ICCJ. Decizia nr. 2922/2011. Penal

Decizii penale ICCJ 2011

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2922/2011

Dosar nr.2148/1/2011

Şedinţa publică din 5 septembrie 2011

Asupra recursurilor penale de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 186 din 24 decembrie 2009 a Tribunalului Brăila pronunţată în Dosarul nr. 2001/113/2008 s-a dispus condamnarea inculpatului A.C. la o pedeapsă principală 7 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi e) C. pen. pe o durată de 4 ani, pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), împotriva persoanelor vătămate M.S., C.C. şi Ş.M.-F., faptă săvârşită în perioada 2004 - 2006.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa principală de 4 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi e) C. pen. pe o durată de 2 ani pentru comiterea infracţiunii de proxenetism în formă continuată prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), faptă săvârşită în perioada 2005 - 2008.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor principale aplicate, inculpatul A.C., urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare la care se va adăuga un spor de pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare, în total va executa o pedeapsă principală de 8 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen. s-a dispus ca alături de pedeapsa principală de 8 ani şi 6 luni închisoare inculpatul A.C. să execute şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi e) C. pen. pe o durată de 4 ani.

În baza art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului A.C. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi e) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dispus ca din pedeapsa principală de 8 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin prezenta hotărâre, să se deducă durata reţinerii de 24 de ore din data de 29 iunie 2008 şi durata arestării preventive din data de 30 iunie 2008 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului A.C.

S-a dispus condamnarea inculpatului A.M. la următoarele pedepse.

- pedeapsa principală de 7 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi e) C. pen. pe o durată de 4 ani pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), împotriva persoanelor vătămate M.S., C.C. şi P.A.-D., faptă săvârşită în perioada 2004 - 2006.

- pedeapsa principală de 3 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi e) C. pen. pe o durată de 1 an pentru comiterea infracţiunii de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., faptă săvârşită în cursul anului 2006.

- pedeapsa principală de 4 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, faptă săvârşită în anii 2005 şi 2007.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor principale aplicate, inculpatul A.M. urmând să execute pedeapsa principală cea mai grea de 7 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de pedeapsă de 2 ani închisoare, în total să execute o pedeapsă principală de 9 ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen. s-a dispus ca alături de pedeapsa principală de 9 ani închisoare, inculpatul A.M. să execute şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi e) C. pen. pe o durată de 4 ani.

În baza art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului A.M. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi e) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) din pedeapsa principală rezultantă de 9 ani închisoare aplicată inculpatului, s-a dedus durata reţinerii de 24 de ore din data de 29 iunie 2008 şi durata arestării preventive din data de 30 iunie 2008 la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului A.M.

În baza art. 14 C. proc. pen. şi art. 346 C. proc. pen. în referire la art. 998 C. civ. s-au admis în parte pretenţiile civile formulate în cauză de partea vătămată Ş.M.-F. după cum urmează:

S-a dispus obligarea inculpatului A.C. la plata către partea civilă Ş.M.-F. a sumei de 15.000 euro în echivalent RON la data plăţii, din care suma de 9.000 euro cu titlu de daune materiale şi suma de 6.000 euro cu titlu de daune morale.

În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 în referire la art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea de la cei doi inculpaţi în folosul statului a următoarelor sume de bani:

- de la inculpatul A.C. suma de 67.850 euro în echivalent RON la data punerii în executare, sumă de bani obţinută de inculpat prin comiterea infracţiunii de trafic de persoane [respectiv suma de 67.500 euro reprezintă 1/2 din suma obţinută de cei doi inculpaţi de la persoana vătămată C.C. şi suma de 350 euro reprezintă 1/2 din suma de bani obţinută de cei doi inculpaţi de la persoana vătămată M.S.].

- de la inculpatul A.M. suma de 74.327 euro în echivalent RON la data punerii în executare, sumă de bani obţinută de inculpat prin comiterea infracţiunii de trafic de persoane [respectiv suma de 67.500 euro reprezintă 1/2 din suma obţinută de cei doi inculpaţi de la persoana vătămată C.C., suma de 350 euro reprezintă 1/2 din suma de bani obţinută de cei doi inculpaţi de la persoana vătămată M.S. şi suma de 6.477 euro reprezintă suma de bani obţinută de inculpat de la persoana vătămată P.A.-D.].

În baza art. 329 alin. (4) C. pen. s-a dispus confiscarea de la cei doi inculpaţi în folosul statului a următoarelor sume de bani:

- de la inculpatul A.C. suma de 24.535 euro în echivalent RON la data punerii în executare, sumă de bani obţinută de inculpat din comiterea infracţiunii de proxenetism [respectiv suma de 700 euro obţinută de la martora S.V., suma de 18.515 euro obţinută de la martora I.A. şi suma de 5.320 euro obţinută de la martora V.S.G.].

- de la inculpatul A.M. suma de 30.000 euro în echivalent RON la data punerii în executare, sumă de bani obţinută de inculpat din comiterea infracţiunii de proxenetism faţă de martora B.M.G.

S-a luat act că sumele de bani care au fost utilizate la cumpărarea bunurilor dobândite ca urmare a săvârşirii de către inculpatul A.M. a infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, au fost confiscate ca fiind bani obţinuţi de cei doi inculpaţi din comiterea infracţiunii de trafic de persoane şi proxenetism.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. pen. s-a menţinut măsura asiguratorie dispusă asupra bunurilor inculpatului A.M. până la executarea măsurii confiscării sumei totale de 205.712 euro în echivalent RON la data punerii în executare şi a plăţii despăgubirii de 15.000 euro în echivalent RON la data plăţii către partea civilă Ş.M.-F., măsuri asigurătorii dispuse prin următoarele acte:

- Ordonanţa de aplicare a sechestrului asigurător nr. 136/D/P/2005 din 29 iunie 2008 a D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila asupra: apartamentului cu 2 camere situat în Brăila, A.P., aparţinând inculpatului A.M.

- Ordonanţa de aplicare a sechestrului asigurător nr. 136/D/P/2005 din 29 iunie 2008 a D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila asupra: imobilului şi terenului aferent situat în Municipiul Brăila, str. P.

- Ordonanţa de aplicare a sechestrului asigurător nr. 136/D/P/2005 din 29 iunie 2008 a D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila asupra: apartamentului cu o cameră situat în Municipiul Brăila, A.N.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. s-a menţinut măsura asiguratorie dispusă prin Ordonanţa de aplicare a sechestrului asigurător nr. 136/D/P/2005 din 29 iunie 2008 a D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila până la executarea măsurii confiscării sumei totale de 205.712 euro în echivalent RON la data punerii în executare şi a plăţii despăgubirii de 15.000 euro în echivalent RON la data plăţii către partea civilă Ş.M.-F., asupra următoarelor bunuri aparţinând inculpaţilor A.C. şi A.M..

- un televizor tip L., marca E. şi telecomanda acestuia;

- un lanţ cu cruciuliţă confecţionat dintr-un metal de culoare galbenă;

- 2 (doi) cercei răsuciţi confecţionaţi dintr-un metal de culoare galbenă;

- un inel model şarpe confecţionat dintr-un metal de culoare galbenă;

- 2 (doi) cercei bombaţi gravaţi confecţionaţi dintr-un metal de culoare galbenă.

În baza dispoziţiilor art. 189 - 191 C. proc. pen. s-a dispus obligarea inculpaţilor la câte 1000 RON fiecare cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 140 RON reprezintă pentru fiecare inculpat două onorarii avocat din oficiu [100 RON onorariu avocat din oficiu dosar urmărire penală, şi 40 RON onorariu avocat din oficiu menţinerea măsurii arestării preventive].

S-a dispus avansarea din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti a sumei de 280 RON reprezentând onorariile avocaţilor din oficiu, după cum urmează:

- 200 RON reprezentând două onorarii avocat din oficiu dosar urmărire penală către avocat O.B. din Baroul Brăila [delegaţiile de asistenţă judiciară obligatorie din 12 august 2008 emise de Baroul Brăila].

- 40 RON reprezentând onorariu avocat din oficiu dosar fond menţinerea măsurii arestării preventive către avocat R.E. din Baroul Brăila [delegaţia de asistenţă judiciară obligatorie din 22 august 2008 emisă de Baroul Brăila].

- 40 RON reprezentând onorariul avocatului din oficiu dosar fond menţinerea măsurii arestării preventive - către avocat M.G. din Baroul Brăila [delegaţia de asistenţă judiciară obligatorie din 22 august 2008 emisă de Baroul Brăila].

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond, Tribunalul Brăila, a avut în vedere că prin rechizitoriul nr. 136/D/P/2005 din 21 august 2008 al D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila, înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. 2011/113/2008, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

- A.C. pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi proxenetism în formă continuată prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- A.M. pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane în formă continuată prevăzută de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. şi infracţiunea de spălare de bani prevăzută de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002.

În cauză au fost administrate probe prin următoarele mijloace de probă:

- declaraţiile persoanelor vătămate: M.S.; C.C.; Ş.M.F.;

- declaraţiile martorilor: S.V.; B.M.-G.; V.S.-G.; D.P.; P.A.-D.; S.A.-Ş.; S.E.; C.M.; J.G.; J.M.; S.G.; I.A.; P.T.;

- declaraţia martorului cu identitate protejată P.C.;

- procesele-verbale de efectuare a recunoaşterilor din grup de fotografii;

- procesele-verbale de efectuare a percheziţiilor la domiciliile inculpaţilor A.C. şi A.M. şi planşele foto anexă întocmite cu această ocazie;

- procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi;

- formulare de transfer bancar a sumelor de bani obţinute de inculpaţi din comiterea infracţiunilor de proxenetism şi trafic de persoane;

- declaraţiile inculpaţilor A.C. şi A.M.;

- contract de credit bancar pentru persoane fizice din 02 martie 2006 între B. SA - Sucursala Judeţeană Brăila în calitate de "bancă" şi A.M. în calitate de "împrumutat" pentru împrumutarea sumei de 3.700 RON;

- contract de vânzare-cumpărare din 02 iunie 2005 de Biroul Notarial S.C. "R.&R." prin care cumpărătorul A.M. cumpără de la vânzătoarea T.C., apartamentul situat în municipiul Brăila ansamblul H., A.P., jud. Brăila compus din 2 camere şi dependinţe pentru preţul de 280.000.000 lei vechi.

- contractul de ipotecă pentru garantarea creditului ipotecar acordat în baza prevederilor Legii nr. 190/1999, din 02 iunie 2005 de Biroul Notarial S.C. "R.&R." încheiat între A.M. în calitate de garant ipotecar şi B.C. SA - Sucursala Judeţeană Brăila în calitate de creditor ipotecar.

- contract de credit ipotecar bancar pentru persoane fizice din 30 mai 2005 încheiat între SC B. SA - prin Sucursala Judeţeană Brăila în calitate de bancă şi A.M. în calitate de împrumutat şi garant cu ipotecă;

- contract de ipotecă din 30 martie 2002 încheiat între A.M. în calitate de garant ipotecar împrumutat şi B. SA prin Sucursala Judeţeană Brăila, din 30 martie 2007 de B.N.P. L.B.

- contract de credit pentru nevoi personale din 10 aprilie 2008 încheiat între SC R. IFN SA Cluj în calitate de creditor şi A.M. în calitate de împrumutat;

- declaraţia lui A.L. din 15 iulie 2008 de Baroul Notarial S.C. "V.&A.", în care declarantul arată că i-a dat lui A.M. suma de 40.000 RON pentru a plăti unele datorii rezultate în urma cumpărării unui imobil în municipiul Brăila, str. P., jud. Brăila;

- un număr de 7 fotografii cu imagini din imobilele achiziţionate de inculpatul A.M.

- fişele de cazier judiciar ale inculpaţilor.

Din analiza şi interpretarea coroborată a probelor administrate în cauză instanţa a reţinut, în fapt, următoarele:

Inculpaţii A.C., zis "S." şi A.M. sunt fraţi. Începând din anul 2004, cei doi inculpaţi au acţionat în mod concertat în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale comune pentru racolarea, cazarea, transportul şi exploatarea sexuală prin obligarea la practicarea prostituţiei, în unele cazuri, a unui număr de 8 tinere în vederea obţinerii unor importante sume de bani.

Inculpaţii au iniţiat, începând din anul 2005, relaţii de concubinaj cu tinere având o situaţie materială deosebit de grea. Inculpaţii au reuşit să le determine pe victime să practice prostituţia făcându-le promisiuni de căsătorie şi promiţându-le că din banii obţinuţi prin practicarea prostituţiei vor achiziţiona un imobil şi o maşină (cum este cazul victimelor C.C., M.S., P.A.D.).

În alte situaţii, inculpaţii le-au comunicat tinerelor că vor practica prostituţia şi că vor împărţi banii în cote egale, promisiuni care, însă, nu au fost respectate.

Activitatea inculpaţilor a continuat să se desfăşoare până în prezent, cele două tinere care au practicat prostituţia în favoarea lor fiind I.A., zisă "A." şi V.S.G., zisă "S.".

Victimele infracţiunii de trafic de persoane sunt: C.C., Ş.M.-F., M.S. şi P.A.D.

Tinerele racolate în mod expres pentru practicarea prostituţiei sunt: S.V., I.A., B.M.G. şi V.S.G.

1. În cursul lunii decembrie 2003 victima M.S. - care participă în procesul penal în calitate de martor, a devenit concubina inculpatului A.M.

Cunoscând că victima avea un minor în întreţinere, iar situaţia sa materială era deosebit de grea, cei doi inculpaţi au convins-o să plece în Spania pentru a practica prostituţia. Inculpatul A.M. i-a promis victimei că din banii obţinuţi din prostituţie îşi vor cumpăra împreună o casă şi îşi vor deschide un bar. Victima a acceptat propunerea făcută, iar inculpatul A.C. a făcut rezervările pentru plecarea în Spania la o firmă de transport persoane din municipiul Galaţi, urmând să o ajute pe victimă să se înscrie la un club din Spania.

La data de 2 iunie 2004 victima a plecat spre Spania însoţită de martora I.A., concubina inculpatului A.C. Aceasta din urmă mai fusese plecată anterior în Spania unde practicase prostituţia şi trebuia să o însoţească pe victimă la clubul unde se practica prostituţia.

La graniţa cu Ungaria sau Austria, martora I.A. a fost dată jos din autocar, lucrătorii vamali nepermiţându-i acesteia să tranziteze statul respectiv, astfel că victima M.S. şi-a continuat călătoria spre Spania singură.

În Spania, victima a fost aşteptată de către două tinere pe nume "V." şi "N." (rămase neidentificate) care, urmare solicitării telefonice transmise de martora I.A., au înscris-o pe victimă la hotelul "M." în incinta căruia era un bar de noapte unde practicau prostituţia circa 100 tinere.

Victima s-a cazat la acest hotel şi a practicat prostituţia timp de aproximativ o lună de zile, având numele de scenă "P.". Victima a descris procedura exactă de racolare a clienţilor şi tarifele pe care aceştia le achitau în declaraţie.

În intervalul de timp de o lună de zile, victima era controlată telefonic de inculpatul A.M. care, nemulţumit fiind de sumele mici de bani trimise de aceasta în ţară, îi solicita să trimită cât mai mulţi bani.

La începutul lunii iulie 2004, victima a fost contactată telefonic de către A.C. care i-a solicitat să vină în localitatea Granada.

Victima a venit în această localitate şi a fost înscrisă de către acest inculpat la clubul "D.J.".

Aici victima a cunoscut-o pe C.C., zisă "T.", o altă concubină a inculpatului A.C., care venise în Spania la data de 30 iunie 2004 împreună cu acest inculpat.

La acest club M.S. şi C.C. au practicat prostituţia timp de două săptămâni. În această perioadă A.M. a mai trimis o tânără în Spania, respectiv pe A.M. (persoană care până acum nu a putut fi audiată fiind plecată în străinătate). Şi A.M. a practicat prostituţia la acelaşi club.

Victimele M.S. şi C.C. au fost cazate de către inculpatul A.C. într-un apartament închiriat de el în G., o suburbie a oraşului Granada.

Inculpatul A.M. a continuat să o sune pe victima M.S. solicitându-i să câştige cât mai mulţi bani prin practicarea de raporturi sexuale anale şi orale (conform declaraţiei victimei) dar aceasta a refuzat să facă acest lucru.

Banii obţinuţi de victimă în clubul "D.J." au fost luaţi de inculpatul A.C., fiind trimişi de acesta în ţară membrilor familiei sale).

Relaţia de concubinaj a victimei M.S. cu inculpatul A.M. a durat aproximativ 5 luni de zile, după care aceasta a iniţial o relaţie de concubinaj cu un cetăţean spaniol, rupând orice legătură cu inculpaţii.

Declaraţiile victimei M.S. se coroborează cu declaraţiile mamei sale, D.P., audiată în calitate de martor la data de 7 decembrie 2005.

Aceasta a confirmat modul în care fiica sa a fost determinată prin inducere în eroare de către inculpatul A.M. să plece în Spania, prin promisiunea achiziţiei unui apartament care urma să revină, la majorat, fiului victimei, pe nume I.D.Ş. (conform declaraţiei martorei).

Din declaraţia victimei a rezultat că pentru A.M. au mai practicat prostituţia A.M. şi "N." - identificată ulterior ca fiind D.N.

A.M. nu a putut fi audiată întrucât din anul 2005 a părăsit România şi nu a mai revenit în ţară (aspect care rezultă din procesul-verbal de căutare).

Împrejurarea că A.M. a practicat prostituţia în favoarea inculpatului A.M. a rezultat şi din declaraţia martorei S.A.Ş. care a cunoscut-o pe A.M. şi a luat cunoştinţă de faptul că inculpatul A.M. i-a înlesnit practicarea prostituţiei plătindu-i costurile de deplasare în Spania şi ajutând-o să se înscrie la clubul "D.J.". Despre D.N., victima M.S. a relatat că a fost anterior concubina inculpatului A.M. şi a practicat o îndelungată perioadă de timp prostituţia în Spania, în favoarea acestui inculpat.

2. În vara anului 2004 victima C.C. - care participă în procesul penal în calitate de martor, a devenit concubina inculpatului A.C.. Acesta i-a propus victimei să plece împreună în Spania ca să muncească, iar din banii obţinuţi să achiziţioneze împreună o casă.

Inculpatul A.C. s-a oferit să achite toate taxele necesare eliberării paşaportului victimei şi cumpărării biletului de drum în Spania.

Victima a acceptat propunerea inculpatului, iar la data de 30 iunie 2004 a plecat împreună cu acesta în Spania. Anterior plecării, victima a fost cazată timp de o săptămână de zile în apartamentul inculpatului A.M. situat în Brăila, căminul SNB.

La sosirea în Spania inculpatul A.C. a cazat-o pe victimă într-un apartament închiriat de el situat în cartierul G. din localitatea Granada.

Timp de două zile, inculpatul A.C. a pretins că îi caută victimei un loc de muncă, dar până la urmă i-a comunicat acesteia că singura posibilitate de a câştiga bani era să practice prostituţia într-un club de noapte.

Neavând bani ca să revină în ţară şi necunoscând limba spaniolă, depinzând în mod total din punct de vedere financiar de inculpat, victima a acceptat până la urmă să se prostitueze şi a fost înscrisă la clubul "S.Q." din localitatea S.F.

Victima a început să practice prostituţia din luna iulie 2004 la acest club şi în fiecare dimineaţă, banii câştigaţi erau luaţi de inculpatul A.C. care îi trimitea în ţară membrilor familiei sale. Câştigul mediu zilnic realizat de victimă era de circa 250 euro (conform declaraţiei acesteia).

Inculpatul A.C. a rămas în Spania timp de trei luni de zile şi apoi s-a întors în România.

În acest interval de timp în Spania a sosit şi I.A., concubina lui, care a practicat prostituţia o perioadă de timp în clubul "S.Q." împreună cu victima C.C.

În luna noiembrie 2004, inculpatul A.C. a revenit în Spania unde a rămas până în luna decembrie 2004 când s-a întors în România împreună cu victima C.C.

La data de 27 ianuarie 2005 victima a plecat din nou în Spania şi a continuat să practice prostituţia în modalitatea anterior descrisă până în luna octombrie 2005, cu scurte întreruperi pe perioada când revenea în ţară la expirarea fiecărei perioade de trei luni cât avea o viză de şedere în Spania.

Deşi la un moment dat victima a aflat că inculpatul A.C. avusese o relaţie cu I.A., aceasta a indus-o în eroare ascunzându-i faptul că relaţia lui cu I.A. nu a încetat niciodată.

Promisiunile inculpatului că din banii obţinuţi de victimă îşi vor cumpăra împreună o casă nu s-au realizat, în schimb cu banii obţinuţi de victimă la care s-au adăugat alte sume de bani obţinuţi în acelaşi mod de către alte tinere care practicau prostituţia în favoarea celor doi inculpaţi, A.M. şi-a achiziţionat un număr de 3 imobile, pe numele său şi nicidecum pe numele victimei.

De altfel, după cum se poate observa, modul de operare al celor doi inculpaţi constă în iniţierea de relaţii de concubinaj cu victimele urmate de promisiuni neadevărate privind achiziţia de bunuri pe numele victimelor.

De altfel, aşa se explică şi atitudinea victimei care a consimţit să practice prostituţia în favoarea inculpatului A.C., explicaţia fiind aceea că acesta a indus-o şi menţinut-o în eroare o perioadă îndelungată de timp, aproximativ un an şi jumătate.

Conform unui calcul estimativ, inculpatul A.C. şi-a însuşit de la victimă în perioada iulie 2004 - octombrie 2005 o sumă totală de 135.000 euro calculată la un câştig mediu zilnic de 250 euro.

La clubul "S.Q.", victima C.C. le-a cunoscut pe Ş.M.F., M.S. şi P.A.D.

De asemenea, victima a declarat că în favoarea inculpatului A.C. a mai practicat prostituţia o fată pe nume "S." identificată ulterior ca fiind V.S.G.

Declaraţia victimei C.C. se coroborează cu cea a mamei sale, martora S.E., audiată de către procuror la data de 18 iulie 2006.

De asemenea, victima a pus la dispoziţia organului de cercetare penală o parte din formularele de transfer bancar, respectiv 10 formulare, prin care aceasta a trimis bani în ţară inculpatului A.C. şi membrilor familiei sale.

3. În cursul lunii octombrie 2004, victima Ş.M.F. - care participă în procesul penal în calitate de parte vătămată - l-a cunoscut iniţial pe inculpatul A.C. şi ulterior pe fratele acestuia, A.M., prin intermediul martorului J.M.

Astfel, în vara anului 2004, victima a iniţiat o relaţie de concubinaj (care continuă şi în prezent) cu P.M., nepotul martorilor J.M. şi J.G.

Întrucât avea un minor în întreţinere, victima s-a hotărât să plece în Spania ca să muncească.

Martorul J.M. i-a făcut victimei cunoştinţă cu inculpatul A.C., iar acesta le-a promis că îi va ajuta să se angajeze la un bar în Spania, promisiune care a fost imediat acceptată de victimă.

În mod expres, inculpatul i-a comunicat victimei că va lucra într-un bar unde va servi băuturi alcoolice şi i-a atras atenţia că "dacă va fi fată ascultătoare, va câştiga mulţi bani" (conform declaraţiei victimei).

La data de 13 ianuarie 2005, victima Ş.M.F. a ieşit din România cu un autocar, călătorind împreună cu cei doi inculpaţi, cu P.A.-D. (concubina la acel moment a inculpatului A.M.), cu martorul J.M., cu M.I. şi soţia lui, M.I.E. (ultimii doi prieteni ai celor doi inculpaţi).

La graniţa cu Austria, tot grupul a fost întors din drum, fiind obligaţi să se întoarcă în România.

La data de 9 februarie 2005 grupul (având aceiaşi componenţă, cu excepţia inculpatului A.M.) a plecat din nou spre Spania, ajungând în localitatea Granada.

Abia în acel moment, inculpatul A.C. i-a comunicat victimei că nu va lucra la un bar ci se va prostitua într-un club de noapte numit "D.J.".

La protestele vehemente ale victimei, inculpatul A.C. i-a luat acesteia paşaportul şi i-a pus în vedere că trebuie să îi plătească suma de 3.000 euro cu titlu de răsplată pentru că a plasat-o la clubul de noapte "D.J.".

Necunoscând limba spaniolă, fiind în totalitate dependentă financiar de inculpatul A.C. şi neavând nici paşaport, şi nici bani ca să se întoarcă în România, victima a fost nevoită să accepte să practice prostituţia, mai ales în condiţiile în care, după ce a ajuns în Spania inculpatul A.C. şi-a schimbat complet atitudinea, înjurând-o şi bătând-o frecvent.

Timp de 8 luni de zile victima a practicat prostituţia în cluburile "D.J." şi "P.", toţi banii fiind însuşiţi de inculpat.

Chiar şi după ce a achitat suma de 3.000 euro, inculpatul A.C. i-a pretins în continuare bani, promiţându-i că la întoarcerea în ţară îi va permite să locuiască în garsoniera deţinută de fratele său şi îi va asigura cele necesare traiului zilnic, promisiuni care nu au fost respectate.

În intervalul de 8 luni de zile cât a practicat prostituţia, inculpatul A.C. şi-a însuşit de la victimă suma totală de circa 9.000 euro.

Inculpatul A.C. nu i-a permis să-şi anunţe familia despre situaţia sa, iar exploatarea sexuală a victimei s-a realizat, aşa cum am menţionat şi anterior, prin constrângere şi folosirea de violenţe verbale şi fizice.

În vara anului 2005, inculpatul A.C. i-a spus victimei că nu mai făcea suficienţi bani şi că, pe cale de consecinţă, nu îl mai interesează persoana ei. Decizia inculpatului s-a datorat faptului că victima era însărcinată (în luna a şasea) şi nu mai putea să întreţină raporturi sexuale.

Victima a rupt orice legătură cu inculpatul şi s-a mutat în localitatea A., revenind ulterior în ţară.

Susţinerile victimei Ş.M.F. se coroborează cu declaraţiile martorilor J.M. şi J.G., care au confirmat faptul că racolarea ei a fost făcută prin inducerea în eroare cu privire la munca pe care victima trebuia să o presteze în Spania.

Victima Ş.M.F. s-a constituit parte civilă cu suma de 9.000 euro reprezentând daune morale, solicitând să fie despăgubită de către inculpatul A.C.

La data de 24 martie 2006, victima a fost identificată de autorităţile spaniole după ce a depăşit viza de şedere în Spania. La data de 13 iulie 2006, victima a fost returnată în România pe baza unui ordin de expulzare.

La sosirea în ţară, lucrătorii de poliţie din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Bucureşti - Băneasa s-au sesizat din oficiu în legătură cu faptul că victima a fost exploatată sexual de inculpatul A.C.

Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti sub nr. 9223/P/2006 şi a fost declinată în favoarea D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila, fiind înregistrată aici sub nr. 12/D/P/2007.

Prin ordonanţa D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila întocmită la data de 3 aprilie 2007, Dosarul nr. 12/D/P/2007 a fost conexat la prezenta cauză.

4. Martora S.V. îl cunoaşte de mult timp pe inculpatul A.C. deoarece a locuit în acelaşi imobil cu acesta, respectiv o locuinţă socială închiriată de la D.S.P. Brăila, situată în municipiul Brăila, str. R.

Martora cunoştea faptul că I.A., concubina inculpatului A.C. este plecată în Spania şi îi trimite sistematic banii în ţară inculpatului.

Deoarece avea doi minori în întreţinere, iar veniturile realizate în ţară erau insuficiente, martora s-a hotărât să plece în Spania pentru a-şi găsi un loc de muncă.

În toamna anului 2005 martora i-a cerut inculpatului A.C. să-i împrumute suma de 200 euro pentru a putea pleca în Spania, iar inculpatul a fost de acord să-i împrumute suma de bani respectivă cu condiţia să-i restituie 500 de euro.

La data de 22 octombrie 2005, inculpatul A.C. a plecat în Spania convenind cu martora să o aştepte la Barcelona.

La data de 3 noiembrie 2005 şi martora S.V. a plecat spre Spania şi, conform înţelegerii, a fost aşteptată de inculpatul A.C. la Barcelona, fiind cazată de aceasta în apartamentul în care locuia inculpatul împreună cu concubina sa, I.A.

Timp de câteva zile, martora S.V. a încercat să-şi găsească un loc de muncă dar nu a reuşit.

În cele din urmă, martora a acceptat propunerea inculpatului A.C. de a practica prostituţia la clubul "E.P." unde practica prostituţia I.A.

Inculpatul i-a înlesnit martorei înscrierea la clubul "E.P.", iar timp de două săptămâni martora a practicat prostituţia împreună cu I.A., fiind cazată în apartamentul închiriat de inculpat.

Martora a câştigat zilnic din practicarea prostituţiei sume cuprinse între 30 şi 150 euro şi i-a remis inculpatului A.C. suma de 700 euro.

Inculpatul i-a propus să practice în continuare prostituţia sub "protecţia" sa timp de trei luni de zile, pretinzându-i martorei o cotă parte de 50 % din banii obţinuţi, propunere cu care martora nu a fost de acord.

Deşi inculpatul a insistat, martora l-a ameninţat că îl va denunţa organelor judiciare, motiv pentru care a renunţat la pretenţiile sale iar martora a plecat din locuinţa lui.

Martora a rămas în continuare în Spania şi în acest interval de timp s-a întâlnit cu o prietenă de-a sa din Brăila, pe nume S.A.M. Aceasta i-a relatat că inculpatul A.C. a încercat să o ducă şi pe ea în Spania, dar cunoscând faptul că inculpatul exploatează sexual tinere în Spania, a refuzat propunerea (aspect care rezultă din declaraţia martorei S.V.).

S.A.M. nu a putut fi audiată în cauză deoarece este plecată în Spania, necunoscându-se data când aceasta va reveni la domiciliu.

Susţinerile martorei S.V. sunt confirmate de declaraţia martorului S.G. (soţul său) şi se coroborează cu procesul-verbal de recunoaştere din grup de fotografii.

5. În primăvara anului 2006, B.M.G. - care participă în procesul penal în calitate de martor, l-a cunoscut pe inculpatul A.M. şi a devenit concubina acestuia.

A.M. i-a spus că "tradiţia familiei sale este ca femeile pe care le au cei doi fraţi să plece în Spania" şi că va câştiga sume însemnate de bani dacă va accepta să plece în Spania ca damă de companie.

Deşi iniţial a refuzat propunerea inculpatului A.M., până la urmă martora a acceptat să plece în Spania.

În luna august 2006 martora B.M.G. a plecat în Spania împreună cu I.A. şi V.S.G. - zisă "S.".

Martora a fost înscrisă la clubul "B." din Madrid, a practicat prostituţia împreună cu V.S.G. şi i-a trimis inculpatului A.M. suma de 30 milioane lei ROL.

Inculpatul A.M. i-a pretins martorei să practice prostituţia şi să-i trimită bani în ţară, comunicându-i martorei că dacă nu acceptă condiţiile lui, inculpatul va comunica membrilor familiei martorei adevărata ei ocupaţie.

Deoarece familia sa ştia că munceşte într-un restaurant, martora a rămas să practice în continuare prostituţia în beneficiul inculpatului A.M., pentru a nu deteriora şi mai mult relaţiile cu familia sa.

Timp de circa 7 - 8 luni de zile martora a practicat prostituţia în cluburile "J." şi "B." din Madrid şi "R." din Barcelona şi i-a expediat inculpatului A.M. aflat în România suma totală de 30.000 euro.

Deşi inculpatul i-a promis martorei că din aceşti bani îşi vor deschide împreună un service auto sau o spălătorie auto, în realitate inculpatul a rambursat anticipat un credit la B, a achitat avansul pentru imobilul situat în municipiul Brăila, str. P. şi a achiziţionat pe numele său un autoturism marca "S".

Nemulţumită că nu şi-a respectat promisiunea, martora a rupt relaţiile cu inculpatul.

În declaraţia sa, martora a confirmat că I.A. şi V.S.G. au practicat prostituţia în favoarea inculpatului A.C. Acestea nu aveau voie să-şi sune familiile fără ştirea inculpatului A.C. De asemenea, aceasta a confirmat că "T." (respectiv C.C.) şi "M." (respectiv Ş.M.F.) au practicat prostituţia în favoarea inculpatului A.C.

Martora a arătat că în favoarea inculpatului A.M. au mai practicat prostituţia "L.", actuala concubină a acestuia, identificată ca fiind C.L.D., precum şi "D.", respectiv P.A.-D.

6. În toamna anului 2004 inculpatul A.M. a cunoscut-o pe P.A.-D., persoană care nu a putut fi audiată până în prezent deoarece este plecată în Spania.

Din declaraţia mamei sale, P.T., audiată în calitate de martor, a rezultat că fiica sa a trăit în concubinaj cu inculpatul A.M., iar acesta i-a promis că se vor căsători.

Inculpatul i-a promis D. că o va ajuta să se angajeze la un restaurant din Spania, iar din banii obţinuţi îşi vor achiziţiona împreună un apartament şi îşi vor deschide o frizerie.

La data de 13 ianuarie 2005 P.A.-D. a plecat în Spania împreună cu inculpaţii A.C. şi A.M., precum şi cu Ş.M.F. dar din cauza unor probleme la frontieră, aceştia au revenit la domiciliu.

La data de 9 februarie 2005 P.A.-D. a plecat din nou în Spania însoţită doar de inculpatul A.C.

Martora P.T. a fost contactată telefonic din Spania de fiica sa dar toate convorbirile s-au purtat pe telefonul inculpatului A.M. şi numai în prezenţa sa.

În cursul lunii iulie 2005, P.A.-D. a întrerupt orice legătură cu inculpatul A.M. În cele din urmă P.A.-D. i-a mărturisit mamei sale că a practicat prostituţia în favoarea inculpatului A.M.

Aspectele referitoare la exploatarea sexuală a victimei P.A.-D. sunt confirmate şi de declaraţiile martorei C.C. şi ale părţii vătămate Ş.M.F. care au arătat că P.A.-D. a practicat prostituţia la îndemnul inculpatului A.M.

În perioada februarie - iulie 2005, P.A.-D. a expediat inculpatului A.M. sau membrilor familiei acestuia suma totală de 6.477 euro.

7 - 8. Din declaraţiile tuturor persoanelor anterior menţionate coroborate cu procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice legal interceptate a rezultat că I.A. şi V.S.-G. au practicat prostituţia la îndemnul inculpatului A.C., iar acesta împreună cu fratele său, "şi-au rotunjit veniturile" din banii obţinuţi de aceste fete prin practicarea prostituţiei.

I.A., care a fost audiată în calitate de martor, a negat faptul că a practicat prostituţia, arătând că începând din anul 2003 a lucrat în Spania la mai multe restaurante din oraşele Madrid şi Talavera, precum şi ca menajeră la mai multe familii din Spania.

Declaraţiile martorei sunt în mod evident nesincere iar atitudinea martorei se explică prin aceea că este în prezent concubina inculpatului A.C. şi trăieşte împreună cu membrii familiei acestuia.

V.S.-G. nu a putut fi audiată până în prezent deoarece este plecată în Spania, fiind şi în prezent în relaţii apropiate cu inculpatul A.C. (a se vedea procesul-verbal de căutare).

Sunt concludente procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate între inculpaţi şi aceste două ultime tinere şi din care rezultă că acestea au practicat prostituţia în Spania până aproape de momentul arestării inculpaţilor şi le-au trimis acestora bani în ţară.

Din totalizarea sumelor din tranzacţiile de transfer de bani a rezultat că I.A. a trimis în perioada 2005 - până în prezent suma totală de 18.515 euro inculpaţilor sau membrilor familiei lor, iar V.S.-G. a expediat în ţară aceloraşi destinatari suma totală de 5.320 euro.

Trebuie precizat faptul că aceste sume de bani reprezintă o parte destul de mică deoarece în cele mai multe cazuri inculpatul A.C. se deplasa în Spania şi încasa personal sumele de bani obţinute din prostituţie.

În cauză a fost audiată în calitate de martor, în conformitate cu dispoziţiile art. 86¹ C. proc. pen., o persoană sub identitatea protejată "P.C.".

Declaraţia acesteia nu face decât să întărească susţinerile celorlalte martore şi să contureze modul de operare folosit de către inculpaţi în cele mai multe cazuri şi anume: inculpaţii iniţiază relaţii de concubinaj cu tinerele cu o situaţie materială precară sau provenite din familii dezmembrate după care, prin diverse metode reuşesc să le convingă să accepte să plece în Spania şi să practice prostituţia în folosul lor.

Mai mult, A.C. promite fetelor că se vor căsători şi îşi vor achiziţiona imobile împreună sau vor demara o afacere. Aceste promisiuni nu sunt respectate.

Fiind audiaţi în cauză, atât în cursul urmăririi penale cât şi în faţa instanţei de judecată inculpaţii A.C. şi A.M. au avut o atitudine nesinceră, negând comiterea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată.

Fiind audiat în faţa instanţei inculpatul A.C. a recunoscut că le-a înlesnit martorelor: M.S., C.C., Ş.M.F., S.V., I.A. şi V.S.G. să meargă în Spania pentru a practica prostituţia însă arată că nu le-a forţat în nici un fel. Susţine că ele singure s-au oferit să meargă în Spania pentru a câştiga bani din practicarea prostituţiei.

Inculpatul a arătat că le-a oferit găzduire fetelor care practicau prostituţia în Spania şi din banii obţinuţi de aceste fete el primea 80 - 100 euro pe zi, bani din care plătea cheltuielile casei. Recunoaşte că a înlesnit practicarea prostituţiei mai multor fete în Spania pe o perioadă de 2 ani, respectiv 2005 - 2006, însă face precizarea că toate fetele care au practicat prostituţia în Spania ştiau din România ce activitate vor desfăşura acolo.

Inculpatul a mai arătat că în Spania nu a trăit numai din practicarea prostituţiei, a avut şi un loc de muncă şi anume a lucrat ca ospătar, fără să precizeze la ce unitate şi în ce condiţii.

De asemenea şi inculpatul A.M. a negat comiterea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

Inculpatul a arătat că a avut relaţii de concubinaj cu persoanele vătămate M.S., P.A.D. şi B.M.G. care au locuit împreună cu el în Brăila, iar ulterior au plecat în Spania, unde au practicat prostituţia fără ştirea lui.

Inculpatul a susţinut că urma să se căsătorească cu partea vătămată B.M.G., pentru care a cumpărat şi bijuterii când aceasta a plecat în Spania fără ştirea sa pentru a câştiga bani necesari pentru a plăti o operaţie pentru tatăl ei care este bolnav.

Inculpatul a negat că din banii obţinuţi de fetele care practicau prostituţia în Spania ar fi cumpărat mai multe imobile în Brăila în anul 2005. A precizat că aceste imobile au fost cumpărate prin bancă, s-a împrumutat la bancă pentru a plăti aceste imobile, având rate la mai multe bănci, iar ratele la bănci sunt plătite din salariul său de la SC E. unde lucrează la deranjamente şi are un salariu de 1500 RON pe lună.

Declaraţiile inculpaţilor au fost apreciate ca fiind nesincere fiind combătute de declaraţiile tinerelor audiate în calitate de martori sau părţi vătămate care au fost exploatate sexual de către aceştia.

Astfel, partea vătămată Ş.M.F. a arătat în declaraţiile sale că în cursul anului 2004 prin intermediul martorului J.M. l-a cunoscut pe inculpatul A.C. care i-a propus să meargă în Spania la muncă. Inculpatul i-a spus că în Spania ar putea lucra ca barman şi ar putea câştiga mai mulţi bani decât în România.

Având un copil minor în întreţinere partea vătămată a acceptat propunerea inculpatului, fiind dusă în eroare de promisiunile acestuia.

Astfel, în anul 2005 a plecat împreună cu inculpatul A.C. în Spania în oraşul Granada şi au locuit într-un apartament închiriat de inculpat împreună cu C.C. şi M.E. În Granada partea vătămată a aflat că cele două tinere practicau prostituţia într-un club, iar inculpatul i-a spus că munca pe care o va presta va consta în practicarea prostituţiei. Partea vătămată nu a fost de acord, a protestat faţă de nerespectarea înţelegerii din ţară, însă în final, neavând banii într-o ţară străină a fost nevoită să practice prostituţia, cea mai mare parte din banii obţinuţi fiind daţi inculpatului A.C.

În declaraţiile sale din faza de urmărire penală persoana vătămată C.C. arată că în anul 2004 a iniţiat o relaţie de concubinaj cu inculpatul A.C. care i-a propus de mai multe ori să meargă împreună în Spania la muncă şi din banii obţinuţi să-şi cumpere o casă urmând să se căsătorească.

Inculpatul A.C. părea sincer ataşat de persoana vătămată şi acesta a avut încredere în promisiunile sale.

La 2 - 3 zile după ce au ajuns în Spania inculpatul i-a spus că nu a găsit nici un loc de muncă şi că singura posibilitate să câştige bani era să se prostitueze într-un club. În final, fiind într-o ţară străină, fără bani C.C. a acceptat să se prostitueze, banii obţinuţi fiind luaţi de la inculpatul A.C.

Fiind audiată în instanţă în calitate de martor, în conformitate cu dispoziţiile art. 82 C. proc. pen. C.C. şi-a schimbat puţin declaraţiile arătând că ajunşi în Spania şi negăsind de lucru de comun acord cu inculpatul a hotărât să practice prostituţia într-un club pentru a câştiga banii necesari întreţinerii.

Declaraţia persoanei vătămate C.C. dată în faţa instanţei nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză şi urmează a fi înlăturată ca nesinceră.

În declaraţiile sale date la urmărirea penală persoana vătămată M.S. arată că în decembrie 2003 în perioada sărbătorilor de iarnă a iniţiat o relaţie de concubinaj cu inculpatul A.M. Acesta i-a câştigat încredere şi a convins-o să meargă în Spania la muncă şi din banii obţinuţi vor cumpăra o casă şi vor deschide un bar.

Aproximativ în acelaşi mod s-a procedat şi cu persoana vătămată P.A.-D. care însă nu a putut fi audiată, nici în cursul urmăririi penale şi nici în faza de judecată.

Din declaraţiile mamei sale martora P.T. rezultă că a avut o relaţie de concubinaj cu inculpatul A.M. care i-a promis că o va ajuta să se angajeze la un restaurant în Spania iar din banii obţinuţi vor achiziţiona împreună un apartament şi îşi vor deschide o frizerie, urmând să se căsătorească.

Cu privire la infracţiunea săvârşită împotriva persoanelor vătămate: M.S., C.C., Ş.M.-F. şi P.A.-D., inculpaţii prin apărători au solicitat în instanţă schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 în infracţiunea de proxenetism în formă continuată prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

S-a susţinut că persoanelor vătămate: M.S., C.C., Ş.M.-F. şi P.A.-D. nu au fost induse în eroare cu privire la activitatea pe care o va desfăşura în Spania şi că practic au ştiut din ţară că urmează să practice prostituţia şi inculpaţii doar le-au ajutat cu bani să ajungă în Spania şi să practice prostituţia.

În susţinerea cererii s-a depus la dosar şi s-a invocat Decizia nr. XVI din 19 martie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţiile unite, dată într-un recurs în interesul legii, potrivit căreia latura obiectivă a infracţiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 se poate realiza numai prin acte de constrângere efectuate de făptuitor asupra victimei pentru a o determina să practice prostituţia, pe când la proxenetism făptuitorul doar o aprobă să practice prostituţia.

Analizând cererea inculpaţilor A.C. şi A.M. de schimbare a încadrării juridice dată faptelor pentru care au fost trimişi în judecată din infracţiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea 678/2001 în infracţiunea de proxenetism în formă continuată prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), prin prisma susţinerilor inculpaţilor prin apărători, a concluziilor puse de reprezentantul inculpatului, a concluziilor puse de reprezentantul Ministerului Public, a actelor şi lucrărilor aflate la dosar şi a dispoziţiilor legale în materie, instanţa a apreciat că cererea nu poate fi primită pentru următoarele considerente.

Potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane "constituie infracţiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin ameninţare; violenţă sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa, ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane".

Potrivit art. 2 pct. 2 lit. c) din acelaşi act normativ se arată că prin exploatarea unei persoane se înţelege şi obligarea la practicarea prostituţiei.

Astfel, cum a reţinut şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. XVI din 19 martie 2007 dată în soluţionarea unui recurs în interesul legii la pct. 4 din dispozitiv, în situaţia unor acte de recrutare, transportare, transferare, cazare sau primirea unei persoane, prin ameninţare, violenţă, răpire, fraudă ori înşelăciune, abuz de autoritate sau prin alte forme de constrângere ori profitând de imposibilitatea acestei persoane de a-şi exprima voinţa sau prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obţinerea consimţământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, fapta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 din Legea nr. 678/2001.

În cauză recrutarea persoanelor vătămate M.S., C.C., Ş.M.-F. şi P.A.-D., în scopul exploatării lor prin obligarea la practicarea prostituţiei s-a realizat prin înşelăciune respectiv prin inducerea în eroare a persoanelor vătămate cu privire la relaţiile pe care inculpaţii le aveau cu ele (de concubinaj în vederea unei căsătorii) şi cu privire la activitatea pe care urmau să o desfăşoare în Spania.

Astfel cum a reţinut şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cazul în care persoana recrutată nu ştie că, după ce va fi dusă în străinătate nu va obţine un loc de muncă, aşa cum a fost încredinţată ci va trebui să practice prostituţia împărţind banii câştigaţi cu inculpatul, fapta constituie infracţiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 din Legea nr. 678/2001, iar nu infracţiunea de proxenetism Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, Decizia nr. 4968 din 07 septembrie 2005).

În raport de situaţia de fapt reţinută de instanţă şi de probele administrate în cauză, în sarcina inculpaţilor s-a reţinut, în primul rând, săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane în formă agravată şi continuată şi infracţiunea de proxenetism. Racolarea tuturor celor opt persoane a fost favorizată de faptul că absolut toate provin din medii sărace sau din familii dezmembrate.

Traficul de persoane, în general dar şi în speţa de faţă, funcţionează numai pentru că există victime pentru care migraţia reprezintă o modalitate de a-şi îmbunătăţi condiţiile de viaţă pe care le au în România şi este generat de o complexitate de factori sociali şi economici. Între aceşti factori cei mai relevanţi sunt factorii de "ademenire" şi de "îndemn".

Astfel, victimei i se prezintă avantajele unei vieţi în state cu un nivel de trai mai ridicat - cum este Spania - unde vor câştiga sume mari de bani în scurt timp, sume care le vor ajuta pe ele şi pe familiile lor să scape de sărăcie, de marginalizarea socială.

Din perspectiva victimei, vulnerabilitatea ei socială şi economică constituie un factor de "îndemn" ce îi determină hotărârea de a pleca din ţară.

S-a apreciat că declaraţiile tuturor persoanelor menţionate anterior se coroborează între ele şi sunt confirmate şi de conţinutul convorbirilor telefonice interceptate şi redate în procesele-verbale, fiind edificatoare în acest sens şi următoarele convorbiri telefonice:

- cea din data de 20 noiembrie 2006 purtată între inculpatul A.C. şi V.S.-G., zisă "S.", în care inculpatul afirmă că "vreau să faceţi bani";

- cea din data de 11 aprilie 2008 purtată între cei doi inculpaţi în care inculpatul A.C. afirmă că "Trebuia să am cei mai mulţi bani io acum-şa. Îţi dai seama că am trei femei: pe V., pe S. şi pe A.…";

- cea din data de 16 aprilie 2008 purtată între cei doi inculpaţi prin care inculpatul A.C. îl îndeamnă pe fratele său să se împace cu "D." (rămasă neidentificată) iar acesta din urmă este dispus să încerce cu condiţia să câştige bani de pe urma ei: "Păi, dacă face bani, bine; dacă nu, dă-o în sânge s-o bată… Dacă face bani." În continuare, inculpatul A.M. afirmă: "Adu-o mă, să mai îmi iau şi io nişte bani, dă-o-n p…a".

Astfel, instanţa a reţinut că fapta inculpaţilor A.C. şi A.M. care în cursul anului 2004 - 2006 au racolat-o prin folosirea de promisiuni mincinoase, le-au cazat şi le-au asigurat transportul în Spania persoanelor vătămate M.S., C.C., Ş.M.-F. şi P.A.-D. în scopul de a le exploata sexual prin obligarea la practicarea prostituţiei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 şi pe cale de consecinţă a respins cererea inculpaţilor de schimbare a încadrării juridice.

În sarcina inculpatului A.M. s-a reţinut şi săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.

Astfel, la data de 30 mai 2005 inculpatul A.M. a achiziţionat un imobil situat în municipiul Brăila, A.P., pentru care a achitat suma de 7.746 euro (conform contractului de vânzare-cumpărare aflat în dosar urmărire penală).

La data de 19 octombrie 2005 acelaşi inculpat a mai achiziţionat un apartament situat în municipiul Brăila, A.N., pentru care a achitat suma de 4.500 RON (conform contractului de vânzare-cumpărare aflat în dosar urmărire penală) iar la data de 27 martie 2007 acelaşi inculpat a achiziţionat un teren în municipiul Brăila, pe str. P. contra sumei de 75.000 RON (conform contractului de vânzare-cumpărare aflat în dosar urmărire penală).

Veniturile realizate de inculpat în anul 2005 ca salariat al SC "E." S.A. Brăila au avut cuantumul lunar situat între 345 şi 950 RON, aşa cum rezultă din fişa fiscală pe anul 2005 aflată în dosar urmărire penală.

În condiţiile în care părinţii inculpatului sunt pensionari, au venituri extrem de mici şi locuiesc cu chirie într-un imobil proprietatea D.S.P. Brăila, iar fratele acestuia nu a fost angajat niciodată în muncă, este cert că sumele de bani cu care au fost achiziţionate cele două imobile provin din prostituţie.

Şi pentru terenul achiziţionat în cursul lunii martie 2007 situaţia este aceiaşi.

Astfel, veniturile realizate de inculpat în cursul anului 2007 la acelaşi loc de muncă au avut cuantumurile lunare situate între valorile de 445 RON şi 1.238 RON, aşa cum rezultă din fişa fiscală pe anul 2007 aflată în dosar urmărire penală.

Şi din convorbirile telefonice interceptate şi redate în procesele-verbale aflate în dosar urmărire penală, rezultă că inculpatului A.M. îi erau trimişi bani din Spania obţinuţi prin practicarea prostituţiei pentru a achita ratele la contractul de credit încheiat la B. - Sucursala "D." Brăila, pentru achiziţionarea terenului.

De asemenea, din declaraţiile martorei B.M.G. (dosar urmărire penală) a rezultat că din banii trimişi de aceasta inculpatului A.M., acesta a achitat avansul pentru împrumutul în valoare de 20.000 euro necesar achiziţionării terenului în cauză.

Potrivit declaraţiilor martorei P.C. (audiată în baza art. 86² alin. (5) C. proc. pen.), achiziţiile celor trei imobile au fost făcute pe numele inculpatului A.M. pentru ca, în ipoteza în care fratele său, A.C., va fi cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane, aceste imobile să nu poată fi confiscate (dosar urmărire penală), dat fiind că inculpatul este angajat în muncă şi are o justificare aparent legală pentru achiziţiile făcute.

Un alt mod în care inculpatul A.C. a investit banii obţinuţi din prostituţie a constat în achiziţionarea de bijuterii din aur.

În momentul în care fetele nu reuşeau să-i trimită bani în ţară, inculpatul, prin intermediul mamei sale, A.M., amaneta bijuteriile din aur pe care le răscumpăra ulterior, când intra în posesia banilor.

Această susţinere, regăsită iniţial în declaraţia martorei P.C. (dosar urmărire penală) s-a confirmat ulterior deoarece la percheziţiile domiciliare au fost găsite 23 contracte de amanet.

Şi convorbirea telefonică din data de 10 martie 2008 purtată între cei doi inculpaţi confirmă această situaţie. Astfel, inculpatul A.C., aflat în Spania îl întreabă pe fratele său: "Bă! Luna.. Săptămâna care vine, scoţi şi tu ăla?" iar A.M. îi răspunde: "Da mă, lanţu tău. Scot şi lanţu meu." (dosar urmărire penală). Tot din convorbirile telefonice interceptate a rezultat că inculpatul A.C. a achiziţionat din Spania, în primăvara anului 2008, un televizor, numit de inculpat "p." (a se vedea dosar urmărire penală) pe care l-a trimis în România şi a fost găsit cu prilejul efectuării percheziţiei domiciliare la adresa din Brăila, A.P. Atât televizorul cât şi bijuteriile găsite la percheziţii, respectiv: două perechi de cercei, un inel şi un lanţ, au fost indisponibilizate, fiind depuse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul I.P.J. Brăila şi la B.N.R. - Galaţi pe baza dovezilor aflate la dosar urmărire penală.

În drept, s-a apreciat că faptele inculpatului A.C. care acţionând în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi în mod repetat, în intervalul cuprins între anii 2004 - 2006 le-a racolat, prin folosirea de promisiuni mincinoase, le-a asigurat transportul împreună cu fratele său, inculpatul A.M. victimelor M.S., C.C. şi Ş.M.-F., pe care le-a exploatat sexual însuşindu-şi banii obţinuţi de acestea prin prostituţie, întrunesc elementele constitutive ale unei singure infracţiuni de trafic de persoane în formă agravată şi continuată, prevăzută de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (faptele de la pct. 1, 2 şi 3).

Faptele aceluiaşi inculpat care acţionând în mod repetat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale le-a îndemnat să practice prostituţia în Spania şi le-a ajutat să facă acest lucru în perioada anilor 2005 - 2008 pe martorele S.V., I.A. şi V.S.-G., trăgând foloase materiale de pe urma practicării prostituţiei, întrunesc elementele constitutive ale unei singure infracţiuni de proxenetism în formă continuată, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (faptele de la pct. 4, 7 şi 8).

S-a reţinut că cele două infracţiunii au fost săvârşite în concurs real, urmând a fi aplicate prevederile art. 33 lit. a) C. pen.

Faptele inculpatului A.M. care acţionând în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi în mod repetat, în intervalul cuprins între anii 2004 - 2006 le-a racolat, prin folosirea de promisiuni nereale, le-a cazat pe victimele M.S., C.C. şi P.A.-D., şi le-a exploatat sexual împreună cu inculpatul A.C., însuşindu-şi banii obţinuţi de victime prin practicarea prostituţiei, întrunesc elementele constitutive ale unei singure infracţiuni de trafic de persoane în forma agravată şi continuată, prevăzută de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (faptele de la pct. 1, 2 şi 6).

Faptele aceluiaşi inculpat care în anul 2006 a îndemnat-o pe martora B.M.G. să practice prostituţia în Spania, a sprijinit-o să facă acest lucru şi a tras foloase materiale de pe urma practicării prostituţiei de către aceasta, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. (fapta de la pct. 5).

Fapta aceluiaşi inculpat care în anii 2005 şi 2007 a achiziţionat un număr de trei imobile situate în municipiul Brăila cu banii obţinuţi prin săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002.

Cele trei infracţiunii au fost săvârşite în concurs real, urmând a fi aplicate prevederile art. 33 lit. a) C. pen.

Cum săvârşirea infracţiunilor şi vinovăţia inculpaţilor au fost dovedite instanţa a dispus condamnarea acestora proporţional gradului de pericol social al fiecărei fapte comise şi periculozităţii inculpaţilor.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaţilor, pentru fiecare infracţiune în parte s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi anume: dispoziţiile părţii generale a C. pen., limitele de pedeapsă fixate în legile speciale şi în C. pen. pentru infracţiunile de trafic de persoane, proxenetism şi spălare de bani, gradul de pericol social concret al fiecărei fapte comise, obiectul juridic lezat, împrejurările şi modul de comitere precum şi rezultatul socialmente periculos produs.

Instanţa a reţinut că infracţiunea de trafic de persoane care constă în recrutarea mai multor persoane prin înşelăciune (inducerea lor în eroare la momentul recrutării) în scopul exploatării acestor persoane prin obligarea la practicarea prostituţiei este o infracţiune deosebit de periculoasă prin obiectul juridic lezat respectiv apărarea dreptului la libertatea de voinţă şi acţiune a persoanei.

S-a avut în vedere că infracţiunea de trafic de persoane săvârşită de cei doi inculpaţi este deosebit de periculoasă şi prin numărul mare de părţi vătămate şi durata relativ mare în timp a exploatării sexuale a acestor tinere. (anii 2004 - 2006).

De asemenea şi infracţiunea de proxenetism prezintă un pericol social sporit prin numărul mare de tinere care practicau prostituţia în Spania pentru inculpaţi şi prin durata în timp relativ mare a comiterii acestei infracţiuni (anii 2005 - 2008).

Instanţa a constatat că suma totală obţinută de inculpaţi din comiterea acestor infracţiuni de aproximativ 205.000 euro este foarte mare şi dovedeşte pericolul social crescut al infracţiunilor comise. Pentru inculpaţi săvârşirea acestor fapte era deosebit de profitabilă.

Inculpaţii s-au gândit să dea o provenienţă legală acestor bani şi au cumpărat pe numele inculpatului A.M. un număr de trei imobile în Municipiul Brăila, bijuterii şi alte bunuri.

Şi săvârşirea acestei infracţiuni de spălare de bani dovedeşte un anumit "profesionalism" din partea inculpaţilor şi de aici periculozitatea lor.

Totodată s-au avut în vedere şi împrejurările referitoare la persoana autorilor infracţiunilor.

Astfel, inculpatul A.C. are 37 de ani, fiind născut la data de 22 septembrie 1972, a absolvit 6 clase, nu este căsătorit nu are ocupaţie, fără antecedente penale şi a fost parţial sincer pe parcursul procesului penal.

Inculpatul A.M. are 40 de ani, a absolvit 12 clase, la data faptei lucra ca electrician la SC E. SA, nu este căsătorit, nu are antecedente penale şi a fost nesincer pe parcursul procesului penal.

Având în vedere criteriile de individualizare a pedepsei expuse mai sus instanţa a apreciat că scopul legal al pedepsei prevăzut de dispoziţiile art. 52 C. pen. şi anume reeducarea inculpatului şi prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni va putea fi atins în privinţa inculpaţilor A.C. şi A.M. numai prin aplicarea, pentru fiecare infracţiune reţinută în sarcina lor, a unei pedepse principale privative de libertate într-un cuantum situat în limitele prevăzute de lege şi a unei pedepse complementare de interzicere a drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) şi e) C. pen. (numai pentru infracţiunile de trafic de persoane şi proxenetism).

Reţinând că, cei doi inculpaţi au săvârşit mai multe infracţiuni mai înainte de a fi condamnaţi definitiv pentru vreuna dintre ele, în baza dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor principale aplicate, inculpaţii urmând să execute pedeapsa principală cea mai grea, la care s-a adăugat un spor de pedeapsă în condiţiile legii.

Potrivit dispoziţiilor art. 35 alin. (3) C. pen. alături de pedeapsa principală, s-a dispus ca fiecare inculpat să execute şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. e) C. pen., pedeapsă ce se va executa după executarea pedepsei principale.

Potrivit dispoziţiilor art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpaţilor şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. e) C. pen., pe toată durata executării pedepsei principale.

Având în vedere gravitatea faptelor comise şi cuantumul pedepsei principale rezultante, în ceea ce priveşte modalitatea concretă de executare a pedepsei principale aplicate, s-a apreciat că scopul social educativ-preventiv al pedepsei nu va putea fi atins în privinţa inculpaţilor fără executarea efectivă a pedepsei principale aplicate.

În prezenta cauză, inculpaţii A.C. şi A.M. au fost judecaţi în stare de arest preventiv, fiind reţinuţi pe o durată de 24 ore la data de 29 iunie 2008 şi arestaţi preventiv pe o durată de 29 zile prin Încheierea Tribunalului Brăila din data de 30 iunie 2008 pronunţată în Dosarul nr. 1706/113/2008. Ulterior măsura arestării preventive a inculpaţilor a fost menţinută pe tot parcursul procesului penal, la fond.

Având în vedere aceste considerente, potrivit dispoziţiilor art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) din pedepsele principale aplicate inculpaţilor s-a dedus pentru fiecare inculpat durata reţinerii de 24 de ore din data de 29 iunie 2008 şi durata arestării preventive din data de 30 iunie 2008 la zi.

Potrivit dispoziţiilor art. 350 C. proc. pen. instanţa a menţinut durata arestării preventive a inculpaţilor A.C. şi A.M.

Sub aspectul laturii civile, s-a reţinut că partea vătămată Ş.M.-F. s-a constituit parte civilă în cauză, prin adresă scrisă depusă la dosar înainte de citirea actului de sesizare cu suma totală de 25.000 euro din care suma de 15.000 euro daune materiale şi suma de 10.000 euro daune morale.

Ulterior, fiind audiată în cauză partea civilă Ş.M.F. a precizat că s-a constituit parte civilă în cauză împotriva inculpatului A.C. cu suma totală de 25.000 euro din care suma de 9.000 euro daune materiale respectiv suma de bani pe care inculpatul a obţinut-o prin exploatarea sexuală a părţii civile şi suma de 16.000 euro reprezentând daune morale pentru suferinţa produsă prin fapta inculpatului care a bătut-o şi a ameninţat-o şi astfel a obligat-o să se prostitueze.

Fiind audiat în cauză, cu privire la pretenţiile civile formulate de partea civilă Ş.M.F., inculpatul A.C. nu a fost de acord să despăgubească partea civilă.

S-a constatat că din formularele de transfer bancar aflate în dosarul de urmărire penală rezultă că inculpatul A.C. şi-a însuşit din exploatarea sexuală a părţii vătămate Ş.M.F. suma de 9000 euro. Aceşti bani au fost obţinuţi de partea civilă constrânsă la practicarea prostituţiei de către inculpatul A.C.

Această sumă de bani a fost obţinută ilicit de inculpat, însă partea civilă Ş.M.F. nu a fost cercetată în legătură cu comiterea infracţiunii de prostituţie prevăzută de art. 328 C. pen. în legătură cu obţinerea acestor bani, ea fiind victima infracţiunii de trafic de persoane, astfel că aceşti bani obţinuţi din exploatarea sexuală a părţii civile se cuvin a fi restituiţi acesteia.

Cu privire la cererea părţii civile de acordarea de despăgubiri pentru daune morale instanţa a reţinut următoarele: prin fapta sa inculpatul A.C. a indus-o în eroare cu privire la munca pe care o va desfăşura în Spania spunându-i că ar putea lucra ca barman şi ar câştiga mai mulţi bani decât în România.

Când au ajuns în Spania inculpatul i-a spus că va trebui să practice prostituţia pentru a câştiga bani, iar când aceasta s-a opus chiar a fost lovită de inculpat, în final fiind nevoită să accepte să se prostitueze pentru a câştiga bani pentru inculpat.

Având în vedere situaţia de fapt reţinută, instanţa a apreciat că prin fapta sa inculpatul A.C. i-a produs victimei Ş.M.F. o suferinţă fizică şi psihică deosebită, ea fiind constrânsă să desfăşoare o activitate care atrage oprobiul public i astfel i-a produs victimei un prejudiciu moral care se impune a fi reparat prin acordarea de despăgubiri pentru daune morale.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, potrivit dispoziţiilor art. 14 C. proc. pen. şi art. 346 C. proc. pen. în referire la art. 998 C. civ. instanţa a admis în parte pretenţiile civile formulate în cauză şi a obligat pe inculpatul A.C. să plătească părţii civile suma de 15.000 euro în echivalent RON la data plăţii din care suma de 9.000 euro cu titlu de daune materiale şi suma de 6.000 euro cu titlu de daune morale.

Din formularele de transfer bancar, precum şi din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză rezultă că suma totală pe care cei doi inculpaţi şi-au însuşit-o din exploatarea sexuală a celor opt tinere a fost de 205.712 euro, defalcată astfel:

- suma de 135.000 euro obţinută de la persoana vătămată C.C.;

- suma de 9.000 euro de la partea civilă Ş.M.-F.;

- suma de 30.000 euro de la martora B.M.G.;

- suma de 700 euro de la martora S.V.;

- suma de 5.320 euro de la martora V.S.;

- suma de 700 euro de la persoana vătămată M.S.;

- suma de 6.477 euro de la persoana vătămată P.A.D.

Având în vedere că aceste sume de bani au fost obţinute de inculpaţi din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism, iar pentru infracţiunea de trafic de persoane patru din persoanele vătămate nu s-au constituit părţi civile în cauză, instanţa a dispus confiscarea lor în folosul statului. Excepţie face suma de 9.000 euro pentru care Ş.M.F. s-a constituit parte civilă în cauză.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 în referire la art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. instanţa a dispus confiscarea de la cei doi inculpaţi în folosul statului a următoarelor sume de bani.

-de la inculpatul A.M. suma de 74.327 euro în echivalent RON la data punerii în executare, sumă de bani obţinută de inculpat prin comiterea infracţiunii de trafic de persoane [respectiv suma de 67.500 euro reprezintă 1/2 din suma obţinută de cei doi inculpaţi de la persoana vătămată C.C., suma de 350 euro reprezintă 1/2 din suma de bani obţinută de cei doi inculpaţi de la persoana vătămată M.S. şi suma de 6.477 euro reprezintă suma de bani obţinută de inculpat de la persoana vătămată P.A.-D.].

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 329 alin. (4) C. pen. instanţa a dispus confiscarea de la cei doi inculpaţi în folosul statului a următoarelor sume de bani:

- de la inculpatul A.M. suma de 30.000 euro în echivalent RON la data punerii în executare, sumă de bani obţinută de inculpat din comiterea infracţiunii de proxenetism faţă de martora B.M.G.

S-a avut în vedere că sumele de bani cu care au fost achiziţionate de către inculpatul A.M. un număr de trei imobile în municipiul Brăila, sume de bani obţinute din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism şi care fac obiectul infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. c) din Lega nr. 656/2002, au fost confiscate de la inculpaţi în folosul statului ca fiind bani obţinuţi din comiterea infracţiunilor de trafic de persoane şi proxenetism.

Instanţa a considerat că nu ar fi legal ca, în temeiul dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 656/2002, să dispună confiscarea în folosul statului a celor trei imobile cumpărate de inculpatul A.M. din această sumă de bani, obţinută din comiterea infracţiunii de trafic de persoane şi proxenetism, sumă de bani pentru care s-a dispus confiscarea. În caz contrar s-ar ajunge la o dublă confiscare pe aceeaşi sumă de bani ceea ce ar fi nelegal.

În vederea punerii în executare a măsurii confiscării speciale, în cursul urmăririi penale s-a dispus luarea măsurii asigurătorii şi aplicarea sechestrului asigurător asupra unui număr de trei imobile aparţinând inculpatului A.M. De asemenea au fost indisponibilizate un televizor color şi mai multe bijuterii din aur care au fost depuse la Camera de corpuri delicte din cadrul I.P.J. Brăila şi la A.F.P. Galaţi - Trezorerie pe baza dovezilor de depunere.

Având în vedere aceste considerente potrivit dispoziţiilor art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. instanţa a menţinut măsura asiguratorie dispusă asupra bunurilor inculpatului A.M. până la executarea măsurii confiscării sumei totale de 205.712 euro în echivalent RON la data punerii în executare şi a plăţii despăgubirii de 15.000 euro în echivalent RON la data plăţii către partea civilă Ş.M.-F., măsuri asigurătorii dispuse prin următoarele acte:

- Ordonanţa de aplicare a sechestrului asigurător din 29 iunie 2008 a D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila asupra: apartamentului cu 2 camere situat în Brăila, A.P. aparţinând inculpatului A.M.

- Ordonanţa de aplicare a sechestrului asigurător din 29 iunie 2008 a D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila asupra: imobilului şi terenului aferent situat în Municipiul Brăila, str. P.

- Ordonanţa de aplicare a sechestrului asigurător din 29 iunie 2008 a D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila asupra: apartamentului cu o cameră situat în Municipiul Brăila, A.N.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. instanţa a menţinut măsura asiguratorie dispusă prin Ordonanţa de aplicare a sechestrului asigurător din 29 iunie 2008 a D.I.I.C.O.T. - B.T. Brăila până la executarea măsurii confiscării sumei totale de 205.712 euro în echivalent RON la data punerii în executare şi a plăţii despăgubirii de 15.000 euro în echivalent RON la data plăţii către partea civilă Ş.M.-F., asupra următoarelor bunuri aparţinând inculpaţilor A.C. şi A.M.:

- un televizor şi telecomanda acestuia;

- un lanţ cu cruciuliţă confecţionat dintr-un metal de culoare galbenă;

- 2 (doi) cercei răsuciţi confecţionaţi dintr-un metal de culoare galbenă;

- un inel model şarpe confecţionat dintr-un metal de culoare galbenă;

- 2 (doi) cercei bombaţi gravaţi confecţionaţi dintr-un metal de culoare galbenă.

Împotriva Sentinţei penale nr. 186 din 24 decembrie 2009 a Tribunalului Brăila au formulat apel inculpaţii A.C. şi A.M., criticând hotărârea instanţei de fond pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin Decizia penală nr. 96/A din 21 iunie 2010 a Curţii de Apel Galaţi, pronunţată în Dosarul nr. 2001/113/2008 a fost admis apelul declarat de inculpatul A.C. şi, în consecinţă;

S-a desfiinţat în parte, Sentinţa penală nr. 186 din 24 decembrie 2009 pronunţată de Tribunalul Brăila şi, în rejudecare:

S-a înlăturat dispoziţia prin care inculpatul A.C. să plătească părţii civile Ş.M.-F. suma de 9000 euro cu titlul de daune materiale, urmând ca respectiva sumă să fie confiscată de la acelaşi inculpat în temeiul dispoziţiilor art. 118 lit. a) C. pen.

S-a menţinut starea de arest a inculpatului A.C. şi s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 29 iunie 2008 la zi.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

S-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A.M. împotriva aceleiaşi sentinţe.

S-a menţinut starea de arest a inculpatului A.M. şi s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 29 iunie 2008 la zi.

A fost obligat pe inculpatul apelant A.M. la plata sumei de 50 RON cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel instanţa de apel, Curtea de Apel Galaţi, a avut în vedere că toate infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor au fost temeinic dovedite cu probe, iar pedepsele aplicate se situează în limitele prevăzute de lege.

Faptul că persoanele de pe urma cărora inculpaţii au profitat obţinând foloase materiale ca urmare a practicării de către acestea a prostituţiei nu au fost trimise în judecată nu influenţează cu nimic stabilirea situaţiei de fapt existente şi a vinovăţiei inculpaţilor.

Potrivit disp. art. 63 C. pen., constituie probă orice element de fapt care serveşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni, la identificarea persoanei care a săvârşit-o şi la cunoaşterea împrejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cauzei.

A fost admis apelul inculpatului A.C., doar cu privire la obligarea acestuia la plata către partea civilă Ş.M.-F. a sumei de 9000 euro, dispunându-se confiscarea conform disp. art. 118 lit. a) C. pen., întrucât această sumă provine din săvârşirea unei fapte prevăzută de legea penală.

Deşi apelul a fost declarat de inculpat, s-a apreciat că măsura nu creează pentru acesta o situaţie mai grea, nemodificând obligaţia ce-i incubă acestuia.

Împotriva Deciziei penale nr. 96/A din 21 iunie 2010 a Curţii de Apel Galaţi, au formulat recurs inculpaţii A.C. şi A.M., criticând soluţia instanţei de apel pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin Decizia penală nr. 3263 din 22 octombrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în Dosar nr. 2001/113/2008, au fost admise recursurile formulate de inculpaţii A.C. şi A.M. împotriva Deciziei penale nr. 96/A din 21 iunie 2010 a Curţii de Apel Galaţi.

A fost casată Decizia recurată şi trimisă cauza spre rejudecarea apelurilor inculpaţilor aceleiaşi instanţe, respectiv Curtea de Apel Galaţi, menţinându-se starea de arest a inculpaţilor A.C. şi A.M.

Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a avut în vedere, că Decizia criticată a instanţei de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia de respingere a apelului declarat de inculpatul A.M. şi de admitere a celui declarat de inculpatul A.C., în sensul înlăturării obligării sale către partea civilă Ş.M.F. la plata sumei de 9000 euro şi confiscarea acesteia în folosul statului şi nici nu atestă că instanţa de apel s-a pronunţat asupra unor cereri esenţiale pentru recurenţi de natură să garanteze drepturile lor şi să influenţeze soluţia procesului.

Astfel, cu ocazia dezbaterilor de la termenul de judecată din 21 iunie 2010, inculpaţii sus-menţionaţi au criticat sentinţa instanţei de fond a Tribunalului Brăila şi cu privire la înlăturarea obligării ambilor la plata daunelor materiale şi morale pretinse de victimele infracţiunilor.

Acest motiv de critică a fost invocat de inculpatul A.C. "in terminis" atunci când în practicaua deciziei recurate în alin. (6) al filei x s-a indicat "în concluzie solicită desfiinţarea sentinţei… şi înlăturarea obligării inculpatului A.C. la plata daunelor materiale şi morale pretinse".

Tot astfel, s-a mai atestat în consemnarea de la alin. (3) al filei y a practicalei aceleiaşi decizii atacate şi că avocatul P.D., apărător ales al aceluiaşi inculpat A.C. solicita "să se aprecieze asupra daunelor materiale stabilite de instanţa de fond şi consideră că este inadmisibil să se acorde compensaţii băneşti pentru practicarea prostituţiei. A fost de acord să se discute cu privire la daunele morale, însă nu este posibil ca din suma de 15.000 RON să se aprecieze că 9000 reprezintă despăgubiri materiale şi 6000 daune morale".

Pe palierul criticilor de netemeinicie a sentinţei instanţei de fond s-a mai reţinut că apărătorul comun al ambilor inculpaţi, avocat L.R. a devoluat ca motiv de critică cu referire la pedepsele finale aplicate şi pe acela consemnat în alin. (6) al filei x a Practicalei deciziei recurate, în sensul că sunt "exagerate şi pedepsele de 4 ani, respectiv 3 ani stabilite pentru infracţiunile de proxenetism, unde limita minimă de pedeapsă este închisoarea de 2 ani, existând şi aici posibilităţi legale de coborârea spre minimul special, precum şi pedeapsa de 4 ani închisoare pentru infracţiunea de spălare de bani, când era suficientă o pedeapsă echivalentă cu minimul special.

Pe de altă parte, consideră exagerate şi sporurile de 1 an şi 6 luni respectiv de 2 ani închisoare adăugate cu prilejul contopirii la pedepsele cele mai grele, în condiţiile în care sporirea nu este obligatorie iar pedepsele cele mai grele sunt substanţiale şi pot reprezenta echivalentul pericolului social al tuturor infracţiunilor concurente".

S-a mai reţinut că, şi avocatul P.D. în calitate de apărător ales al inculpatului A.C. a solicitat aplicarea pentru acesta de "circumstanţe atenuante mai largi pentru a se coborî pedepsele pentru minimul prevăzut de fiecare infracţiune în parte, dacă totuşi se va aprecia că se face vinovat şi de infracţiunea de trafic de persoane" (consemnare iterată în alin. (4) al filei z a aceleiaşi decizii a instanţei de apel).

Astfel, rezultă fără echivoc că, motivele de critică comune relative la reindividualizarea judiciară a pedepselor aplicate celor doi inculpaţi au fost unic motivate prin susţinerea din alin. (7) al considerentelor deciziei "pedepsele aplicate se situează în limitele prevăzute de lege".

În consecinţă, s-a reţinut că judecătorii instanţei de apel nu au făcut nicio motivare relativă la scopul şi funcţiile pedepselor stabilite recurenţilor inculpaţi prin trimiterea la art. 52 C. pen. şi nici nu au analizat cu referire la persoana fiecăruia dintre inculpaţi, dacă aceleaşi pedepse au fost judicios dozate prin prisma criteriilor legale de individualizare judiciară prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), raportat analitic pentru fiecare recurent la gradul de pericol social concret al faptelor comise, datele care circumstanţiază persoana acestora şi profilul lor, precum şi în funcţie de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală în cauză.

"A fortiori", s-a mai reţinut că, aceeaşi instanţă de apel nu a examinat în nici un fel motivul de critică iterat de inculpatul A.C. pentru reţinerea unor împrejurări care să poată constitui circumstanţe atenuante şi să fie reţinute în favoarea sa, în sensul dispoziţiilor art. 74 lit. a), b), c) C. pen., după caz.

S-a mai reţinut că, lipseşte în considerentele deciziei instanţei de apel orice motivare cu referire la critica ambilor recurenţi inculpaţi vizând înlăturarea sporurilor de 1 an şi 6 luni închisoare pentru inculpatul A.C. şi respectiv 2 ani închisoare pentru inculpatul A.M. adăugate de instanţa de fond la pedepsele rezultante aplicate şi dispuse a fi executate în pedepsele finale stabilite pentru fiecare din recurenţii inculpaţi indicaţi.

Înalta Curte a mai reţinut că, prin aceeaşi decizie atacată pronunţată de instanţa de apel nu a fost motivată critica exclusiv formulată de inculpatul A.C. cu privire la înlăturarea obligării sale nu numai la plata daunelor materiale ci şi morale în cuantum de 6000 euro către partea civilă Ş.M.F.; aspect intrinsec şi esenţial, pentru justa soluţionare a laturii civile a cauzei penale de faţă.

Nici cu referire la critica aplicării măsurii de siguranţă a confiscării în folosul statului de la ambii inculpaţi recurenţi a unor sume de bani - subsumat căreia s-a solicitat reducerea cuantumului "enorm şi nejustificat stabilit prin estimare de către instanţa de fond"; instanţa de apel nu a motivat în vreun fel în considerentele deciziei pronunţate, nepertinenţa acestei critici.

Faţă de toate cele sus-expuse, s-a constatat că recursurile inculpaţilor sunt fondate prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 10 C. proc. pen. întrucât instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra unor cereri esenţiale iterate cu titlu de motive de critică distincte de ambii recurenţi inculpaţi atât în rezolvarea laturii penale a cauzei (cuantumul pedepselor aplicate, sporurile de pedeapsă stabilite, cuantumul confiscării unor sume de bani cu titlu de măsură de siguranţă) cât şi cu referire la rezolvarea laturii civile a aceleiaşi cauze, respectiv reducerea cuantumului daunelor materiale şi morale pretinse.

În consecinţă, au fost admise recursurile declarate de ambii inculpaţi împotriva deciziei atacate, casându-se hotărârea în întregime şi trimisă cauza spre rejudecarea apelurilor declarate de inculpaţi la aceeaşi instanţă, respectiv Curtea de Apel Galaţi, urmând ca instanţa să examineze apelurile formulate prin prisma tuturor temeiurilor invocate şi a cererilor şi motivelor de critică formulate de inculpaţi, şi în general sub toate aspectele de fapt şi de drept datorat efectului devolutiv integral al căii de atac prin dispoziţiile art. 371 alin. (2) C. proc. pen.

În rejudecare, Curtea de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 43A din 17 februarie 2011, a admis apelul formulat de inculpatul A.C., a desfiinţat, în parte, Sentinţa penală nr. 186 din 24 decembrie 2009 a Tribunalului Brăila şi a înlăturat dispoziţia prin care acest inculpat a fost obligat să plătească părţii civile Ş.M.F. suma de 9.000 euro cu titlu de daune materiale, menţinându-se celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

Prin aceeaşi decizie a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul A.M. împotriva aceleeaşi sentinţe.

Reţinând aceeaşi situaţie de fapt şi încadrare juridică a faptelor comise de inculpaţi, instanţa de apel a apreciat că suma de 9.000 euro la care inculpatul a fost obligat să o plătească părţii civile Ş.M.F., nu este justificată.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, inculpaţii au declarat recurs prin care au solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, în infracţiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 C. pen. şi reindividualizarea pedepselor.

Recursurile nu sunt fondate.

Înalta Curte, în consens cu practica judiciară constantă în materie, precum şi cu Decizia nr. XVI/2008 a Secţiilor Unite, pronunţată în interesul legii, constată că cererea formulată de inculpaţi, de schimbare a încadrării juridice a faptelor din infracţiunea de trafic de persoane în forma continuată prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în infracţiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen., este nefondată.

Pentru existenţa infracţiunii de proxenetism este necesar ca recrutarea sau traficul de persoane să se facă în vederea practicării prostituţiei de bună voie de către acele persoane, şi nu prin inducerea în eroare sau constrângerea acestora.

Elementul principal care face diferenţierea între cele două infracţiuni este, în cazul proxenetismului, neexercitarea de acte de constrângere asupra victimei sau nesupunerea ei la presiuni, în vederea practicării prostituţiei.

Or, acţiunea celor doi inculpaţi care au iniţiat încă din anul 2005 relaţii de concubinaj cu tinere având o situaţie materială grea, determinându-le pe unele dintre acestea să practice prostituţia, făcându-le promisiuni de căsătorie şi promiţându-le că din banii obţinuţi vor achiziţiona bunuri mobile şi imobile de valoare, se circumscrie elementelor unei înşelăciuni în vederea obţinerii consimţământului, fapt ce atrage încadrarea juridică în infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Instanţa de fond şi cea de apel au avut în vedere aceste criterii de diferenţiere între infracţiunea de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 lit. a) şi infracţiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., ţinând seama, în raport de cazul concret al fiecărei părţi vătămate, de împrejurarea dacă inculpaţii le-au amăgit cu promisiuni de căsătorie şi apoi le-au traficat şi exploatat sexual sau numai le-au sprijinit să plece din ţară şi să practice prostituţia în Spania, câştigurile fiind împărţite.

Ca atare, încadrarea juridică a faptelor comise de inculpaţi este corectă, motiv pentru care prima critică formulată este nefondată.

Referitor la individualizarea pedepselor se reţine că în cauză au fost avute în vedere dispoziţiile art. 52 şi 72 C. pen.

Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Aceste criterii de individualizare au fost analizate de instanţa de fond şi reanalizate de instanţa de apel, iar pedepsele aplicate, în cuantumul stabilit, au fost bine dozate.

Împrejurările în care au fost comise faptele, consecinţele acestora, numărul mare de persoane traficate şi exploatate sexual, perioada îndelungată în care s-a derulat activitatea infracţională, relevă un grad de pericol social ridicat, just apreciat.

De asemenea, sporul de pedeapsă aplicat a fost justificat raportat la faptul că inculpaţii au săvârşit infracţiuni în formă continuată, aflate în concurs real, considerente pentru care şi al doilea motiv de recurs invocat de inculpaţi nu este fondat.

Ca atare, în conformitate cu dispoziţiile art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile declarate vor fi respinse.

Se va computa perioada arestării preventive, iar în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpaţii vor fi obligaţi la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii A.C. şi A.M. împotriva Deciziei penale nr. 43/A din 17 februarie 2011 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Deduce din pedepsele aplicate, timpul reţinerii şi al arestării preventive de la 29 iunie 2008 la 5 septembrie 2011, pentru ambii inculpaţi.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte de 350 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul de avocat în sumă de 100 RON, pentru apărarea din oficiu a intimatei părţi vătămate Ş.M.F. se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 septembrie 2011.

Procesat de GGC - AA

← ICCJ. Decizia nr. 2891/2011. Penal. Cerere de transfer de...		ICCJ. Decizia nr. 2924/2011. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 2922/2011. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2922/2011. Penal