune de întreţinere decente ale unei familii."
Din convorbirile telefonice interceptate a rezultat faptul că familia sa, părinţii, cunosc faptul că inculpatul R.E. câştigă bani din activităţile ilegale, precum şi faptul că sume de bani sunt păstrate, sau puse de o parte de către aceştia.
Astfel, într-o convorbire cu mama sa, R.Ş. (XXX), cum este cea din data de 25 ianuarie 2009, 07:38, R.E. îi spune acesteia că a stat toată noaptea, până la 5 dimineaţa şi că „mi-a intrat şi negrii mei pe net".
La data de 24 februarie 2009, 20:36:32 R.E. o contactează pe mama sa, la nr. XXXXX, şi se plânge acesteia că nu îi merge internetul de la U., şi că se va duce iar la C. să ia modemul de Z. Totodată R. îi spune mamei sale că trebuie să primească bani în contul de pe NET, că nu mai vor "ăştia" să ridice banii, că acum îi primeşte în RUSIA.
Într-o altă discuţie, din data de 3 februarie 2009, purtată de această dată de fratele lui R.E., R.L., de la nr. XXXXX, tot cu mama sa aflată la acelaşi post telefonic cu nr. XXXXX, aceasta din urmă se plânge de comportamentul lui E. despre care spune că „a scăpat de sub control, nu mai are nici un pic de bun simţ. De asemenea, aceasta spune (despre E.) că „Nu înţelege deloc cu vorba al naibii de escroc. De câte ori nu m-am supărat, de câte ori nu l-am bătut, l-am bătut la cap să nu mai fure bani . acum 2 ani în urmă. Nu mai face treburi din astea. Spunea că pentru tata şi de acolo uite unde a ajuns nenorocitul naibii. A găsit-o şi pe românca aia, acu fură amândoi. Din când în când mai vine mai aruncă câte 1.000 dolari, din când în când câte 100, 200 în rest Allah ştie ce fac cu banii." în continuare aceasta spune că „nu am nevoie de nici un ban de la el, mă c. în ei de bani, că în afara de apartamentul acela din Bucureşti la ce mi-a folosit banii lui. Taică-tu tot i-a pus de o parte banii, acum ultimii pe care i-a adus, să vadă şi el că îi strângem".
În plus, din actele dosarului a rezultat că în luna decembrie 2008 inculpatul R.E. locuia efectiv cu părinţii săi, conexiunea de internet instalată în această locaţie fiind intens folosită, rezultatul interceptărilor de date informatice fiind relevant în acest sens.
Coroborând documentele ridicate de pe teritoriul României, reprezentând formularele de încasare numerar cu informaţiile primite de la autorităţile americane, reprezentând suma tuturor transferurilor înregistrate pe numele inculpaţilor R.E. şi C.E. s-a reţinut că inculpatul C.E. a încasat în cursul anului 2007 suma de 15.082 dolari S.U.A., în cursul anului 2008 suma de 14.030 dolari S.U.A., iar în cursul anului 2009 suma de 18.807 dolari S.U.A., un total de 47.919 dolari S.U.A. (s-au avut în vedere doar sumele de bani aflate în legătură cu activitatea inculpatului R.E., de acces neautorizat şi interceptare de date informatice, transmitere fără drept de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică/ vânzare).
Inculpatul R.E. a încasat în cursul anului 2007 suma de 5.903 dolari S.U.A., în cursul anului 2008 suma de 104.770,79 dolari S.U.A., iar în cursul anului 2009 suma de 27.039,64 dolari S.U.A., un total de 137.713, 43 dolari S.U.A.
La data de 9 aprilie 2009 au fost puse în executare autorizaţiile de percheziţie domiciliară emise în cauză iar la locaţiile percheziţionate au fost identificate sisteme informatice şi alte dispozitive de stocare a datelor informatice, în raport de care, ulterior, au fost emise, de judecător, autorizaţii de percheziţie în sisteme informatice.
La data de 29 aprilie 2009 s-a încercat realizarea activităţilor de copiere a mediilor informatice ridicate de la inculpatul R.E., dar urmare deteriorărilor suferite de dispozitivul de stocare a datelor informatice (hard-disk-ul laptop-ului), copierea nu a putut fi executată.
Acest fapt s-a datorat incidentului petrecut la percheziţia domiciliară efectuată în str.G.B.V., sector 1 când, după somaţia organelor de poliţie însărcinate şi până la intrarea în locuinţa inculpatului R.E., acesta a aruncat pe geamul apartamentului un laptop, cu scopul evident de a distruge orice probe care l-ar fi putut incrimina (apartamentul în care locuieşte inculpatul se află la etajul 5). Datele nu au mai putut fi recuperate, astfel cum rezultă şi din constatarea tehnico ştiinţifică efectuată la data de 14 mai 2009 (anexă hard disk-ul deteriorat).
În apărarea sa inculpatul R.E. a precizat că laptop-ul pe care I-a aruncat pe geam, era al său şi îl utiliza cam din septembrie 2008. Rezultatul percheziţiei a pus în evidenţă activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul R.E. conform înscrisurilor din volumele 11, 12, 13 din dosarul de urmărire penală şi cele 8 DVD-uri).
În urma percheziţionării, Hard Disk-ului intern marca F. capacitate 160 GB, identificat în Hard Disk-ul USB extern marca F. capacitate 160 GB, au fost evidenţiate următoarele informaţii importante reţinute (selectiv) de prima instanţă: directorul denumit DOCU ce are în componenţă fişiere ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul denumit my documents ce are în componenţă un număr de 3 fişiere având extensia .DBF; directorul denumit XS ce are în componenţa fişiere ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul denumit xtzuasdadasdasdasdsa, ce are în componenţa un număr de 478 fişiere având extensia .html ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul denumit Z, ce are în componenţă un număr de 210 fişiere având extensia .html ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul denumit BUSINESS, ce are în componenţă fişierele cu următoarele denumiri: GRM.ZIP, GRM.ZIP, ftp_scanner.c, 0-100, 100-200, 200- 255, O, PASS, RUN, USERS; directorul denumit C, ce are în componenţa fişiere ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul denumit BINDER, ce are in componenţă fişierele cu următoarele denumiri: EscScan.exe, package.exe, Setup.exe; directorul denumit JERM, ce are în componenţă fişierele cu următoarele denumiri: comdlg32.0cx, mscomm32.0cx, MSR206 Enhanced.exe. msr206.dat; directorul denumit XXT, ce are in componenţă un număr de 172 de fişiere având extensia .xml; directorul denumit Ciscovpn, ce are în componenţă fişierele cu următoarele denumiri: delaylnst.exe, Setup.exe; directorul denumit DESKTOP ce are în componenţă un număr de 8 fişiere de tip arhivă având extensia .zip, cu următoarele denumiri: Z020_Driver.zip, mdmzapp.zip, logs.zip, bancaroma.zip, bancadiroma.it.zip, SDC205.ZIP, PX.ZIP, pe anywhere.zip; un număr de 4 fişiere având extensia .xml, cu următoarele denumiri: 1partite.xml, 1703nomi.xml, 1nomi.xml, 1703partite.xml; un număr de 7 fişiere de tip arhivă având extensia RAR cu următoarele denumiri: logsh.rar, ftproot.rar, logs222.rar, logs.rar, barclays.rar, ftprootx.rar, ftprsoot.rar; un număr de 2 fişiere având extensia .pis; un număr de 8 fişiere având extensia .PHP, cu următoarele denumiri: profile.php, sicurezza.php, a.php, process.php, go.php, verifica.php, login.php, index.php; un fişier având extensia .odt; un fişier având extensia .MDB; 10 fişiere având extensia Jnk; 2 fişiere având extensia .ini; 1264 fişiere având extensia .html ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; 9 fişiere având extensia HTM, dintre care fişierele cu următoarele denumiri: zyss.htm, xtas.htm, germ.htm, az.htm, disparut.htm, A1.HTM, AX.HTM, conţin date de identificare ale unor instrumente de plată electronică iar fişierul cu extensia WU.HTM conţine detalii ale unor transferuri monetare; 14 fişiere având extensia .exe, cu denumirile: OOo_2.3.1_Win32lntel_install_wJRE_en-US.exe, WordPerfect Office X3lnstaller_TBYB.exe, jre-6u3-windows-i586-p.exe, n._PC_Suite_66_rel_18_eng.exe, pe Anywhere_1202_Marketing Trialware.exe, instmsia.exe, instmsiw.exe, setup.exe, mirc631.exe, putty.exe, sp36684.exe, sp37755.exe, wme2.exe, wrar371.exe.; 2 fişiere având extensia.css, cu următoarele denumiri: ancaroma_002.css, ba nea rom a. css; directorul denumit cârti, ce are în componenţa un număr de 1322 fişiere ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul csimmons3261, ce are în componenţă 12 fişiere cu extensia .txt; 21 fişiere având extensia .html, ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul denumit K., ce conţine fişierele cu următoarele denumiri .readme.txt.editor.exe, server.exe, stub.dat; directorul denumit ftp.rut, ce are în componenţă un număr de 1767 fişiere ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul denumit LOGAR, ce conţine fişierele cu următoarele denumiri: project1.exe, server.exe, gp2007.dll, dll.dll, stub.dat; directorul denumit MUIZC, ce are în componenţa fişiere reprezintând log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul pcAnywhere, ce conţine 5 fişiere cu extensia .PKG; un fişier cu extensia .opt; un fişier cu extensia .CIF; 332 fişiere având extensia .CHF; 4 fişiere cu extensia .BHF; directorul XXXXXXXX, ce conţine 107 fişiere cu extensia .txt; fişier cu extensia .html, reprezintând loguri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul xxxxxxxxl 111111111, ce conţine 126 fişiere cu extensia .txt; 59 fişiere cu extensia .html, reprezintând log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul ZXT, ce conţine 110 fişiere cu extensia .txt; 333 fişiere cu extensia .html, reprezentând loguri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul ASD, ce conţine 4 fişiere având extensia .zip, cu următoarele denumiri: jerm.zip, ftprsoot.zip, MPIayer-mingw32-1.0rc2.zip, pca.zip, emailextractor.zip, emporos systems clients.zip; 4 fişiere având extensia .xls; un fişier cu extensia .uri; 14 fişiere având extensia .txt, cu următoarele denumiri: jiji.txt, bani daţi costin.txt, p.txt, asl.txt.txt, nl.txt, emp mails.txt, mails nl.txt, lost1.txt, emp ma2ils.txt, lost.txt, changeslog.txt, link.txt.txt, lod.txt, prar_10-21-05.txt; 4 fişiere având extensia .SWF; 9 fişiere având extensia.rar, cu următoarele denumiri: loddgs.rar, p.rar, quattopro udpate2810.rar, lofgs.rar, forgrim.rar, Exebinder.rar, ftprosot.rar, bnd42008.rar, numberse.rar.; 145 fişiere de tip imagine; 1511 fişiere având extensia .html, reprezintând log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; 22 fişiere având extensia .exe; fişiere având extensia .doc; 2 fişiere având extensia .dat; 32 fişiere având extensia .css; 230 fişiere având extensia .CHF; 5 fişiere având extensia bndk; fişierul EmpSysOPos.001; directorul bversteeg_ESC1024 ce conţine fişierul CustomerData.xls; directorul denumit COCO, ce conţine un număr de 170 fişiere având extensia .html, reprezentând log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul denumit COCOS, ce conţine fişierele cu denumirile: Extranet.txt, BAYNET.TBK, Baynet.old, SETUP.INX, GROUP.INI, SETUP.INI, EACAPP.ICO, DATA1.HDR, SETUP.EXE, IKERNELEX_Extranet.doc, DATA2.CAB, DATA1.CAB, DATA3.CAB, EACDLG.BMP, EACSTATS.BMP, SETUP.BMP, LAYOUT.BIN; directorul D, ce conţine 3 fişiere cu extensia .txt; 3 fişiere cu extensia .Ink; 380 fişiere cu extensia .CHF; directorul DS ce conţine un număr de 484 fişiere având extensia .txt; directorul LOGSX, ce conţine un număr de 1059 fişiere având extensia .html, reprezintând log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul denumit LOGSXSSS, ce conţine 123 fişiere cu extensia .txt; 39 fişiere cu extensia .doc; directorul PROB, ce conţine 18 fişiere cu extensia .obj; 57 fişiere cu extensia .exe; un fişier cu extensia .doc; 20 fişiere cu extensia C. PEN.P; 10 fişiere cu extensia BAK; directorul denumit T ce are în componenţă fişierul T.TXT ce conţine următoarea frază: " XXX e curat nu vb prostii pe nr asta"; directorul denumit VNC, ce conţine fişierele customerHardware.xls, CUSTOMERINFO.xls, FamilyRXAII.vncl,Store.vncl, FamilyRXCorpStations.vncI, FamilyRXStoreServers.vncI, History.txt, lnstall.log, VNCon.INI, VNCon.html, VNCon.hlp, vncviewer.exe, VNCon.exe, WINVNC.EXE, KeybDLL.dll, OTHREAD2.DLL, VNCHOOKS.DLL, PassDLL.dll, VNCon.cnt; directorul denumit MY DOCUMENTS localizat în directorul DESKTOP 01 07 2008, ce conţine 12 fişiere având extensia .zip cu următoarele denumiri: Store-lt.zip, DATA2008.ZIP, DATARYGA.ZIP, Dr James DeLeonardisdec05DDS2006.zip, POSITF_TILL_302.zip, SALES.ZIP, batldidmena.zip, wDBFeng.zip, DARBINEDB20080326.zip, CUS_EUR_SEND_00000001_20080625_180839.zip, 290620082301_001_01.zip, 1.ZIP; 18 fişiere având extensia .txt cu următoarele denumiri: 1.ZIP, FILE.TXT, 1.TXT, 1212258850.txt, AA.TXT, ASTA.TXT, README.TXT, READ THIS DOC.txt, PROXY.TXT, PL.TXT, MATRIX.TXT, ig200376_20071127_11_543c63dd.txt, HOW TO CHANGEREMOTEDESKTOPPORT.TXT, HOSTS=barakkesh.grg.txt, Folder.txt, BLA.TXT, DNS.TXT, BND1.TXT; 10 fişiere având extensia .sdf; fişier cu extensia .rdp; un fişier cu extensia .rar; un fişier cu extensia .php; un fişier cu extensia .opt; un număr de 3 fişiere având extensia .ok; un fişier cu extensia .NotSent; un fişier cu extensia .msi; un număr de 3 fişiere având extensia .mdb; un număr de 2 fişiere având extensia .log; un număr de 14 fişiere având extensia, jpg; un număr de 24 fişiere având extensia .html; un fişier cu extensia .GDB; 5 fişiere având extensia .exe; un fişier cu extensia .evt; un fişier cu extensia.dat; 3 fişiere având extensia .csv; un fişier cu extensia .CIF; un fişier cu extensia .cef; un fişier cu extensia .c; un fişier cu extensia,dolari S.U.A.1; fişierele cu umătoarele denumiri: ftp_scanner, BranchOO, 200-255, 100-200, 0-100; directorul denumit old dumps, ce conţine 30 fişiere reprezentând log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice şi care conţin date de identificare ale unor instrumente de plată elctronică; directorul denumit Smith9915, ce conţine fişiere având extensia .html, reprezentând log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; directorul desktop1, ce conţine directorul hohoho ce conţine un fişier cu extensia .dpr; 327 fişiere de tip arhivă având extensia .zip cu denumirea: pcanywhere.zip, 7009A.zip, pauls.zip, 310820072330_004_01.zip, server.zip, grim.zip, 01-02-08.zip, 0009.670402.zip, emporos systems clients.zip, belleview.zip, mplayer-1.0rc2.zip, mckessoncycloneprofiles.zip, B.S. VPN Client 465.zip, boeckley.zip, ciscovpn.zip, customer database.zip, emailspider7.zip, ams.zip, hayden_reg.zip, tipuri grile eco.zip, howes.zip; 8 fişiere având extensia .pcf, cu următoarele denumiri: holzer clinic VPN connection.pcf, holzer clinic VPN connection.pcf, blount professional pharmacy.pcf, taylors pharmacy.pcf, blount professional pharmacy.pcf, duren drug.pcf, taylorspharm.pcf, emporos.pcf; 9 fişiere având extensia .log, cu următoarele denumiri: checkserver-archive.log, Empsysopos.log, Empsysopos_08-22-07.log, Empsysopos_12-31-07.log, ex070831.log, Empsysopos.log, GibsonsPharmacy_07-18-07.log, base64converter.log, Empsysopos_TEST.log; 7337 fişiere având extensia .html ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; fişierele Admin.bhf, Mplayer-1.0rc2 şi pos83824.001; directorul denumit pavilion info, în conţinutul căruia au fost identificate 14 fişiere de tip arhivă având extensia .zip, cu următoarele denumiri: te_sftp30.zip, z020_driver(2).zip, Z020_driver.zip, sdc22.zip, msr utilities.zip, aastra 9133 print.zip, pcanywhere.zip, pcAnywhere.zip, root.zip, sdc213.zip, attachments.zip.nmap-4.68-win32.zip.predeal.zip, vxnapi_com_4_3_0_16_.zip; un fişier cu extensia .SQL; 2 fişiere având extensia .sav; un fişier cu extensia .reg; fişier cu extensia .rdp; 14 fişiere de tip arhivă având extensia .rar, cu următoarele denumiri: cachedipws.rar, cc2bank.rar, grimIOOnf.rar, 2-100.rar, 4-100.rar, lost2.rar, checked.rar, ms.rar, 12001.rar, 1-50.rar, caimanele.rar, pe anywhere.rar, grim.rar, grimm30nf.rar; 15 fişiere având extensia .pkg; 59 fişiere având extensia .pdf; 2 fişiere având extensia .out, cu următoarele denumiri: totalz.txt.out, posfile.out; 2 fişiere având extensia .opt; 41 fişiere având extensia .nse; fişier cu denumirea: FW: just concept.not perfect, but at least a move on; fişier cu extensia .msi; fişier cu extensia .mdf; fişier cu extensia .mdb; fişier cu extensia makesheets; 12 fişiere având extensia .LUA; 5 fişiere având extensia .log; 1514 fişiere având extensia .html ce reprezintă log-uri de utilizare ale unor sisteme informatice; 42 fişiere având extensia .DBF; fişier cu extensia .dbc; 4 fişiere având extensia .db; fişier cu extensia .dat; 5 fişiere cu extensia .csv; 3 fişiere cu extensia .credit card; fişierele cu următoarele denumiri: dalcommon.C. pen.p, pca.joe.cif, pca.joe.cif, for checker.txt.chunk023, for checker.txt.chunk022, for checker.txt. chunk 021 .forchecker .txt.chunk 020,for checker.txt.chunk019, for checker.txt., chunk018; 585 fişiere cu extensia .chf; 31 fişiere cu extensia .cdx; fişierele cu următoarele denumiri: pocketpos.cdb, untitled.bmp.oleo.bmp.oleo.bmp, userlmages.bmp, dsds.bmp; 8 fişiere cu extensia .bhf; 41 fişiere cu extensia .bak; fişierele cu următoareledenumiri: flannel blazer 2.ai,flannel internal2.ai, flannel internal2.ai, flannel blazer2.ai, Store-lt.accdb, history.accdb, Historylaccdb, sdc22.7.zip, nmap-4.68; directorul denumit pe anywhere, în conţinutul căruia au fost identificate: 3 fişiere având extensia .txt; 3 fişiere având extensia .Ink; 380 fişiere având extensia chf; directorul pe anywhere 1, în conţinutul căruia au fost identificate 3 fişiere având extensia .txt, 3 fişiere având extensia .ink, 760 fişiere având extensia chf; directorul denumit pe anywherexccccccc, în conţinutul căruia au fost identificate un fişier cu extensia .Ink; un fişier cu extensia .chf., 48 fragmente de text;
Tibunalul a avut în vedere şi rezultatul percheziţiei asupra dispozitivelor de stocare a datelor informatice ridicate de la inculpatul C.E. care a permis identificarea unor informaţii ce se coroborează cu declaraţiile date de acesta în cursul procesului penal (volumul 10 d.u.p şi un CD).
Astfel, pe hard disk-ul marca W.D. capacitate 7,5 GB au fost identificate următoarele informaţii: 9 fragmente de text ce conţin date ale unor instrumente de plată electronică, detalii ale unor transferuri monetare precum şi referiri la adresele de email: xxx, zzz; 82 fişiere rezultate în urma rulării aplicaţiei "Yahoo! Messenger" pe sistemul informatic percheziţionat, dintre care 70, având extensia "DAT", conţin înregistrări ale unor schimburi de mesaje purtate prin intermediul acestei aplicaţii, prin Internet. Conturile Yahoo Messenger accesate de pe sistemul percheziţionat au următoarele denumiri: b.p., b.t., k.t., k.b., m., s.g.
Relevante sunt şi rezultatele percheziţionării stick-ului de memorie I. capacitate 1 GB care au permis identificarea a 10 fragmente de text ce conţin date ale unor instrumente de plată electronică; a hard disk-ului marca T., 74,5 GB fiind identificate: directorul C.C. Bank 1.3, ce conţine fişierele rezultate în urma rulării aplicaţiei informatice C.C. Bank 1.3; 4 fişiere de tip pagină de internet; un fişier de tip text având extensia .txt, denumit „mm.txt", ce conţine date de identificare ale unor instrumente de plată electronică; 26 fişiere rezultate în urma rulării aplicaţiei "Yahoo! Messenger" pe sistemul informatic percheziţionat, dintre care 12, având extensia "DAT", conţin înregistrări ale unor schimburi de mesaje purtate prin intermediul acestei aplicaţii, prin Internet. Conturile Yahoo Messenger accesate de pe sistemul percheziţionat au următoarele denumiri: c.b., c., s.g.: 22 fragmente de text ce conţin detalii ale unor transferuri monetare, referiri la adresele de email xxx, BIN-uri ce aparţin unor instituţii bancare, conversaţii online.
Situaţia de fapt a fost reţinută de către prima instanţă pe baza coroborării întregului probatoriu, respectiv: acte de sesizare, plângeri formulate de părţile vătămate, documente însoţitoare privind descoperirea faptelor şi identificarea autorului, log-uri de acces în sistemele informatice ale unor companii farmaceutice, proces verbal analiză şi materiale privind descoperirea faptelor şi identificarea autorului, două CD-uri conţinând date informatice, proces verbal analiză şi materiale privind descoperirea faptelor şi identificarea autorului, proces verbal de analiză a cardurilor compromise, proces verbal carduri, documente însoţitoare privind descoperirea faptelor şi identificarea autorului, proces verbal şi analiza aplicaţiei K., corespondenţă autorităţi SUA, procese verbale de transcriere a convorbilor telefonice şi redare a dialogurilor purtate on-line de inculpat cu diferite persoane, sporţii magnetici conţinând datei informatice identificate pe sistemele informatice aparţinând inculpatului şi numitei S.A.M., rezultate, procese verbale de valorificare a informaţiilor rezultate din interceptări, procese verbale privind transferul sumelor prin intermediul sistemul web-money, proces verbal de analiză şi identificare adresă IP, percheziţie efectuată la domiciliul inc. R.E., percheziţie efectuată la domiciliul inc. C.E., percheziţie efectuată la domiciliul numitei S.A.M.M. unde inculpatul R. locuia fără forme legale, rezultataul percheziţiei în sistemul informatic al înv. S.A.M.M., concluzii raport constatare tehnico-ştiinţifică asupra hard disk-ului deteriorat anexat hard disk-ul deteriorat, proces verbal de efectuare a percheziţiei sistemelor informatice aparţinând inculpatului C.E., proces verbal de consemnare a documentelor privind transferul prin W.U., documente ridicate de la oficiile W.U., corespondenţă cu furnizori de servicii pe internet, telefonie mobilă, identificarea adreselor IP, acte financiare, constatatarea tehnico ştiinţifică întocmită de I.T.A., contatarea tehncico ştiinţifică privind veniturile obţinute de familia R. în perioada 2008 - 2009, memory stick A., card memorie P.D. marca S., hard-disk extern USB marca F., 15 CD-uri şi 1 DVD, laptop C., hard-disk W.D., memory stick I., modem Z., 40 CD-uri, declaraţiile martorilor şi declaraţiile inculpaţilor.
Constatând întrunite condiţiile tragerii la răspundere penală a celor doi inculpaţi, Tribunalul a aplicat acestora pedepse cu închisoarea care să răspundă scopului definit prin art. 52 C. pen. în aplicarea pedepselor, instanţa a ţinut seama de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi anume: limitele de pedeapsă fixate în legile speciale pentru infracţiunile cu care Tribunalul a fost sesizat, gradul ridicat de pericol social al infracţiunilor, persoana fiecărui inculpat în parte, atingerea adusă valorilor sociale ocrotite şi împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Sub acest aspect, s-au reţinut pentru inculpatul C.E., în baza art. 74 alin. (1) lit. a) – c) C. pen., ca circumstanţe atenuante judiciare: conduita bună înainte de săvârşirea infracţiunii, atitudinea sinceră, de recunoaştere, chiar şi parţială, a faptelor comise.
Totodată, constatând că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea pedepsei în regim de detenţie, Tribunalul a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, conform art. 861 C. pen.
Cu privire la inculpatul R.E., Tribunalul a reţinut circumstanţa atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., în sensul că nu este cunoscut cu antecedente penale, precum şi circumstanţa atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 alin. (2) C. pen., întrucât cunoştiintele sale în domeniul IT sunt de excepţie, motiv pentru care pedepsele aplicate au fost orientate către minimul special prevăzut de lege.
În ceea ce priveşte pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, faţă de împrejurarea că pedepsele aplicate sunt de cel puţin 2 ani închisoare, instanţa de fond a constatat că faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana inculpatului, această pedeapsă nu este necesară, cu atât mai mult cu cât faţă de inculpatul R.E. în situaţia în care s-ar aplica o pedeapsă complementară s-ar impune şi cea prevăzută de art. 64 lit. c) C. pen., însă aşa cum s-a menţionat anterior o astfel de pedeapsă nu este necesară, iar pe de altă parte cunoştiintele IT pe care le posedă inculpatul ar face imposibilă exercitarea profesiei în eventualitatea aplicării unei pedepse.
Împotriva acestei sentinţe au formulat apeluri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Structura centrală şi inculpatul R.E.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie critică nelegalitatea hotărârii sub aspectul neaplicării pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi in cazul inculpatulului R.E.
În dezvoltarea motivelor de apel depuse în scris la dosar, Ministerul Public arată că, în mod eronat, a apreciat prima instanţă că faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările cauzei şi persoana inculpatului pedeapsa complementară nu este necesară. în opinia Parchetului tocmai faţă de specificul infracţiunii, de uşurinţa cu care acesta a reuşit punerea în practică a activităţilor infracţionale, uşurinţa favorizată de inteligenţa deosebită pe care cel puţin în aparenţă o posedă inculpatul şi a cunoştinţelor acestuia în domeniul IT, era obligatorie aplicarea pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura celei de care s-a folosit inculpatul pentru săvârşirea infracţiunii, prev.de art. 64 lit. c) C. pen. în opinia reprezentantului Parchetului, în lipsa acestei pedepse complementare scopul preventiv al pedepsei nu se poate realiza, creându-se factori favorizanţi în săvârşirea de noi infracţiuni.
Inculpatul R.E. critică hotărârea primei instanţe pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub mai multe aspecte:
- încălcarea dreptului la un proces echitabil, al egalităţii armelor în sensul eludării dreptului la apărare - făcându-se referire la art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi practica C.E.D.O. (cauza B. Versus Austria 6 mai 1985) - prin aceea că s-a dat eficienţă juridică doar raportului prezentat prin actul de acuzare de către procuror asupra situaţiei de fapt rezultată în urma interpretării proceselor verbale ale ofiţerilor de poliţie judiciară privind caracteristicile programelor informatice depistate pe sistemele informatice găsite la inculpat şi ale suporturilor informatice transmise de părţile civile din SUA, fără a fi întocmită o expertiză de către un expert oficial şi imparţial, expert care să aibă aceleaşi prerogative de verificare şi interpretare a actelor acuzării ca şi acuzarea. A mai arătat apelantul că, spre deosebire de expertizele criminalistice în care consultarea dosarului sau fotocopierea acestuia, a probelor şi planşelor fotografice poate fi suficientă pentru expertul părţii, în expertizele audio, foto-video, tehnicii de calcul, le este imposibil părţilor să se apere fără ca expertul lor să aibă acces nemijlocit la probe în vederea duplicării/donării şi analizării independente a acestora. în cursul cercetării judecătoreşti i s-a respins inculpatului cererea de studiere a materialelor incriminatoare pe suport informatic iar, pe de altă parte, s-a revenit asuupra singurei probe solicitată în apărare, respectiv proba cu expertiza tehnică specialitatea IT, în condiţiile în care opinia ştiinţifică formulată în cauză de către expertul parte al inculpatului nu are menirea de a satisface cerinţele unui probatoriu echilibrat şi echidistant câtă vreme acesta nu a avut acces decât la o parte dintre piesele dosarului de urmărire penală, respectiv asupra documentelor pe suport de hârtie.
S-a subliniat că accesul fără drept la sistemele informatice este premisa inculpării pentru celelalte infracţiuni pentru care a fost trimis în judecată, or, din actele şi lucrările dosarului nu a rezultat în ce manieră s-a realizat accesul. Pe de o parte, raportul C. a arătat că inculpatul a avut acces prin invitaţie şi nu există nicio probă de fishing sau altă manieră de efracţie informatică iar, pe de altă parte, acuzarea a respins această teză fără a arăta argumente concrete pentru care ea nu a putut fi reţinută dar şi fără să arate maniera în care s-a realizat accesul la L.M. - nereguli de natură procedurală cu referire la realizarea percheziţiei informatice, inculpatul precizând că a fost citat la realizarea percheziţiei informatice doar pentru a semna actul procedural, percheziţia informatică derulându-se în lipsa sa, aspecte care coroborate cu concluziile raportului de expertiză realizat de expertul Stăncescu Ştefan prin care s-a reţinut că „datele de pe suporturile informatice preluate de la inculpat au fost modificate" şi faţă de imposibilitatea apărării de a examina copiile suporturilor informatice chiar în cursul judecăţii în fond, au condus la concluzia că în cauză sunt incidente disp.art. 197 C. proc. pen. privitor la actul percheziţiei - încălcarea principiilor oportunităţii, proporţionalităţii şi nondiscriminării, precizându-se că accesul la sistemele informatice nu se putea realiza fără drept ci numai la invitaţia unei persoane autorizate, neexistând vreo urmă de forţare a accesului prin folosire de programe externe, urmărirea penală fiind demarată pentru un număr mare de persoane, soluţia - în opinia apelantului - fiind controversată inclusiv sub aspectul disjungerii cauzei faţă de ceilalţi învinuiţi. -referitor la latura penală a cauzei s-a arătat că din probele administrate nu a rezultat teza accesului fără drept la un sistem informatic ci dimpotrivă că accesarea sistemelor informatice s-a realizat la invitaţia unei persoane autorizate cu drept de administrator din cadrul LogMeln - Emporos care deţinea toate datele de control asupra locaţiilor atacate, neputându-se exclude colaborarea deţinătorilor unor astfel de date la accesul acestor sisteme fie prin neglijenţă fie intenţionat. Deoarece accesul era posibil a fi realizat numai la invitaţie şi nu existau alte indicii de obţinere a accesului iniţial, în opinia apelantului nu s-a confirmat teza accesului fără drept.
Apelantul inculpat a solicitat achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) rap la art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru infracţiunile prev.de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003, art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003; achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) rap la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracţiunile prev.de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 şi art. 23 din Legea nr. 656/2002. - cu privire la latura civilă a cauzei apelantul inculpat a arătat că nici prejudiciul şi nici cuantumul acestuia nu a fost dovedit cu probe, între producerea acestuia şi fapte neexistând legătură de cauzalitate. în opinia apelantului inculpat apare de neconceput obligarea sa la plata către părţile civile a unei sume mai mari ţie bani decât cea efectiv primită, în cauză nefăcându-se dovada până la acest moment că respectivele sume de bani au fost primite cu alt titlu decât cel de recompensă pentru servicii IT prestate pe internet.
- greşita menţinere a măsurii sechestrului asigurător asupra sumelor de bani găsite şi ridicate de la domiciliul numiţilor R.L. şi R.Ş. (părinţii inculpatului), întrucât aceste bunuri aparţin altor persoane decât inculpatul.
La termenul de judecată din data de 14 decembrie 2010 inculpatul R.E. a fost audiat învederând instanţei că îşi menţine declaraţiile din faza de urmărire penală şi de la instanţa de fond, făcând unele precizări în legătură cu modul de dobândire al celor două autorturisme achiziţionate în perioada cât s-a reţinut că a desfăşurat activităţi infrcaţionale. La termenul de judecată din data de 25 ianuarie 2011 au fost audiaţi în circumstanţiere martorii N.V. şi D.G.E.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de apel invocate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., structura centrală şi inculpatul R.E., cât şi oficiu, potrivit art. 371 alin. (2) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt şi de drept, a apreciat apelurile declarate de Parchet şi inculpat ca fiind nefondate, pentru următoarele considerente:
1. Referitor la critica formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., structura centrală, privind nelegalitatea hotărârii judecătoreşti sub aspectul neaplicării pedepsei complementare a interzicerii dreptului de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârşirea infracţiuni, prev. de art. 64 lit. c) C. pen., Curtea a reţinut că este nefondată pentru motive următoare:
Inculpatul R.E. a fost condamnat în temeiul art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) cu referire la art. 80 alin. (2), art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen., art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen., art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen., art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. cu referire la art. 80 alin. (2) C. pen. la pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 6 luni închisoare, în regim de executare.
În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen.
Potrivit dispoziţiilor art. 64 alin. (1) C. pen. pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi poate fi aplicată, dacă pedeapsa principală stabilită este închisoarea de cel puţin 2 ani şi instanţa constată că, faţă de natura şi gravitatea infracţiunii, împrejurările comiterii cauzei şi persoana infractorului această pedeapsă este necesară.
Aplicarea pedepselor complementare trebuie realizată de instanţă atât în baza art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, a Protocoalelor adiţionale la Convenţie şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) şi art. 20 din Constituţia Românie, care fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării de către România a Convenţiei prin Legea nr. 30/1994.
Având în vedere dispoziţiile Deciziei în interesul legii nr. LXXIV (74)/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţiile unite, precum şi jurisprudenţa constantă în această materie a C.E.D.O. (cauza C. împotriva României cauza H. împotriva Marii Britanii) şi art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, Curtea a apreciat că, în raport de natura şi gravitatea faptelor comise (accesul fără drept la sistemele informatice, operaţiuni fraudulose cu instrumente de plată electronică, spălare de bani, deţinere fără drept a unui program informatic, date informatice, cod, parole cu scopul comiterii uneia dintre infracţiunile prev. de art. 42 - 43 din Legea nr. 161/2003), împrejurările comiterii faptelor (prin acces neautorizat a accesat, mai multe sisteme informatice ale unor companii din S.U.A. în scopul obţinerii de date din pachetul softeare A. pentru procesarea plăţilor cu cărţi de credit, a intercepat transmisiile de date informatice între sistemele implicate în realizarea sau autentificarea plăţilor cu cărţi de credit cu ajutorul unui program informatic „K." instalat fără drept pe sistemele informatice fapt ce a permis compromiterea datelor informatice de cardurile emise de companiile C.D., A.E. şi B.I. /B.K., sumele de bani obţinute din vânzarea datelor cărţilor de credit capturate din sistemele informatice accesate fără drept au fost transferate prin circuite financiare cu numerar „W.U." şi cu unităţi de valoare „W.", o parte fiind folosite de inculpatul R. pentru achiziţionarea a două autoturisme în valoare de 8.000 euro şi 30.000 euro şi alte bunuri) şi persoana inculpatului (care este tânăr, fiind student la data comiterii faptelor, nu are antecedente penale, a făcut dovada unor cunoştiinte informatice peste nivelul mediu de pregătire) instanţa de fond, în mod corect, a aplicat inculpatului pedepsele complementare prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a şi lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.
în ceea ce priveşte aplicarea pedeapsei complementare a interzicerii dreptului de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit inculpatul pentru săvârşirea infracţiuni, în cauză de a-şi folosi cunoştiinţele în domeniul IT şi, pe cale de consecinţă, şi de a utiliza un sistem informatic, Curtea a reţinut că, aplicarea acestei pedepse în raport de cunoştiinţele în domeniul informatic dobîndite de inculpat şi care se situează peste nivelul mediu de cunoştiinte nu este justificată şi, în acelaşi timp, i-ar îngrădi dreptul de a-şi continua studiile ori de a exercita o profesie, astfel cum este consfiinţit de dispoziţiile art. 41 alin. (1) din Constituţie, în condiţiile în care una dintre condiţiile impuse de angajator este aceea de a avea un minim de cunoştiinte de operare pe calculator.
Curtea, nu a putut să nu reţină şi faptul că efectele juridice, în cazul aplicării unei pedepse complementare de natura celei solicitate de Parchet, au un spectru mai mare decât cel strict legat de interzicerea inculpatului de a-şi folosi cunoştiinte IT dobândite, pe lângă cele arătate mai sus. De reţinut în acest sens este faptul că, implementarea sistemului informatic în majoritatea domeniilor de activitate dar şi în instituţiile publice care desfăşoară activităţi în folosul comunităţilor locale sau naţionale, impune tot mai mult folosirea sistemelor informatice pentru realizarea activităţilor zilnice necesare satisfacerii unuor nevoi personale dar şi îndeplinirii obligaţiilor sociale (de exemplu, efectuarea de plăţi direct de pe card, primirea unei corespondenţe electronice de la o instituţie publică, etc), astfel că, limitarea impusă inculpatului îi îngrădeşte şi dreptul la corespondenţă.
Ca urmare, faţă de aceste considerente, Curtea a constatat că atât pedeapsa complemenară cât şi cea accesorie au fost corect stabilite de instanţa de fond, ţinându-se seama de gravitatea faptelor şi periculozitatea sporită a inculpatului, motiv pentru care au fost înlăturate criticile formulate de apelant, respingând apelul declarat de Parchet sub acest aspect.
2. Cu privire la prima critică formulată de către inculpatul R.E. privind încălcarea dreptului la un proces echitabil, al egalităţii armelor în sensul eludării dreptului la apărare, Curtea a reţinut că, la termenul de judecată din data de 4 martie 2010 instanţa de fond a respins ca inadmisibilă cererea formulată de inculpatul R.E. de copiere a CD-urilor ataşate la dosarul cauzei, a încuviinţat proba cu înscrisuri şi martori în circumstanţiere, prorogând discutarea probei de efectuare a expertizei IT şi a expertizei contabile pentru termenul din data de 1 aprilie 2010.
Prin încheierea din 8 aprilie 2010 prima instanţă a admis proba privind efectuarea expertizei tehnice de specialitate stabilind următoarle obiective: „dacă sistemele informatice au fost accesate de către inculpatul R., în caz afirmativ, prin ce modalitate se realiza controlul terminalelor informatice de plată cu cărţi de credit (POS) instalate în punctele de vânzare ale companiilor farmaceutice americane menţionate în rechizitoriu, dispozitive a căror admnistrare era asigurată de la distanţă prin aplicaţia LogMeln şi programul informatic „Emporos Merchant Soft"; dacă inculpatul a accesat sistemele informatice aparţinând companiei B.I./ B.K. din USA şi, în caz afirmativ, în ce condiţii precum şi dacă în urma acestei operaţii a obţinut date informatice; dacă a accesat contul de e-mail aparţinând numitului R.H., director de operaţiuni la compania B.I./ B.K.; modalitatea în care inculpatul a deţinut programul informatic de tip „keylogegr" şi dacă prin intermediul acestui program a accesat sistemele informatice mai sus menţionate; s-a solicitat expertului să menţioneze dacă datele de pe suporturile CD transmise instanţei de către parchet au fost transcrise în totalitate în dosarul cauzei".
La termenul de judecată din data de 29 aprilie 2010 au fost audiaţi de către instanţă martorii A.L.F. şi N.S.V. propuşi în circumstanţiere de către inculpatul R.E. şi s-a revenit cu adresă la INEC pentru a se comunica instanţei data la care urma să le fie trimis dosarul cauzei având în vedere că a fost înaintat instanţei de control judiciar pentru soluţionarea recursului declarat de către inculpat împotriva încheierii de şedinţă prin care s-a menţinut starea de arest preventiv.
La data de 26 mai 2010 s-a întocmit de către grefier un referat din care rezultă că în urma solicitării de relaţii la INEC privind stadiul efectuării expertizei IT s-a comunicat instanţei că această instituţie nu poate efectua expertiza dispusă în cauză, indicând instanţei să se adreseze biroului local de expertize tehnice judiciare, aspcet comunicat şi apărătorilor aleşi ai inculpatului R.E. prin adresa din 13 mai 2010 (fila 32 verso, Voi. II, d.i.).
De asemenea, prin adresa din 17 iunie 2010 expertul tehnic judiciar, specialitatea calculatoare, Scopelitis Laurenţiu Costel a comunicat instanţei la termenul din 24 iunie 2010 că solicită înlocuirea sa ca expert, motivat de faptul că, fată de obiectul dosarului şi conţinutul obiectivelor încuviinţate de către instanţă pentru efectuarea expertizei tehnice de specialitate în cauză este necesară utilizarea unor echipamente hardware şi produse software licenţiate de tip forensic pe care acesta nu le posedă şi la care nu are acces iar achiziţionarea acestor echipamente este costisitoare dar, invocând totodată şi motive personale, (fila 65 Voi. II d.i).
Faţă de aceste împrejurări, având în vedere că în cauză s-a avansat onorariul provizoriu pentru expertiză, instanţa la termenul din 24 iunie 2010 a dispus desemnarea unui alt expert judiciar, respectiv a expertului D.M. Prin adresa din 23 iulie 2010 acesta a solicitat instanţei înlocuirea sa întrucât nu are un nivel de cunoştiinţe teoretice şi practice care să-i permită efectuarea unei asemenea expertize dar şi faptul că desfăşoară activităţi judiciare în alte cauze (fila 96 Voi. II d.i.).
Astfel, la data de 19 august 2010 instanţa a dispus aplicarea amenzii judiciare expertului D.M. şi sesizarea conducerii Biroului Local de Expertize Tehnice Bucureşti cu privire la conduita acestuia dispunând ca până la termenul fixat de instanţă să se întocmească raportul de expertiză.
Prin încheierea de şedinţă din data de 16 septembrie 2010 Tribunalul faţă de imposibilitatea administrării probei, date fiind adresele depuse la dosarul cauzei de către cei doi experţi judiciari desemnaţi în cauză a revenit asupra probei privind efectuarea expertizei tehnice de specialitate având în vedere şi faptul că inculpatului R.E. i s-a încuviinţat proba cu înscrisuri în cadrul căreia a fost depusă opinia unui expert specialist în domeniu, prof. Ş.S. (felele 182-196 Voi. D.i.). Totodată, instanţa a respins ca nefiind utilă şi concludentă proba privind efectuarea expertizei contabile solicitate de către inculpatul R., motivat de faptul că la dosarul cauzei nu se află o listă de documente contabile iar stabilirea cuantumului despăgubirilor este atributul exclusiv al instanţei de judecată în situaţia în care va dispune o soluţie de condamnare.
Faptul că instanţa de fond a revenit asupra probei privind efectuarea expertizei tehnice de specialitate IT, în împrejurările menţionate, nu a putut fi considerată o limitare a dreptului la apărare conferit inculpatului de dispoziţiile legale în materie şi nici o încălcare a dispoziţiilor de art. 6 din C.E.D.O.
Potrivit dispoziţiilor art. 62 C. proc. pen., în vederea aflării adevărului, instanţa de judecată este obligată să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de probe, printre mijloacele de probă prevăzute de art. 64 C. proc. pen. fiind menţionată şi expertiza judiciară. Atunci când pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări ale cauzei în vederea aflării adevărului sunt necesare cunoştiinţele unui expert, organul de urmărire penală ori instanţa de judecată dispune efectuarea unei expertize de specialitate.
În cauză, pentru pentru a stabili modalitatea şi mecanismele prin care au fost accesate sistemele informatice ale companiei E. erau necesare într-adevăr cunoştiinţele unui specialist în domeniu însă, datorită imposibilităţii efectuării expertizei tehnice de specialitate IT instanţa a revenit asupra acestei probe, cu respectarea principiului oralităţii şi contradictorialităţii, Curtea apreciind că, în raport de ansamblul probator administrat în cauză, respectiv, concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică şi opinia unui specialist în domeniul informatic, respectiv, a profesorului universitar Ştefan Stăncescu propus chiar de către inculpat, s-au putut face aprecieri în legătură cu modul în care au fost accesate sistemele informatice, mijloacele probatorii existente la dosar oferind judecătorului suficiente informaţii tehnice de specialitate în acest sens, informaţii care de altfel au şi fost valorificate în analizarea şi stabilirea împrejurărilor concrete ale comiterii faptelor.Totodată, Curtea a mai reţinut şi împrejurarea că expertiza tehnică de specialitate nu era singura probă care să fundamenteze aprecierile instanţei în legătură cu modul în care s-au accesat sistemele informatice şi stocat datele informatice care au permis compromiterea cardurilor emise de companiile americane, la dosarul existând un raport complet întocmit de compania C. SUA, raportul de constatare întocmit de I.T.A. Bucureşti, rezultatul percheziţiilor informatice asupra sistemelor informatice aparţinând inculpatului.
în legătură cu cea de-a doua critică formulată de inculpat privind nereguli de natură procedurală cu referire la modul în care s-a realizat percheziţia informatică, în sensul că inculpatul a fost citat doar pentru semnarea actului procedural (procesul verbal de consemnare a rezultatului percheziţiei), Curtea a constatat că, la data de 29 aprilie 2009, în baza autorizaţiei din 23 aprilie 2009 emisă de către Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a fost efectuată o percheziţie informatică a sistemelor şi a mediilor de stocare a datelor informatice ridicate de la imobilul situat în mun. Bucureşti, sector 1, unde locuia, fără forme legale, inculpatul R.E.
Potrivit menţiunilor din procesul verbal întocmit de organele de cercetare penală la aceeaşi dată (filele 1-19 Voi. 11 d.u.p.) a rezultat că, percheziţia informatică a fost realizată în prezenţa inculpatului R.E. şi a apărătorilor aleşi ai acestuia, avocaţii S.C. şi B.F.C. din cadrul Baroului Bucureşti, precum şi a martorilor asistenţi D.A.G. şi R.V., fapt ce a infirmat susţinerile inculpatului că doar a semnat acest act procedural.
Totodată, din procesul verbal întocmit la data de 29 aprilie 2009 s-a constatat că inculpatul R. nu a avut de făcut obiecţiuni în legătură cu modalitatea în care s-a efectuat percheziţie informatică, confirmând prin semnătura depusă pe fiecare pagină conţinutul actului procedural, singurele obiecţiuni formulate de acesta, prin apărătorii aleşi, fiind în legătură cu faptul că autorizaţia de percheziţie a vizat numai donarea informatică nu şi cercetarea informatică, că o autorizaţie poate fi folosită o singură dată şi în legătură cu autorizarea ofiţerului de poliţie judiciară de a efectua această percheziţie.
Faţă de aceste considerente, Curtea a respins această critică a inculpatului ca fiind neîntemeiată.
În legătură cu cea de-a treia critică a inculpatului privind încălcarea principiilor oportunităţii, proporţionalităţii şi nondiscriminării, Curtea a reţinut că, este real faptul că, în cauză cercetările au fost începute faţă de un număr mai mare de persoane însă din actele şi lucrările dosarului a rezultat că, în cursul urmăririi penale, prin Ordonanţa nr. 326/D/P/2009 din 17 august 2009 (filele 26-29 Voi. 3 d.u.p.) s-a dispus disjungerea materialului de urmărire penală şi continuarea cercetărilor în cadrul unui dosar separat faţă de inculptaţii R.E., C.E., învinuiţii M.C., F.C. şi alte persoane rămase neidentificate la acel moment procesual, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) rap. la art. 2 lit. b) pct. 18 din Legea nr. 39/2003, precum şi continuarea cercetărilor faţă de Farcaş Ciprian sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.
Potrivit dispoziţiilor art. 317 C. proc. pen. judecata se mărgineşte la fapta şi la persoana arătată în actul de sesizare a instanţei, iar în situaţia extinderii procesului penal, şi la fapta şi persoana la care se referă extinderea. Prin urmare, obiectul judecăţii, care este în acelaşi timp obiectul învestirii, este determinat de cuprpinsul actului de sesizare care, implicit este caracterizat ca act de învestire.
Or, în cauză, prin Rechizitoriul nr. 326/D/P/2008 întocmit de parchetul de pe lângă Î.C.C.J. - D.I.I.C.O.T., structura centrală la data de 1 septembrie 2009 instanţa a fost sesizată numai în ceea ce priveşte pe inculpaţii R.E. şi C.E. reţinându-se în sarcina acestora comiterea, în formă continuată, a infracţiunilor de acces fără drept în sisteme informatice, interceptarea fără drept de date informatice,efectuarea de operaţiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică, deţinerea fără drept a unui program informatic, date informatice, cod, parole cu scopul comiterii uneia din infracţiunile prev. de art. 42 - 45 din Legea nr. 161/2003, spălare a banilor, fapte prevăzute de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003; art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi respectiv, a infracţiunilor de complicitate la infracţiunile de efectuarea de operaţiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică în formă continuată şi de spălare a banilor în formă continuată, prevăzute de art. 26 rap. la art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen..
Tot prin actul de sesizare au fost dispuse şi alte soluţii procedurale de către procuror, respectiv, scoaterea de sub urmărire penală faţă de învinuita S.A.M.M. pentru săvârşirea infracţiunii de operaţiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică în formă continuată, prev. de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP). şi neînceperea urmăririi penale faţă de numitul R. L. pentru săvârşirea infracţiunilor de acces fără drept în sisteme informatice în formă continuată, interceptarea fără drept de date informatice în formă continuată, efectuarea de operaţiuni frauduloase cu instrumente de plată electronică, în formă continuată, spălare a banilor în formă continuată, prev. de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP),art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP),art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
În consecinţă, Curtea a reţinut că prima instanţă, în mod corect, a reţinut că nu a fost învestită decât cu soluţionarea cauzei privind pe inculpaţii R.E. şi C.E., astfel că, nu se puteau face aprecieri în legătură cu celelalte persoane pentru care cercetările nu sunt finalizate şi pentru care nu a fost sesizată ori faţă de care au fost adoptate alte soluţii procedurale care pot fi contestate de persoanele interesate în condiţiile impuse de dispoziţiile art. 278 - 2781 C. proc. pen.
Pe fond, Curtea a constatat că mijloacele de probă administrate în cursul procesului au relevat elemente de fapt care au dovededit, fără putinţă de tăgadă, că apelantul inculpat a săvârşit infracţiunile pentru care a fost condamnat de prima instanţă de fond.
Astfel, inculpatul R.E. acţionând în baza aceleeaşi rezoluţii infracţionale, în perioada noiembrie 2007 - aprilie 2009, la diferite intervale de timp, cu scopul obţinerii de date informatice, utilizate pentru efectuarea de plăţi la POS, cu încălcarea măsurilor de securitate a accesat, fără drept, sistemele informatice prin care se realiza controlul terminalelor de plată cu cărţi de credit instalate în punctele de vânzare ale companiilor farmaceutice americane B.P., B., F., B.P.P., K., T., C.D.S., C.T., F.D.P., S., V., F.P., H., M., H.P., Y., P., H.P., M.I., F., H.F.P., L.R.P.B., M., L.D.C., L., NC, M.D.P., J., L.A., M.T.G., L., N.J., M.D.S., B., K., P.C.P., C., K., T.M.S., M.N., W. şi U.O., dispozitive a căror administrare era asigurată de la distanţă prin aplicaţia L.M., şi programul informatic „E.M. Soft"; prin aceeaşi modalitate a accesat fără drept mai multe sisteme informatice aparţinând companiei B.I./ B.K.din Statele Unite ale Americii, care utilizau pachetul software ALOHA pentru procesarea plăţilor cu cărţi de credit precum şi contul de email XXX aparţinând numitului R.H., director de operaţiuni la compania B.I./ B.K.
în perioada susmenţionată, la diferite intervale de timp şi în executarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale inculpatul R.E. a interceptat fără drept, transmisiile de date informatice între sistemele implicate în realizarea plăţilor cu cărţi de credit ale mai multor companii americane enumerate mai sus, cu ajutorul aplicaţiei informatice tip "K.", instalate de acesta fără drept pe sistemele informatice. în acest scop, inculpatul a deţinut fără drept un program informatic tip "K.", pe care l-a adaptat şi configurat pentru interceptarea unor transmisii de date informatice şi a deţinut fără drept date informatice de natura celor care permit accesul la un sistem informatic (baza de date compusă din nume de utilizatori şi parole).în continuarea activităţilor infracţionale, în aceaaşi perioadă de timp inculpatul a transmis şi vândut neautorizat, în mod repetat, contra unor sume de bani (1.500 dolari S.U.A./ 100 buc. cărţi de credit pe o tranzacţie), prin poşta electronică sau alte mijloace de comunicare, unor complici - rezidenţi S.U.A., date de identificare ale unor instrumente de plată electronică (cărţi de credit), în posesia cărora a intrat prin accesul fără drept la sisteme informatice şi interceptarea fără drept a unor transmisii de date informatice, în scopul efectuării de către complici a unor operaţiuni de retragere de numerar, plata unor bunuri sau servicii.Pentru a ascunde provenineta banilor astfel obţinuţi, sumele au fost transferate către inculpat prin circuite financiare cu numerar de tip W.U., dar şi cu unităţi de valoare de tip „webmoney" -create în scopul de a ascunde atât destinatarul şi expeditorul-, încasarea numerarului fiind realizată prin interpuşi. O parte din beneficiul ilicit obţinut din activitatea infracţională şi încasat prin intermediul circuitelor financiare menţionate a fost folosit de inculpat pentru achiziţionarea unor bunuri precum autoturismul marca B. (în valoare de aprox. 8.000 euro) şi autoturismul marca I. (în valoare de aprox. 30.000 euro).
Analizând mijloacele de probă administrate, Curtea a constatat, contrar susţinerilor inculpatului R.E. că nu poate fi admisă solicitarea acestuia de a fi achitat, motivat de faptul că nu ar fi autorul faptelor de care este acuzat, că aceste fapte nu există sau că nu ar fi întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor reţinute în sarcina sa, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Potrivit dispoziţiilor art. 42 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 161/2003 constituie infracţiune şi este sancţionată penal, accesul, fără drept, a unui sistem informatic, în scopul obţinerii de date informatice, prin încălcarea măsurilor de securitate ale sistemului.
Pentru existenţa infracţiunii, fapta trebuie comisă fără drept şi trebuie să fie îndreptată împotriva unui sistem informatic, aşa cum este el definit de art. 35 alin. (1) lit. a) din lege. în cazul variantei agravante, este necesară îndeplinirea unei condiţii legate de scopul săvârşirii infracţiunii, şi anume, pentru obţinerea de date informatice.
Prin date informatice se înţelege orice reprezentare a unor fapte, informajii sau concepte într-o formă care poate fi prelucrată printr-un sistem informatic. În această categorie se include şi orice program informatic care poate determina realizarea unei funcţii de către un sistem informatic. Fapta reprezintă o gravitate deosebită dacă a fost săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate.
Prin măsuri de securitate, se înţelege folosirea unor proceduri, dispozitive sau programe informatice specializate, cu ajutorul cărora accesul la un sistem informatic este restricţionat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori. Prin acces se înţelege acţiunea de a programa, a executa un program, a intercepta, a instrui, a comunica, a depozita/ arhiva/ stoca, a recupera date din sau în oricare altă folosinţă a unei surse oferită de computere, incluzând date sau programe pentru computere, sisteme de computere, reţele de computere sau baze de date.
Legea precizează şi sfera persoanelor care acţionează fără drept, adică acele persoane care se află în una din următoarele situaţii: nu sunt autorizate în temeiul legii sau al unui contract, depăşesc limitele autorizării, nu au permisiunea din partea persoanei fizice sau juridice competente potrivit legii să o acorde, de a folosi, administra sau controla un sistem informatic, ori de a desfăşura cercetări ştiinţifice sau de a efectua orice altă operaţiune într-un sistem informatic.Susţinerile inculpatului că ar fi fost invitat de un admnistrator de sistem al companiei E. să intre în sistemul informatic al companiei şi, în consecinţă, nu a accesat fără drept un sistem informatic nu au putut fi primite de Curte, fiind infirmate de probatoriile administrate în cauză.
Astfel, verificările efectuate pentru determinarea punctelor de compromis ale sistemelor accesate au evidenţiat faptul că în realizarea activităţii infracţionale iniţiale de acces neautorizat (care s-a produs în jurul datei de 8 noiembrie 2007), s-a profitat de modul de întreţinere al sistemului de efectuarea a plăţilor cu cărţi de credit precum şi de faptul că activitatea de întreţinere a sistemului de plată era realizată de la distanţă, de către o firmă de specialitate (E.), prin intermediul aplicaţiei L.M., fapt ce permis stabilirea unei conexiuni către internet neautorizate, precum şi utilizarea adresei de e-mail xxx.
Relevante în acest sens, s-au apreciat a fi datele furnizate de fişierele de logare ale sistemelor informatice instalate la unele dintre companiile farmaceutice care utilizau carduri, respectiv, cele din farmaciile L. SUA şi H. - cu adresele de server IP XXX şi ZZZ - care au confirmat faptul că accesul neautorizat în sistemele informatice s-a realizat de la adresa de server IP XXX cu utilizator „Administrator" ce a fost identificat la adresa de e-mail xxx (filele 22-35 Voi 2 d.u.p.). Verificările au evidenţiat faptul că după pătrunderea neautorizată în sistemele informatice cu drept de „administrator" a fost utilizată aplicaţia informatică „K." prin care se intercepta comunicarea informatică dintre terminalele de plată şi sistemele informatice la care acestea erau conectate pentru procesarea plăţii efective, datele astfel obţinute fiind retransmise automat către un server FPT xxx. Cu ajutorul aplicaţiei K. au fost create astfel pe serverul xxx fişiere în format HTLM ce conţineau informaţii rezultate din tranzacţii electronice cu cărţi de credit la terminale de plată (POS), provenite de la farmaciile ale căror sisteme au fost compromise, cardurile compromise fiind emise de companiile D.C., V. şi A.E. Datele stocate pe serverul FPT xxx au evindenţiat faptul că acesta a fost creat şi accesat de la adresa IP xxx furnizată de SC S.T. SRL, Bucureşti, al cărui utilizator era inculpatul R.E. şi fratele acestuia, R.L., domiciliaţi în Constanţa şi de la adresa de e-mail xxx.
Concludent sub acest aspect s-a apreciat a fi şi rezultatul percheziţie informatice efectuată asupra hard-disk-ul extern USB marca F. (mediul intern de stocare) aparţinând inculpatului R.E., în log-urile generate automat de aplicaţia Yahoo Messenger, care a evidenţitat faptul că, prin opţiunea "send file" au fost transmise de către utilizatorul „xxxxx" (aparţinând inculpatului R.E.) către un alt utilizator, mai multe fişiere având extensia HTML (filele 280-289 Voi 3 d.u.p.).
Pentru adresa de e-mail xxx verificările efectuate au evidenţiat că aceasta a mai fost accesată şi de la o conexiune internet furnizată de R., la adresa din Constanţa, locul de domiciliu al inculpatul R.E. şi fratele acestuia R.L. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul R.E. verificările au mai identificat şi adresele e-mail xxx şi zzz, în log-urile acestei ultime adrese fiind identificate drept puncte de acces, cel de la domiciliul inculpatului din Constanţa şi IP furnizat de reţeaua U. în baza contractului înregistrat tot pe numele de R.E., cu locaţia în Bucureşti.
Din cercetările efectuate a rezultat că cele două conturi de e-mail xxx şi zzz (volumul 2 fila 100-115) utilizate de R.E. au fost accesate de la IP xxx (alocat de S.C Airbites SRL), IP xxx, xxxx, xxxxx, (alocate de SC U. SA la adresa din Bucureşti, unde R.E. locuia fără forme legale), IP xxx (alocat de SC R. SA la adresa din Bucureşti, situată la etajul superior adresei unde locuia R.E. la care inculpatul s-a conectat ilegal întrucât reţea wireless nu era protejată de o parolă) şi IP xxx (alocat de SC V.R. SA). În suţinerea vinovăţiei inculpatului R.E. şi dovedirea modului în care accesat fără drept sistemele informatice cu scopul obţinerii de date informatice s-a apreciat a fi şi raportul de investigaţie judiciară întocmit la data de 13 iunie 2008 de C. (filelel66-220 Vol. 2 d.u.p.), din care a rezultat că firma E. - furnizor de soluţii software de management care în ultima perioadă a susţinut piaţa farmaceutică dezvoltând în acest sens M. Soft, un punct de vânzare touch screen POS bazat pe Windos şi soluţie de M.I., a fost ţinta unui atac informatic ce a permis compromiterea dateleor de pe cardurile emise unora dintre clienţi. Invetigaţiile efectuate la acea dată au evidenţiat faptul că mediul E. nu manipulează, stochează sau transmite date ale destinatarilor de carduri şi nu există vreo dovadă ce indică o încălcare a siguranţei de către acesta sau că mediul lor a fost direct implicat în compromiterea datelor comercianţilor, după cum se apreciază în raport, autorul malware-ului şi a compromisurilor de date a deţinătorilor de carduri a cîştigat acces la mediile victimelor prin L. însă s-a stabilit că niciun angajat E. nu a fost atras de un site phishing L.M., fapt ce a exlus astfel susţinerea apelantului inculpat că ar fi avut o autorizare de acces în sistemul companiei.
Interpretarea dată de apelantul inculpat concluziilor raportului C. s-a reţinut a fi una subiectivă care în opinia sa justifică soluţia de achitare întemeiată pe dispziţiile art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., fiind contrazisă însă de faptele descrise la pg. 176 (traducerea raportului) din care rezultă că infecţia malware a fost găsită ca fiind precedată de o sesiune de acces la distanţă prin aplicaţia LogMeIn, de un utilizator necunoscut gestapo09(5)gmail.com, utilizator care din succesiunea verificărilor efectuate în faza de urmărire penală a fost identificat în persoana inculpatului R.E.. Totodată, din conţinutul raportului a rezultat că, verificările efectuate nu au condus la identificarea altor moduri prin care să se fi realizat activitatea iniţială de acces neautorizat în sistemele informatice compromise şi nici la identificarea altor moduri prin care să se fi realizat interceptarea transmisiilor de date informatice, având drept ţintă datele unor cărţi de credit, activităţi care, să determine/ faciliteze/ sprijine în final, fraudarea cardurilor utilizate în punctele de compromis.
Rezultatul verificărilor efectuate s-a coroborat şi cu declaraţiile inculpatului R.E. care, deşi a avut o atitudine nesinceră, în sensul că nu a recunoscut faptul că accesat fără drept sistemele informatice în scopul obţinerii de date informatice a arătat că a accesat aceste sisteme dar în baza unei invitaţii date de către reprezentantul societăţii, or, investigaţiile efectuate de către specialiştii C. au eliminat această posibilitate întrucât nu a putut fi identificat un astfel de protocol din partea angajaţilor E., după cum nici inculpatul nu a putut face dovada existenţei unei astfel de invitaţii pentru a putea determina, în varianta susţinută de inculpat, durata autorizaţiei de acces, limitele accesului la datele informatice şi scopul autorizării accesului, beneficiile obţinute de părţi în baza acestui protocol.
Verificarea conţinutului datelor informatice interceptaea şi stocate au dovedit vinovăţia inculpatului R.E. şi în activitatea de acces fără drept în sistemele informatice ale companiei americane B.I./ B.K.din S.U.A., precum şi în contul de email xxx, aparţinând numitului R.H., director de operaţiuni la compania B.I.
Astfel, prin conexiunea efectuată la data de 22 ianuarie 2009 ora 01:06, inculpatul R.E. a accesat contul de email xxx, care conţinea mai multe mesaje, printre care şi corespondenţa aflată în contul de email R.H., directorul de operaţiuni al companiei B.I./ B.K., 279 C.D.L., SC 29072. Printre informaţiile transmise unui cetăţean american, complice al inculpatului a fost identificată şi linia de fişier iberqs.exe care face parte din pachetul software ALOHA (dezvoltat de către R.S.), utilizat pentru dispozitive de tip POS, la procesarea plăţilor cu cărţi de credit.
În consecinţă, toate aceste mijloace de probă au dovedit fără putinţă de tăgadă împrejurarea că inculpatul R.E. a accesat fără drept sistemele informatice ale companiei E., B.I. şi e-mail directorului de operaţiuni al companiei B.I.
Referitor la apărările formulate de către inculpat în legătură cu infracţiunea prev. de art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind interceptarea, fără drept, a unei transmisii de date informatice care nu este publică şi care este destinată unui sistem informatic, provine dintr-un asemenea sistem sau se efectuează în cadrul unui sistem informatic, Curtea a reţinut că, elementul material al faptei constă într-o acţiune, mai precis, interceptarea unor transmisii de date sau de emisii electromagnetice şi nu are relevanţă dacă programele folosite de subiectul activ (care a pătruns în sistemul informatic fără drept) sunt accesibile sau nu pe internet oricărui utilizator al acestui serviciu, astfel cum s-a reţinut în opinia exprimată de către expertul specialist în domeniu şi de către inculpat în susţinerea motive lor de apel.
Mai mult, Curtea a constatat că, din verificările efectuate a rezultat că inculpatul pentru a accesa fără drept sistemele informtice s-a folosit de fişierul executabil alg.exe (virus troian aplicaţie care interceptează date din sistemul infestat şi încearcă să le transfere pe un cont de FTP - program care se autocopiază pe un calculator, fără ştirea utilizatorului, infectând părţi din sistemul de operare sau alte programe executabile) şi xxx.exe (virus troian B. a aplicaţiei R.A.T./ Troian, aplicaţie care se instalează singură pe sistemul infectat şi este configurată să stabilească valori noi în regiştri, pentru a porni virusul după repomirea sistemului). De asemenea, rezultatul verificărilor efectuate a relevat faptul că înainte de instalarea aplicaţiei de tip malware (emporos.exe - virus de tip B.R.A.T., RAT), în sistemele infectate ale companiei E. s-a stabilit o conexiune neautorizată de la distanţă, prin intermediul aplicaţiei L.M. de către utilizatorul xxx.com, cele mai frecvente fiind adresele IP xxx (furnizată de SC S.T. SRL) dar şi adresa IP xxx furnizată de C.C.I. SA Panama.
Din analiza fişierelor xxx.exe, xxx.dll, xxx.dll şi xxx.exe identificate în sistemele infectate, s-a concluzionat de către experţii F.B.I. că reprezintă aplicaţii de interceptare a datelor informatice introduse de un utilizator cu ajutorul tastaturii, configurate să exporte aceste date, la distanţă în format HTML, către un server FTP xxx.com cu numele de utilizator preci0us.0catch.com şi parola x (filele 163-220 Voi.2 d.up.), constatare ce infirmă susţinerile inculpatului şi ale expertului specialist că ar putea fi vorba de o preluare în cascadă a controlului calculatoarelor fiind posibil ca însuşi inculpatul să fi fost ţinta unor asemenea atacuri.
Susţinerile sale au fost infirmate şi de rezultatul percheziţiei informatice pe hard disk extern USB marca F. (mediul intern de stocare) aparţinând inculpatului care au relevat faptul că au fost identificate date informatice constând în nume de utilizatori, parole şi coduri de acces care permit accesul la distanţă într-un sistem informatic. Astfel, după luarea măsurii preventive faţă de inculpat au fost identificate în folder-ul inbox folosit de acesta peste 1.000 de mesaje, cele mai multe provenind din rularea unei aplicaţiei informatice, tip "K." numită „A.K.", având ca expeditori 5 sisteme informatice infectate, respectiv: server A. IP xxx; server xxx IP xxx; server xxx IP xxx; server R. IP xxx care aparţine B.P.; server R. IP xxx şi server S. IP xxx care aparţin A.E. (filele 409-487 Voi. 3 d.u.p).
Potrivit dispoziţiilor ar 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003 constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea deţinerea, fără drept a unui dispozitiv, program informatic, parolă, cod de acces sau dată informatică dintre cele prevăzute la alin. (1), în scopul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 42 - 45.
Susţinerile inculpatului că nu există o dovadă concretă a deţinerii unui program informatic tip K. fără drept în scopul săvârşirii vreuneia dintre infrcaţiunile prev. de art. 42-45 din lege au fost infirmate de rezultatul percheziţiei informatice executată în hard-disk extern USB marca F. (mediul intern de stocare, filele 8-22 Voi. 10 d.u.p) aparţinând inculpatului R.E., care a identificat un program informatic de tip "K." - aplicaţie informatică programată să intercepteze date din sistemele informatice pe care le infectează, pe ulterior le încarcă prin intermediul reţelei internet pe servere de tip FTP sau prin email- dar şi de opinia expertulului propus de către inculpat care nu a contestat că programul informatic kelogger a fost descoperit pe suportul informatic al inculpatului, confirmând chiar şi împrejurarea că acest program se vinde prin firma A.
Totodată, Curtea nu a putut reţine nici apărarea apelantului că pe suportul informatic al acestuia nu a fost identificată partea executabilă a programului K. întrucât, verificările efectuate asupra hard disk extern USB marca F. (mediul intern de stocare) au identificat date informatice constând în nume de utilizatori, parole şi coduri de acces care permit accesul la distanţă într-un sistem informatic, un exemplu fiind fiind fişierul „C.l.xls", tip tabel (culoane/ rânduri), în care au fost identificate date aparţinând unor companii farmaceutic B.P., B.P.P., C.D.S., F.D.P., F.D.P. – S.V.A., H.P., H.F.P., M.D.P., M.T.G., M.D.S., P.C.P., sau fişierul tip tabel C.D.xls în care au fost identificate date aparţinând unor companii farmaceutic B.P.P., C.D.S., F.P., H.P., H.P., H.P., L.D.C., L.R.P., M.D.P., M.T.G., P.C.P. ale căror sisteme informatice sub aspectul întreţinerii terminalelor pentru efectuare a plăţilor cu carduri, erau administrate de către compania E., elemente de securitate (nume de utilizatori si parole) folosite la accesarea de către persoanele autorizate a sistemelor informatice de la distanta (remote conections), prin internet folosind aplicaţia informatică L.M. PC A., V.P.N. - V.N.C.
De reţinut au fost şi concluziile raportului tehnico - ştiinţific din 13 mai 2009 întocmit de I.T.A. (filele 238-239 Voi. 2 d.u.p) care concluzionează că, fişerul emp.xxx indentificat la inculpat, este un fişier executabil al aplicaţioei tip K., prin sistemul de operare al aplicaţiei se creează un director Mersoft în care au fost înscrise automat 3 fişiere: xxx.exe, xxx.dll şi xxx.ddl, cheia creată automat în registri sistemului fiind folosită pentru executarea programului xxx.exe, astfel programul deschide o conexiune TC. PEN./ IP pe portul 21 către serverul FTP xxx.com folosind username xxx.com şi parla x, care aparţin inculpatului.
În sarcina inculpatului s-a reţinut, în mod corect, de către instanţa de fond şi comiterea infracţiunii prev. de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, constând în aceea că în perioada noiembrie2009 - aprilie 2007 a transmis, în mod repetat, contra unor sume de bani, prin poştă electronică sau alte mijloace de comunicare, date de identificare ale unor instrumenete de plată electronică (craduri) unor persoane din S.U.A., în posesia cărora a intrat prin accesarea fără drept a unos sisteme informatice şi intercepatrea fără drept a unor transmisii de date informatice cu scopul efectuării unor operaţiuni de retagere de numerar, plata unor bunuri sau servicii.
Activităţile ilicite ale inculpatului R.E. de vânzare a datelor instrumentelor de plată electronică a fost dovedită fără echivoc de rezultatul percheziţiei informatice asupra disk-ul extern USB marca F. (mediul intern de stocare, filele 1-7, Voi. 10) care a evidenţiat existenţa a 339.738 numere de carduri, din care 43.786 numere de card unice, de diferite tipuri V., M., D. şi A.E.. în urma activităţii de comparare a celor 43.789 numere de card unice cu numerele de card compromise în timpul atacului informatic a rezultat că, din cele 2057 numere de card, identificate în fişierul "A.txt", 761 reprezintă numere de card unice, iar dintre acestea 754 de numere de card se regăsesc pe hard disk-ul extern ridicat de la inculpatul R.E.; în fişierul "xxx.txt", din cele 337 numere de card identificate 140 de numere de card sunt unice, iar dintre acestea 133 de numere de card se regăsesc pe hard disk-ul extern ridicat de la inculpatul R.E.;au fost identificate şi 862 numere de card D., în fişierul "MCCCs.txfdin cele 2357 numere de carduri identificate, 912 reprezintă numere de card unice, iar dintre acestea 867 de numere de card se regăsesc pe hard disk-ul extern ridicat de la inculpatul R.E.;au mai fost identficate 11.601 numere de card M., dintre care 5.876 reprezintă numere card unice, iar dintre acestea 2.103 de numere de card se regăsesc pe hard disk-ul extern ridicat de la inculpatul R.E.
Relevanţă sub aspect probator au prezentat şi trancrierile interceptărilor de comunicări informatice din data de 15 decembrie 2008, cu utilizarea conexiunii din Constanţa de la domiciliul părinţilor inculpatului R.E. care fac dovada cum inculpatul, utilizatorul numărului xxx şi utilizatorul cu numărul xxx (folosit de o persoană neidentificată), se arata interesat de cumpărarea de numere de instrumente de plată electronică cu BIN-urile (601131 şi 542978), iar persoana neidentificată afirmă că are 601131, iar preţul este 20 dolari S.U.A. per 1, şi îl întreabă pe inculpat dacă doreşte să facă o comandă, 300wmz – 15 bucăţi de 601131; în continuarea dialogului inculpatul întreabă persoana neidentificată câte primeşte pentru 300 dolari S.U.A. La aceeaşi dată (15 decembrie 2008) în cadrul unei conversaţii on-line dintre inculpatul R.E. - utilizatorul numărului xxxxx şi utilizatorul cu numărul zzzzz, inculpatul afirmă că poate face rost de instrumente de plată electronică având BIN- u l (BIN = număr de identificare al unităţilor bancare emitente de carduri) cu numărul xxx, care identifică instrumentele de plată electronică bancare emise de către compania D.C.
Confirmarea faptului că inculpatul a vândut datele de identificare a mijloacelor de plată electronică s-a reţinut a fi şi transcrierea convorbirii on-line din data de 16 decembrie 2008, purtată prin intermediul aplicaţiei de mesagerie instant "AIM" între utilizatorul xxxxx (persoană neidentificată) şi xxxxx, folosit de R.E., în care au fost transmise mai multe track-uri 2 (pista 2 ) a unor cărţi de credit, o parte din acest carduri, respectiv, cele cu zzzzz, zzzzz, zzzzz, zzzzz, fiind identificate în urma efectuării percheziţiei informatice asupra sistemelor informatice ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare de la inculpatul R.E.
Probatoriul administrat în cauză şi analizat de Curte în cele expuse anterior a infirmat susţinerile inculpatului R. că datele transmise către terţi nu erau valabile şi folosirea acestora nu se putea realiza în nici un fel. Singura tranzacţie în care datele comunicate de către inculpat nu au fost valide a fost cea realizată de acesta la începutul anului 2009, astfel cum a rezultat din înterceptarea convorbirii telefonice din data de 2 februarie 2009 în care inculpatul are o dicuţie cu o persoană neidentificată: „Bărbat: Da, omule. Eh, da. Acestea, acestea ultimele pe care tocmai mi le-ai dat, nu sunt nici astea bune. R.E.: Ei bine, acum doua zile, tocmai ai spus ca erau bune. Bărbat: Acum spun, ca au venit înapoi refuzate, unii dintre ele spun ca nu sunt autorizate. R.E.: Nu ştiu frate. Când te-ai folosit de ele? Bărbat: In um, Home Depots. R.E.: Nu. Bărbat: Doamnelor. R.E.: Nu, am întrebat când, nu unde. Bărbat: Ieri, le-am folosi., şi azi le-am folosit. R.E.: Oh. Niciuna dintre ele nu a funcţionat? Asta e ceea ce ai spus? Bărbat: Am folosit numai cam 5 dintre ele pana în prezent. Si eu sunt aproape gata. Probabil mi-au mai rămas 10.
Curtea a mai reţinut că din transcrierile convorbirilor on-line şi a convorbirilor telefonice a rezultat că inculpatul urmărea prin intermediul complicilor dacă datele transmis erau reale dar şi sumele ce erau extrase de pe cardurile ale căror date informatice le transmitea, relevante în acest sens fiind dialogurile purtate de inculpatul R. la 30 ianuarie 2009, la ora 22.26.44 o persoană pe nume C. din care a reieşit că acesta i-a trimis de mai multe ori sume de bani şi că R.E. i-a trimis "dump-uri la scos", referindu-se la date ale unor instrumente de plată electronică (retragere de numerar de la ATM; conversaţia din data de 5 martie 2009, de la ora 01:05:24, R.E. aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx a purtat o convorbire în limba engleză cu un bărbat aflat la postul telefonic cu numărul de apel xxxxx pe care I-a întreabat dacă cardurile funcţionaeză, interlocutorul confirmând că merg şi va încerca să extragă sume de 400 dolari S.U.A. la o tranzaţie.
Împrejurarea că inculpatul vindea date informatice valide către terţi a fost confirmtă şi de faptul că în schimbul acestor date primea diferite sume de bani care erau ridicate de către inculptaul C.E. sau primite de inculpat în conturile indicate de acesta. Astfel, la data de 31 ianuarie 2009, la ora 16:39:01, inculpatul R.E. folosind numărul de utilizator xxxxx, a purtat o conversaţie on-line cu o persoană neidentificată care folosea numărul de utilizator 179873430, în care, cele două persoane vorbesc despre tranzacţionarea unor date ce aparţin unor instrumente de plată electronică. Astfel, R.E. a afirmat că deţine date ale unor carduri bancare emise de unităţi bancare din America Latina cu următoarele BlN-uri (Bank Identification Number) XXX=919, C., N.A. P.C.G./ P. şi că preţul unei bucăţi este de 15 - 20 dolari S.U.A. (depinzând de cantitate). Plata trebuie efectuată prin intermediul serviciului de transfer on-line în WMZ (WEBMONEY). Pentru a efectua transferul persoana trebuie să trimită un email pe adresa lui R.E., xxxxx, unde să scrie la subiectul mesajului numele de utilizator şi BIN-urile datelor de identificare ale cardurilor bancare de care are nevoie.
Faţă de cele expuse, Curtea a apreciat ca neîntemeite criticile inculpatului privind lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de transmitere către terţi contra unor sume de bani, prin poştă electronică sau alte mijloace de comunicare, unor persoane din S.U.A., date de identificare ale unor instrumente de plată electronică (carduri).
Criticile formulate de inculpat au vizat şi greşita condamnare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 23 din Legea nr. 652/2002 întrucât, în opinia sa, nu sunt întrunite nici elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor argumentat de faptul că banii obţinuţi provin din activităţi licite.
Fără a mai relua argumentele expuse la analizarea infracţiunii de transmitere de date de identificare ale unor instrumente de plată electronice, Curtea a reţinut că din ansamblul probator analizat a rezultat că în schimbul datelor informatice comunicate unor complici din SUA, inculpatul obţinea diferite sume de bani pe care Ie-a transferat în conturi care nu puteau fi urmărite, procedând în acelaşi fel şi cu sumele obţinute din extragerile efectuate de complici de pe cardurile compromise.
Potrivit dispoziţiilor art. 23 lit. a) constituie infracţiunea de spălare a banilor schimbarea sau transferul de bunuri, în scopul ascunderii originii lor infracţionale sau cel al sustragerii persoanei care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile de la aplicarea legii penale.
S-a constatat că pentru existenţa infracţiunii, din punctul de vedere al laturii obiective, se cer a fi îndeplinite două condiţii, şi anume: să existe o activitate de schimbare sau transfer de valori prin săvârşirea unei infrcatiuni şi provenienţa baunurilor să fie rezultatul săvârşirii unei infrcatiuni.
în cauză, s-a reţinut că cele două elemente sunt îndeplinite, probele administrate dovedind fără dubiu împrejuarea că sumele de bani provenite din vânzarea de date unor date informatice şi cele obţinute din activităţile ilegale de extragere în numerar au fost transferate de inculpat în conturi care îi aparţineau şi care erau deschise în Panama, SUA, fie au fost ridicate prin intermediar-inculpatul C.E. în cazul transferului W.U. - sau prin efectuarea de transfer tip webmoney. Tot în scopul ascunderii provenienţei ilicite a sumelor dobândite inculpatul a folosit o parte din bani pentru achiziţionarea unor bunuri (2 autoturisme).
Procedând în acest fel, a rezultat că din punct de vedere al laturii subiective este îndeplinită cerinţa legală, şi anume intenţia în a ascunde provenienţa şi existenţa banilor, intenţie care nu poate fi decât directă şi care, în cazul inculpatului R. s-a apreciat a fi evidentă.
Astfel, între tranzacţiile W.U. identificate în perioada transmiterii de date informatice s-au regăsit printre altele două transferuri expediate de K.D. pe numele inculpatului R.E. (14 decembrie 2008, 500 dolari S.U.A. şi 1.000 dolari S.U.A.) şi alte două transferuri (26 decembrie 2008 – 1.000 dolari S.U.A., 13 ianuarie 2009 – 1.500 dolari S.U.A. expediate pe numele inculpatului C.E. (volumul 14). La data de 16 decembrie 2008, la ora 00:53, R.E. folosind numele de utilizator „bastardvm" poartă o conversaţie on-line cu E.C., nume de utilizator „s.g." în care îi spune că şi-a înmatriculat autoturismul cu numărul 98-RRR şi de asemenea, că a început să meargă "treaba", că i-a dat unul o comandă care valorează 3.800.
Toate aceste activităţi precum şi împrejurarea că în mai multe rânduri a ridicat sume de bani pentru inculpatul R. au fost confirmate chiar de către inculpatul C.E. în declaraţiile date în faza de urmărire penală şi a cercetării judecătoreşti, aceasta primind pentru serviciile făcute inculpatului diferite sume de bani despre care a declartat că nu cunoştea că provin din fapte ilicite(filele 175-176 d.i. şi filele 153-171 Voi. 1 d.u.p).
Apărarea inculpatului C.E. a fost înlăturată de prima instanţă întrucât dacă, iniţial, era posibil ca acesta să nu cunoască provenienţa banilor considerând că îşi ajută un prieten, relaţia de pritenie dintre cei doi inculpaţi fiind confirmată chiar de inculpaţi şi martorii audiaţi în cauză, ulterior, prin continuareaactivităţilor argumentul invocat nu avea o justificare legală decât aceea de a obţine unle avantaje materiale. Mai mult, Curtea a reţinut că din interceptările comunicaţiilor dintre cei doi inculpaţi a rezultat că R. îi cere lui C. să deschidă un cont în Ungaria pentru a putea transfera banii către ruşi, referindu-se la tranzacţiile W. În acelaşi sens, a fost şi conversaţie on-line din data de 16 decembrie 2008, ora 05:49, în care utilizatorul cu numărul xxxxx (folosit de o persoană neidentificată) şi utilizatorul cu numărul xxxxx (folosit de R.E.), în care inculpatul îi trimite datele unei persoane din Constanţa, respectiv ale inculpatului E.C. pentru a primi un transfer monetar prin intermediul serviciului W.U., precum şi numărul de telefon 004xxxxx (număr utilizat de către R.E.), unde poate fi contactat.De reţinut a fost şi conversaţia de la ora 05:32, în care inculpatul R.E. folosind numărul de utilizator xxxxx poartă o conversaţie oniine cu o persoană care foloseşte numele de utilizator "jpablos1975", (J.P., New York), prilej cu care inculpatul îl întreabă pe interlocutor despre valabilitatea contului de debit deschis de cetăţeanul american în numele lui. Din discuţia celor doi a rezultat faptul că R.E. trebuie să primească anumite sume de bani transmise din SUA de la complcii acestuia, în cursul cercetărilor fiind identificate pe numele lui R. mai multe sume de bani, prin W.U., de la J.P., respectiv, la data de 07 martie 2009 - 300 dolari S.U.A.; la data de 22 mai2008 - 500 dolari S.U.A.; la data de 24 martie 2008 - 500 dolari S.U.A.; la data de 12 februarie 2008 - 500 dolari S.U.A.; la data de 03 februarie 2008 - 500 dolari S.U.A.; la adta de 30 ianuarie 2008 - 500 dolari S.U.A.; la data de 18 ianuarie 2008 - 999,99 dolari S.U.A. şi la data de 05 ianuarie 2008 - 999,99 dolari S.U.A.
Faptul că inculpatul R. a încercat să excludă orice implicare a sa în primirea sumelor de bani obţinute din vânzarea datelor informatice a fost confirmată şi de conversaţia din data de 08 ianuarie 2009, în care R.E. (de la postul telefonic xxxxx), îi contactează pe C.E. (aflat la postul telefonic cu numărul x), şi îi trasmite acestuia din urmă că are de "muncă", urmând să scoată de la Banca Romexterra anumite sume de bani. La data de 09 ianuarie 2009, în cadrul altei conversaţii R.E. (de la postul telefonic xxxxx), îl contactează pe C.E. (aflat la postul telefonic cu numărul x) pe care îl înştiinţează că a primit un e-mail cu un transfer „de 1.000". Relevant a fost şi faptul că la data de 13 ianuarie 2009, inculpatul R.E. a accesat adresa personală de e-mail xxxxx, a dat o căutare în conţinutul acesteia după numărul 2396972451,reprezentând un M. (număr de control pentru transfer de bani), fiind identificate 3 mesaje e-mail ce conţin datele unui transfer monetar W.U. trimis de la adresa de email xxx.com cu următoarele date de identificare M. xxx suma dolari S.U.A. 500 expeditor S.B. adresa New York. Persoana care a trimis suma de bani i-a cerut în schimb lui R.E. datele de identificare ale unor instrumente de plată electronică emise de compania A.E.
Tot în cursul lunii ianuarie 2009 inculpatul R.E. a primit pe adresa personală de email xxxxx un mesaj de poştă electronică trimis de darkel spellman"de pe adresa acestuia de email xxx.com, ce conţinea datele unui transfer monetar prin serviciul W.U., şi anume: "692-670-3584, K.D., dolari S.U.A. 1.500, Brooklyn NY", suma fiind ridicată inculpatul C.E. de la unul din oficiile băncii B.; un alt mesaj de poştă electronică trimis de D.J. folosind adresa de email xxxxx, ce conţinea datele unor transferuri monetare prin serviciul W.U., respectiv a sumelor de 920 dolari S.U.A. şi 480 dolari S.U.A.
În realizarea activităţii de spălare a banilor inculpatul R.E. a folosit un sistem anonim de încasare a banilor - sistemul de transferuri financiare on-line WM disponibil oricărui utilizator, indiferent de ţară, care dispunea de o conexiune la Internet, care utiliza unităţile monetare de tip VZM. Alimentarea conturilor cu monedă virtuală se făcea prin intermediul unor intermediari, denumiţi generic "exchangeri", unul dintre cei mai cunoscuţi fiind T.S.COM.cu activitatea în Rusia, un "exchanger" offshore de încredere în rândul utilizatorilor acestor sisteme virtuale de transfer bani.
Deşi, inculpatul a negat împrejurarea că a obţinut sumele de bani din activităţi ilicite, din înregitrarea convorbirii on-line din data 23 februarie 2009 dintre inculpat şi învinuita S.M., prietena inculpatului, care utiliza numărul XXXXX, acesta îi explică învinuitei cum să se conecteze în contul său de W.M., pentru a face tranzacţii online prin intermediul site-ului xxx.com. Ulterior, inculpatul i-a cerut prietenei sale să transfere banii utilizând datele transmise anterior prin SMS şi anume "J.F. din Miami, SUA", numărul M. "x", "receiver name: V.Z., Moscow, Rusia".
Sub aspect probator Curtea a mai reţinut şi convorbirile on-line dintre inculpat şi o persoană neidentificată din SUA la nr. de telefon xxx, în care inculpatul îi cere sprijinul în colectarea sumelor trimise pentru el contra unui comision întrucât au apărut probleme la W.U. şi că trebuie să plătească "săgeţile" cu 20% din sume; dintre inculpatul R. şi inculpatul C.E. căruia R. îi cere să deschidă un cont bancar în Ungaria, întrucât nu mai are încredere în transferurile W.U. şi că nu vrea să mai apară ţara România, comunicându-i că următoarele transferuri urmau să fie făcute de de americani la ruşi, iar aceştia să îi trimită direct carduri să scoată banii direct de pe acestea.
Deşi, inculpatul a avut o atitudine nesinceră în legătură cu primirea unor sume de bani proveniţi din activităţi ilicite, probatoriile admnistrate au dovedit vinovăţia sa în comiterea infracţiunii de spălare a banilor. Astfel, apărările formulate de acesta cu privire la împrejurări pe care nu Ie-a putut proba, cum ar fi primirea acestor sume drept cadou sau pentru activităţile desfăşurate privind schimbul valutar ori serviciile informatice oferite pentru utilizatorii unor site-uri sau câştiguri provenind din pariuri ori jocuri de noroc nu au putut fi primite de Curte, fiind înlăturate.
Faptul că inculpatul R.E. obţinea diferite sume de bani din activităţi ilicite era cunoscut de fratele acestuia R.L. şi mama inculpatului R.S. Astfel, la data de 25 ianuarie 2009 07:38, inculpatul îi spune mamei sale că a stat toată noaptea, până la 5 dimineaţa şi că „mi-a intrat şi negrii mei pe net", iar într-o altă convorbire din data de 24 februarie 2009, acesta îi comunică mamei că că nu îi merge internetul de la U., şi că se va duce iar la C. să ia modemul de Z. De asemenea, R. îi spune mamei sale că trebuie să primească bani în contul de pe NET, că nu mai vor "ăştia" să ridice banii, că acum îi primeşte în Rusia.
În acelaşi sens, este şi discuţia telefonică purtată la data de 03 septembrie 2009 de fratele inculpatului R.L. cu mama sa, care se plânge lui L. că E. a continuat să fure bani şi nu se mai opreşte sub motivaţia că îşi ajută tatăl, dar sumele date de acesta pentru tatăl său sunt mici de 1.000 dolari S.U.A., 100 sau 200 dolari S.U.A. iar restul banilor îi rămân acestuia „doar Alah ştie ce face.".
Faptul că inculpatul R. a încercat să ascundă proveninţa banilor obţinuţi din actiuviăţile ilegale a fost dovedit şi de împrejurarea că în cursul anului 2008 inculpatul a achiziţionat două autoturisme marca B. în valoare de cea.8.000 euro, pe care la data de 29 martie 2009 l-a înstrăinat către mama sa R.Ş. pentru suma de 9.000 dolari S.U.A. întrucât, după accidentul de circulaţie în care a fost implicat autoturismul nu mai prezenta siguranţă pentru inculpat, precum şi un autoturism marca I achiziţionat de inculpat în cursul anului 2008 cu suma de 20.000 euro.
Susţinerile inculpatului că aceste bunuri au fost achiziţionate cu banii părinţilor au fost infirmate de concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică care a stabilit că veniturile realizate de familia R. provin în activităţile desfăşurate de R.L. care a declarat/ realizat venituri nete în valoare de 338.758 RON şi R.Ş. a declarat/ realizat venituri nete în valoare de 283.664 RON. Potrivit declaraţiilor de venit a rezultat că în cursul anului 2008 familia R.L. şi R.Ş. a achiziţionat un apartament în Bucureşti, cu plata în numerar în valoare de 100.000 euro, echivalentul a 373.760 RON (3.737.600.000 lei vechi, volumul 15 fila 107-108) şi două autoturisme. Or, astfel cum se putut observa numai cheltuielile ocazionate de achiziţionarea acestor bunuri depăşesc veniturile realizate de familia R., fără alte costuri necesarea întreţinerii acestr imobile, taxelor şcolare şi a mijloacelor de subzistenţă.
Verificările efectuate au relevat faptul că potrivit formularelor de încasare numerar a transferurilor înregistrate pe numele inculpaţilor R.E. şi C.E., inculpatul C.E. a încasat în cursul anului 2007 suma de 15.082 dolari S.U.A., în cursul anului 2008 suma de 14.030 dolari S.U.A., iar în cursul anului 2009 suma de 18.807 dolari S.U.A., un total de 47.919 dolari S.U.A. (sume de bani primite de acesta în legătură cu activitatea inculpatului R.E. - volumul 14) iar inculpatul R.E. a încasat în cursul anului 2007 suma de 5.903 dolari S.U.A., în cursul anului 2008 suma de 104.770,79 dolari S.U.A., iar în cursul anului 2009 suma de 27.039,64 dolari S.U.A., suma totală fiind de 137.713, 43 dolari S.U.A.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, Curtea a constatat că instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a principiilor de bază care guvernează răspunderea civilă a inculpaţilor şi i-a obligat pe aceştia, în solidar, la înlăturarea consecinţelor dăunătoare ale faptelor lor ilicite, în scopul recuperării prejudiciului cauzat părţilor civile D.F.S. LLC (D. Card) şi A.E.E.L., luând act, totodată, că partea vătămată B.I./ B.K. nu s-a constituit parte civilă în cauză.
Probatoriile administrate în cauză au infirmat susţinerile inculpatului că prejudiciul acordat părţilor civile nu a fost dovedit ori că nu există vreo legătură de cauzalitate între activitatea infracţională a inculpaţilor, după cum nu s-ar fi făcut nici dovada că prejudiciile cauzate persoanelor fizice beneficiarii cardurilor au fost acoperite de către părţile civile.
Companiile americane D.F.S. LLC (D. Card) şi A.E.E.L. sunt furnizori independenţi de servicii de card de credit şi emitente a unei importante părţi din cardurile compromise prin activităţile ilicite ale inculpatului R.E., astfel cum s-a reţinut de Curte în cadrul analizei conţinutului constitutiv al infracţiunilor reţinute în sarcina acestuia, prin urmare reluarea argumentelor privind dovedirea vinovăţiei inculpatului şi a raportului de cauzalitate dintre faptele acestuia şi prejudiciul cauzat s-a apreciat că nu ar mai fi justificată.
În ceea ce priveşte, stabilirea cuantumului prejudiciului cauzat părţii civile D.C., Curtea a reţinut că, deşi inculpatul a susţinut că instanţa de fond a acordat părţii civile atât cât a cerut, din actele şi lucrările dosarului a rezultat că aceasta s-a constituit parte civilă cu suma de aprox.800.000 dolari S.U.A. (filele 16-35 Voi. 2 d.u.p.) iar instanţa, în urma analizei documentelelor justificative depuse de partea civilă la data constituirii de parte civilă dar şi în faza de cercetare penală, a acordat companiei despăgubiri în sumă de 798 020,72 dolari S.U.A.
Pierderile financiare datorate utilizării frauduloase a cardurilor emise de compania A.E., ale căror date de identificare au fost interceptate din aceleaşi sisteme informatice compromise, au fost estimate de parte civilă la suma de 256.109,52 dolari S.U.A., din care pierderi directe în valoare de 171.427,82 dolari S.U.A. (volumul 2 fila 139-142), însă instanţa având în vedere documntele depuse de parte civilă a reţinut ca valoare certă a prejudiciului suma de 171.427,82 dolari S.U.A., la care i-a şi obligat pe inculpaţi în,solidar.
Curtea, a reţinut că efectuarea unei expertize financiare în cauză pentru a identifica părţile civile şi a stabili valoarea certă a prejudiciului nu este justificată în condiţiile în care furnizorii de carduri au identificat atât cardurile compromise cât şi cuantumul sumelor extrase fără drept prin compromiterea acestor carduri.
Faptul că părţile civile nu au făcut dovada că au restituit sumele persoanelor fizice beneficiari ai cardurilor emise de cele două companii americane, s-a reţinut că nu are relevanţă în ceea ce priveşte existenţa prejudiciului creat de inculpaţi celor două companii, modalitatea în care companiile emitente de carduri vor despăgubi titularii de card reprezintând o chestiune subsidiară reparării pagubei şi are în vedere obligaţiile contractuale stabilite între emitent şi benficiar.
Criticile formulate de inculpat privind obligarea sa la acoperirea unui prejudiciu mai mare decât valoarea tranzacţiilor efectuate de către acesta s-a apreciat că nu sunt întemeiate. Astfel cum a rezultat din verificarea formularelor de încasare numerar a transferurilor înregistrate pe numele inculpaţilor R.E. şi C.E., în cursul anului 2007 inculpatul R. a încasat suma de 5.903 dolari S.U.A., în cursul anului 2008 suma de 104.770,79 dolari S.U.A., iar în cursul anului 2009 suma de 27.039,64 dolari S.U.A., în total 137.713, 43 dolari S.U.A., însă această împrejurare nu exclude vinovăţia sa în comiterea faptelor şi crearea prejudiciului stabilit de instanţă pe baza documnetelor prezentate de către părţile civile, având în vederea modul de operare identic prin accesarea fără drept a sistemelor informatice şi obţinerea de date informatice, date identificate în fişierele găsite în sistemele informatice ale inculpatului.
Criticile formulate de inculpat privind greşita menţinere de către instanţa de fond a măsurii sechestrului asigurător asupra sumelor găsite şi ridicate de la domiciliul părinţilor inculpatului, în sensul că, se impunea indisponibilizarea numai a bunurilor inculpatului, or, din probatoriile administrare a rezultat că inculpatul a locuit încă din timpul liceului în Bucureşti iar, ulterior, cu prietena sa S.M. în Bucureşti, la adresa din str. B.V., astfel că trebuiau restituite aceste sume soţilor R. aşa cum s-au restituit şi bijuteriile de familie.
Potrivit dispoziţiilor art. 163 alin. (2) C. proc. pen. măsurile asigurătorii în vederea reparaării pagubei se pot lua asupra bunurilor inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente până la concurenţa valorii probabile a pagubei.
Împrejuarea că sumele de bani asupra cărora s-a instituit măsura sechestrului asigurător au fost găsite în locuinţa părinţilor inculpatului R. din Constanţa unde acesta nu mai locuieşte efectiv, nu poate conduce la concluzia că luarea măsurii asigurătorii s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie având în vedere împrejurarea că există dovezi că aceste sume provin din activităţile ilicite ale inculpatului.
Susţinerile inculpatului că veniturile părinţilor erau mari şi justificau existenţa acestor sume de bani care erau destinate pentru a rezolva problemele de sănătate ale tatălui său nu au putut fi primite de Curte, fiind infirmate de contuziile raportului de constatare tehnico-ştiinţiflcă şi declaraţia de impunere pe anii 2008 - 2009 de la Admnistraţia financiară a mun. Constanţa (filele 1-14, voi. 15 d.u.p) dată de soţii R.L. Astfel, în perioada menţionată R.L. a declarat că a realizat venituri nete în valoare de 338.758 RON şi R.Ş. a declarat că a realizat venituri nete în valoare de 283.664 RON. De asemenea, din declaraţiile fiscale anuale a rezultat în cursul anului 2008, familia R.L. şi R.Ş. a achiziţionat un apartament în Bucureşti, cu plata în numerar în valoare de 100.000 euro, echivalentul a 373.760 RON şi două autoturisme, unul în valoare de 3.000 euro care afost revândut de inculpat mamie sale cu suma de 9.000 euro şi un alt autoturism Infiniţi în valoare de 30.000 euro. Or, numai cheltuiele ocazionate de achiziţionarea acestor bunuri depăşeau veniturile realizate de familia R. în perioda menţionată, astfel că susţinerile inculpatului nu au avut o justificare reală, concluziile raportului de expertiză extrajudiciară întocmit în cauză de expertul contabil Ş.N. şi depus de inculpat nefiind relevant sub aspcet probator.
Totdată, din declaraţiile martorilor N.V. şi D.G.E. (filele 142-143) propuşi de către inculpat şi audiaţi de instanţa de apel la termenul din data de 25 ianuarie 2010 a rezultat că era cunoscut faptul că R.L. era bolnav şi strângea bani pentru o eventuală intervenţie chirurgicală în străinătate, însă niciunul dintre martori nu a putut confirma de unde proveneau aceşti bani şi nici veniturile obţinute de soţii R.
Mai mult, Curtea a reţinut că din transcrierile convorbirilor telefonice dintre inculpat şi mama sa şi dintre fratele inculpatului, R.L. şi mama sa, a rezultat că membrii familiei cunoşteau despre activităţile ilicite desfăşurate de inculpat, mama acestuia confirmând în cadrul unui dialog purtat cu L. că primea sume din ce în ce mai mici de la inculpat, de câte 1.000, 100 sau 200 dolari.
În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor principale, Curtea a apreciat că pedepsele aplicate inculpaţilor de instanţa de fond au fost corect individualizate, ţinând seama de toate criteriile generale prevăzute de art. 72 alin. (1) C. pen.
Astfel, atunci când aplică pedeapsa, instanţa de judecată trebuie să ţină seama atât de elementele ce ţin de materialitatea faptei în sine, cât şi de datele referitoare la persoana inculpaţilor, numai examinate împreună aceste aspecte putând conduce la stabilirea în concret a periculozităţii sociale a celui pe care pedeapsa este chemată să-l reeduce. Sub acest aspect, Curtea a constatat că elementele legate de fapte şi de persoana inculpaţilor au fost corect valorificate de prima instanţă în procesul de individualizare a sancţiunilor penale, în acord şi cu referatul de evaluare psihologică întocmit în cauză de Societatea Profesională de Psihologie din Constanţa pentru inculpatul C. (129-130 Voi. I d.i.) şi declaraţiile martorilor şi actele depuse în circumstanţiere de către inculpaţi, existenţa acestora justificând aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege pentru infracţiunile săvârşite, instanţa de fond dând relevanţă circumstanţelor atentuante legale instituite de dipsoziţiile art. 74 lit. a) şi art. 74 alin. (2) C. pen.
Totodată, s-a apreciat că nu trebuie omisă nici atitudinea procesuală a inculpaţilor, care au încercat să denatureze adevărul şi să inducă în eroare organele judiciare, astfel că în timpul percheziţiei informatice efectuate asupra sistemelor informatice aparţinând inculpatului R.L. acesta a aruncat pe geamul de la imobilul unde locuia laptop-ul, fapt ce nu a mai permis organelor de cercetare să recupereze datele informatice stocate, iar pe parcursul procesului penal inculpatul R.L. a încercat să inducă instanţei ideea că avea suficienţi bani pentru a-şi achiziţiona cele două autoturisme, iar banii transferaţi de acesta şi ridicaţi prin interpuşi - inc. C.E. - provin din activităţi licite, însă ea trebuie analizată având în vedere criterii precum vârsta inculpaţilor, lipsa de experienţă transpusă în imaturitatea aprecierii valorilor sociale, folosindu-se de cunoştiintele informatice dobândite pentru a-şi dovedi valoarea în societate şi în cercul cunoscuţilor dar şi faptul că se află la primul contact cu legea penală .în aprecierea periculozităţii sociale sporite a inculpaţilor s-a apeciat că trebuie avută în vedere şi modalitatea de concepere şi executare a activităţii infracţionale de către aceştia, inculpatul R.E. folosindu-se de cunoştiintele informatice dobândite, a accesat fără drept, cu scopul obţinerii de date de identificare ale unor instrumente de plată electronică, utilizate de mai multe companii farmaceutice americane pentru efectuarea de plăţi la POS dispozitive a căror administrare era asigurată de la distanţă prin aplicaţia L.M., şi programul informatic „E.M. Soft" şi cu încălcarea măsurilor de securitate, a vândut datele instrumentelor de plată electronică interceptate, către diferite persoane (rezidenţi în Statele Unite ale Americii), care le-au utilizat fraudulos, prin achiziţionarea de bunuri sau servicii sau prin efectuarea de retrageri de numerar de la bancomate, iar pentru a ascunde provenienţa bunurilor a dispus transferul, în mod repetat, cu privire la diferite sume de bani, prin circuite financiare cu numerar de tip W.U., dar şi cu unităţi de valoare de tip „webmoney".
Pentru toate aceste considerente, Curtea a apreciat că pedepsele principale aplicate inculpaţilor atât sub aspectul cuantumului cât şi sub aspectul modalităţii de executare, respectiv, pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 6 luni închisoare pentru inculpatul R.E. în regim de executare şi pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare pentru inculpatul C.E. cu suspendarea executării sub supraveghere corespund tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), acestea reflectând atât gravitatea faptelor cât şi datele ce caracterizează persoana inculpaţilor, fiind apte să asigure atingerea scopului educativ preventiv prevăzut de art. 52 C. pen.în consecinţă, având în vedere toate considerentele anterior expuse, Curtea a apreciat că nu poate fi reţinută critica apelantului inculpat privind greşita sa condamnare, neexistând în cauză temeiuri de achitare, conform art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) şi d) C. proc. pen., astfel cum s-a solicitat în cadrul motivelor de apel.
În temeiul art. 383 rap la art. 350 C.p.p. a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului R.E. În temeiul art. 383 alin. (2) C. proc. pen. a dedus durata stării de arest preventiv a inculpatului R.E. de la 9 aprilie 2009 la zi.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., l-a obligat pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei decizii, în termen legal au declarat recursuri inculpatul R.E. precum şi intervenienţii persoane interesate R.S. şi R.L., criticând Decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 3859 pct. 9, 10, 14, 17, 171 şi 18 C. proc. pen., arătând în esenţă că inculpatului i-a fost grav încălcat dreptul la apărare prin greşita apreciere a probatoriilor atât de instanţa de fond, cât şi de către cea de apel, solicitând în principal achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) rap la art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru infracţiunile prev.de art. 42 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 161/2003, art. 43 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003; achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) rap la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracţiunile prev.de art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002 şi art. 23 din Legea nr. 656/2002 - cu privire la latura civilă a cauzei a arătat că nici prejudiciul şi nici cuantumul acestuia nu a fost dovedit cu probe, între producerea acestuia şi fapte neexistând legătură de cauzalitate. în opinia recurentului inculpat apare de neconceput obligarea sa la plata către părţile civile a unei sumei mai mari de bani ecât cea efectiv primită, în cauză nefăcându-se dovada până la acest moment că respectivele sume de bani au fost primite cu alt titlu decât cel de recompensă pentru servicii IT prestate pe internet.- greşita menţinere a măsurii sechestrului asigurător asupra sumelor de bani găsite şi ridicate de la domiciliul numiţilor R.L. şi R.Ş. (părinţii inculpatului), întrucât aceste bunuri aparţin altor persoane decât inculpatul.A mai arătat că, hotărârea este nelegală şi netemeinică, întrucât pentru stabilirea cuantumului prejudiciului, nu a fost administrat probatoriul; prejudiciul nu a fost demonstrat şi nici nu s-a stabilit legătura de cauzalitate între producerea acestuia în patrimoniul persoanelor vătămate, considerând că se impune determinarea cuantumului prejudiciului, astfel cum s-a reglementat prin modificările legislaţiei penale odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010. Cu privire la măsurile asigurătorii a arătat că în mod greşit a fost interpretată convorbirea mamei inculpatului, astfel că în mod greşit a fost menţinută măsură sechestrului asigurător asupra sumelor de bani găsite şi ridicate de la domiciliul părinţilor inculpatului.
Examinând hotărârile atacate prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 3859 pct. 9, 10, 14, 17, 171 şi 18 C. proc. pen. C. proc. pen., cât şi din oficiu, Înalta Curte, constată că recursul inculpatului este fondat iar recursurile intervenienţilor persoane interesate R.S. şi R.L. sunt inadmisibile, pentru considerentele ce vor urma.
Înalta Curte, apreciază că pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, astfel încât din analiza coroborată a probelor să poată fi reţinută cu certitudine vinovăţia sau nevinovăţia inculpatului R.E. pentru săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa, este necesar ca instanţa de apel să suplimenteze probatoriul administrat în cauză, impunându-se efectuarea unui raport de expertiză tehnică de specialitate IT, pentru a stabili modalitatea şi mecanismele prin care au fost accesate sistemele informatice ale companiei E., fiind imperios necesare cunoştiinţele unui specialist în domeniu. Înalta Curte apreciază că, în raport de ansamblul probator administrat în cauză până la acest moment, concluziile raportului de constatare tehnico - ştiinţifică şi opinia unui specialist în domeniul informatic, respectiv, a profesorului universitar Ş.S. propus chiar de către inculpat, nu sunt în măsură să fundamenteze convingerea fermă a instanţei în legătură cu modul în care au fost accesate sistemele informatice, mijloacele probatorii existente la dosar neoferind judecătorului suficiente informaţii tehnice de specialitate în acest sens, informaţii care urmează a fi valorificate în analizarea şi stabilirea împrejurărilor concrete ale comiterii faptelor.
Înalta Curte, apreciază că expertiza tehnică de specialitate IT este o probă concludentă pertinentă şi utilă cauzei, care poate să fundamenteze aprecierile instanţei în legătură cu modul în care s-au accesat sistemele informatice şi stocat datele informatice care au permis compromiterea cardurilor emise de companiile americane, concluziile aceasteia urmând a se corobora cu raportul existent la dosarul cauzei întocmit de compania C. SUA şi cu raportul de constatare întocmit de Institutul de Tehnologii Avansate Bucureşti precum şi cu rezultatul percheziţiilor informatice asupra sistemelor informatice aparţinând inculpatului, întrucât doar acestea nu au fost suficiente pentru a forma convingerea fermă a instanţei de judecată.
Cu privire la recursurile declarate de intervenientele persoane interesate, Înalta Curte, le va respinge ca inadmisibile, având în vedere că acestea nu au formulat apel împotriva sentinţei penale pronunţată de Tribunalul Bucureşti în primă instanţă, iar Decizia din apel nu a schimbat cu nimic hotărârea instanţei fondului, pretenţiile civile ale acestora urmând a fi valorificate într-un alt cadru procesual.
Faţă de aceste considerente, în baza art. 38515 pct 2 lit. c) C. proc. pen., se va admite recursul declarat de inculpatul R.E. împotriva Deciziei penale nr. 41/ A din 2 februarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia ll-a penală.
Se va casa Decizia recurată şi se va trimite cauza spre rejudecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T. - şi inculpatul R.E., aceleiaşi instanţe, respectiv Curtea de Apel Bucureşti.
Se va menţine starea de arest a inculpatului R.E., aprecindu-se că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri subuzistă, impunându-se menţinerea stării de arest a acestuia în continuare.
Se vor respinge ca inadmisibile recursurile declarate de intervenienţii persoane interesate R.S. şi R.L. împotriva aceleiaşi decizii.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de inculpat vor rămâne în sarcina statului iar suma de 100 lei, reprezentând onorariul parţial apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
Vor fi obligaţi intervenienţii persoane interesate R.S. şi R.L. la plata sumelor de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul R.E. împotriva Deciziei penale nr. 41/ A din 2 februarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia ll-a penală.
Casează Decizia recurată şi trimite cauza spre rejudecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T. şi inculpatul R.E., aceleiaşi instanţe, respectiv Curtea de Apel Bucureşti.
Menţine starea de arest a inculpatului R.E.
Respinge ca inadmisibile recursurile declarate de intervenienţii persoane interesate R.S. şi R.L. împotriva aceleiaşi decizii.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de inculpat rămân în sarcina statului iar suma de 100 lei, reprezentând onorariul parţial apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă intervenientii persoane interesate R.S. şi R.L. la plata sumelor de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 iunie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2312/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1060/2011. Penal → |
|---|
cbd oil cbd oils cbd oil hemp oil cbd cbd oil purekana cbd oil cbd oil cbd oil pure cbd oil