ICCJ. Decizia nr. 3180/2011. Penal

Comentarii

0

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3180/2011

Dosar nr. 8830/117/2010

Şedinţa publică din 21 septembrie 2011

Asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 67 din 15 februarie 2011, Tribunalul Cluj a condamnat pe inculpatul F.G.I., fiul lui G. şi M., născut la 12 noiembrie 1977 în Dej, fără antecedente penale, pentru comiterea infracţiunilor de: - trafic de minori, prev. şi ped. de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) rap. la art. 12 lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de: 4 ani închisoare şi interzicerea pe 4 ani a exerciţiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), e) C. pen.;

- proxenetism, prev. şi ped. de art. 329 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de: 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea pe 2 ani a exerciţiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), e) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea acestor pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare şi s-a interzis pe 4 ani a exerciţiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), e) C. pen., sporită cu 6 luni închisoare, rezultând pedeapsa finală de 4 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea pe 4 ani a exerciţiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), e) C. pen.

S-a făcut aplicaţiunea prev. art. 71 şi 64 lit. a), b) teza a II-a C. pen.

În temeiul art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest preventiv a acestui inculpat şi potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată timpul reţinerii începând din data de 19 septembrie 2010 la zi.

A condamnat pe inculpata K.C.M., fiica lui C. şi I., născută la 25 aprilie 1976 în Dej, cetăţean român, fără antecedente penale, pentru comiterea infracţiunii de trafic de minori, prev. şi ped. de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) rap. la art. 12 lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 4 ani închisoare şi interzicerea pe 4 ani a exerciţiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), e) C. pen.

S-a făcut aplicaţiunea prev. art. 71 şi 64 lit. a), b) teza a II-a C. pen.

Potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă timpul reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 2 noiembrie 2010 la zi.

În temeiul art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatei K.C.M., dacă nu este arestată în altă cauză.

A condamnat pe inculpatul M.V.G., fiul lui V. şi V.I., născut la 26 aprilie 1985 în Dej, cetăţean român, fără antecedente penale, pentru comiterea infracţiunii de trafic de minori, prev. şi ped. de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) rap. la art. 12 lit. a) Legea nr. 678/2001 cu art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea pe 4 ani a exerciţiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), e) C. pen.

S-a făcut aplicaţiunea prev. art. 71 şi 64 lit. a), b) teza a II-a C. pen.

Faţă de inculpaţii M.V.G. şi K.C.M., în temeiul art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor, pe durata termenului de încercare, de doi ani plus pedepsele aplicate, potrivit art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ C. pen., pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca aceşti doi inculpaţi să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte o dată la 4 luni, în ultima zi de vineri a fiecărei perioade de câte 4 luni, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpaţilor asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, conform art. 86⁴ C. pen.

Faţă de inculpatul M.V.G., s-a dispus ridicarea măsurii obligării de a nu părăsi ţara, aplicată prin Ordonanţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Cluj din 2 noiembrie 2010.

În temeiul art. 191 C. proc. pen., a fost obligat fiecare dintre inculpaţii K.C.M., M.V.G. şi F.G.I. la plata cheltuielilor judiciare în sumă de câte 3.000 RON în favoarea statului.

Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut în fapt următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Cluj, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor F.G.I., pentru comiterea infracţiunilor de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) rap. la art. 12 lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., inculpatul M.V.G. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) rap. la art. 12 lit. a) din Legea nr. 678/2001 şi inculpata K.C.M. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) rap. la art. 12 lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

În cadrul şedinţei de judecată din data de 8 februarie 2011, aceşti inculpaţi au solicitat instanţei a se face aplicaţiunea prevederilor art. 320¹ C. proc. pen. Cererile tuturor au fost admise şi, în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, recunoscute şi însuşite în totalitate de către inculpaţi, care nu au solicitat administrarea de noi probe, instanţa de judecată a reţinut faptul că inculpaţii se fac vinovaţi de comiterea faptelor reţinute în sarcina lor.

Astfel, s-a stabilit că fapta inculpatului F.G.I., care în baza unei rezoluţii infracţionale unice, împreună cu ceilalţi inculpaţi, în perioada iunie - septembrie 2010, prin abuz de autoritate, ameninţare şi violenţă, le-a racolat, transportat şi găzduit pe părţile vătămate minore S.I., B.C.M. şi V.C.A., în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituţiei şi la alte forme de exploatare sexuală (servicii sexuale pentru sine şi pentru inculpata K.C.) întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) rap. la art. 12 lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), iar fapta aceluiaşi inculpat care, în perioada 10 septembrie 2010 - 19 septembrie 2010, împreună cu o altă persoană, a găzduit-o pe martora majoră C.S., a racolat clienţi cu care aceasta să întreţină relaţii sexuale, a transportat-o pe martoră în diferite locaţii unde urma să întreţină relaţii intime cu clienţii, folosind în acest scop un autoturism închiriat, obţinând astfel foloase materiale din activitatea ei de prostituţie, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism, prev. şi ped. de art. 329 alin. (1) C. pen. Faţă de ambele infracţiuni s-a aplicat art. 33 lit. a) C. pen.

S-a mai stabilit că fapta inculpatei K.C.M., care în baza unei rezoluţii infracţionale unice, împreună cu ceilalţi inculpaţi, în perioada iunie - septembrie 2010, prin abuz de autoritate, ameninţare şi violenţă, le-a racolat, transportat şi găzduit pe părţile vătămate minore S.I., B.C.M. şi V.C.A., în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituţiei şi la alte forme de exploatare sexuală (servicii sexuale pentru sine şi pentru inculpatul F.G.I.), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) rap. la art. 12 lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Totodată, s-a stabilit că fapta inculpatului M.V.G. care, în cursul lunii iunie 2010, împreună cu inculpaţii F.G. şi K.C., a racolat-o şi transportat-o pe partea vătămată B.C.M. în vârstă de 16 ani în scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituţiei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) rap. la art. 12 lit. a) din Legea nr. 678/2001.

Procedând la individualizarea pedepselor, instanţa a aplicat criteriile generale indicate de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), cu referire la limitele speciale de pedeapsă, cu aplicarea prev. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.; s-a ţinut seama de gradul de pericol social concret al faptelor, care se desprinde din faptul că inculpaţii, prin fapta lor, au adus o gravă atingere valorilor fundamentale ale fiinţei umane, fiind vorba de o gravitate sporită a faptelor, tocmai datorită împrejurării că inculpaţii au suferit şi alte condamnări, iar acţiunile lor au fost întrerupte ca urmare a intervenţiei organelor de ordine; nu în ultimul rând, s-a ţinut seama de urmarea acestor infracţiuni, adică tragerea de foloase materiale de pe urma practicării prostituţiei, de sumele de bani obţinute în mod nelegal de către inculpaţi prin exploatarea altor persoane, de faptul că inculpaţii înţeleg să îşi câştige existenţa prin astfel de practici, după ce fiecare dintre ei a petrecut o parte din viaţă în penitenciare.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Serviciul Teritorial Cluj şi inculpaţii F.G.I. şi M.V.G.

Prin motivele scrise şi orale, Parchetul a solicitat admiterea căii de atac promovate, desfiinţarea sentinţei instanţei de fond şi judecând pe fond cauza, sub aspectul laturii penale, să se reţină în favoarea inculpaţilor dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., căruia să i se dea eficienţă prin aplicarea unor pedepse în limite legale, în favoarea inculpaţilor F.G.I. M.V.G. şi K.C.M. apreciindu-se, pe cale de consecinţă, că modalitatea de executare a sancţiunilor nu poate fi decât prin privare de libertate, în favoarea inculpaţilor neputând fi reţinute circumstanţele atenuante vizate în art. 74 lit. a), b), c) C. pen.

Un alt motiv de nelegalitate al hotărârii Tribunalului Cluj a vizat reţinerea în sarcina inculpatului M.V.G. a formei continuate a infracţiunii de trafic de minori, fiind condamnat în acest sens, câtă vreme prin dispozitivul rechizitoriului acesta a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 lit. a) din Legea nr. 678/2000, fără art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), stabilindu-se că a traficat doar o singură parte vătămată, respectiv pe numita B.C.M.

Pe de altă parte, s-a susţinut că în dispozitivul hotărârii instanţei de fond apare menţiunea "ridică măsura obligării de a nu părăsi ţara faţă de inculpatul M.V.G., aplicată prin Ordonanţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Cluj din data de 2 noiembrie 2010", această dispoziţie a Tribunalului Cluj apărând superfluă la data de 15 februarie 2011, câtă vreme măsura a fost aplicată inculpatului M. la 2 noiembrie 2010, prin Ordonanţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, şi aceasta putea fi luată doar pe o durată de 30 de zile de către procuror, respectiv până la 1 decembrie 2010. După sesizarea instanţei de judecată, ce a avut loc la 25 noiembrie 2010, asemenea măsuri puteau fi luate doar de către instanţă, după punerea lor în discuţia părţilor. Pe cale de consecinţă, s-a solicitat înlăturarea acestei nelegalităţi.

Prin apelul inculpatului F.G.I. s-a solicitat desfiinţarea sentinţei tribunalului şi reţinerea în favoarea sa a incidenţei art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., faţă de recunoaşterea vinovăţiei şi dorinţa soluţionării cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cu consecinţa reducerii limitelor de pedeapsă cu 1/3. După această reducere, s-a apreciat că este oportună reţinerea în favoarea sa şi a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen., cu scăderea semnificativă a pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, iar modalitatea de executare a sancţiunii rezultante să fie prin suspendare sub supraveghere conform art. 86¹ C. pen.

Prin motivele scrise şi orale, inculpatul M.V.G. a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei tribunalului şi să se reţină în favoarea sa dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen. întrucât şi-a recunoscut vinovăţia, text de lege care obligă instanţa la reducerea limitelor de pedeapsă cu 1/3, iar după această operaţiune, a i se aplica disp. art. 74 lit. a) şi c) C. pen., cu consecinţa reducerii substanţiale a pedepsei sub minimul special prevăzut de lege. De asemenea, a arătat că prin rechizitoriul parchetului nu a fost trimis în judecată pentru forma continuată a infracţiunii şi cu toate acestea, instanţa, fără a dispune schimbarea încadrării juridice, l-a condamnat pentru infracţiunea de trafic de minori în formă continuată. În ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, a apreciat că reeducarea sa este posibilă prin suspendarea condiţionată a acesteia conform art. 81 C. pen. sau, în subsidiar, prin suspendarea sub supraveghere reglementată de art. 86¹ C. pen.

A susţinut că în mod eronat Tribunalul Cluj nu a menţionat în dispozitivul hotărârii textul art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 C. pen., deoarece în alte condiţii nu putea ajunge la aplicarea unei pedepse reduse de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea comisă de acest inculpat.

Prin apelul promovat, inculpata K.C.M. a solicitat desfiinţarea sentinţei tribunalului şi judecând pe fond cauza, a se reţine în favoarea sa incidenţa art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., faţă de recunoaşterea vinovăţiei şi dorinţa soluţionării cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cu consecinţa reducerii limitelor de pedeapsă cu 1/3. După această reducere, a apreciat că este oportună reţinerea în favoarea sa şi a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen., cu scăderea semnificativă a pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, iar modalitatea de executare a sancţiunii să fie prin suspendare sub supraveghere conform art. 86¹ C. pen.

De asemenea, s-a susţinut că în mod eronat Tribunalul Cluj nu a menţionat în dispozitivul hotărârii textul art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 C. pen., deoarece în alte condiţii nu putea ajunge la aplicarea unei pedepse reduse de 4 ani închisoare pentru infracţiunea comisă de această inculpată.

Prin Decizia penală nr. 83/A din 14 aprilie 2011, Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Serviciul Teritorial Cluj şi de inculpaţii F.G.I. şi M.V.G. împotriva Sentinţei penale nr. 67 din 15 februarie 2011 a Tribunalului Cluj pe care a desfiinţat-o în latura penală a cauzei (pedepse, pedepse complementare, accesorii şi înlăturarea măsurii obligării de a nu părăsi ţara) şi în privinţa nereţinerii art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi, judecând în fond, sub aceste aspecte.

A condamnat pe inculpatul F.G.I., fiul lui G. şi M., născut la 12 noiembrie 1977 în Dej, cetăţean român, studii 11 clase, domiciliat în loc. Dej, jud. Cluj, fără antecedente penale, pentru comiterea infracţiunilor de:

- trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) rap. la art. 12 lit. a) Legea nr. 678/2001 cu art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplic. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., la o pedeapsă de 6 ani şi 8 luni închisoare şi interzicerea pe 3 ani a exerciţiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. d) C. pen.

- proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi interzicerea pe 2 ani a exerciţiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. d) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea acestor pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani şi 8 luni închisoare şi interzicerea pe 3 ani a exerciţiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. d) C. pen.

S-a făcut aplicaţiunea prevederilor art. 71 şi 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. d) C. pen.

În temeiul art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest preventiv a acestui inculpat şi potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată timpul reţinerii şi arestului preventiv începând din data de 19 septembrie 2010 la zi.

A condamnat pe inculpata K.C.M., fiica lui C. şi I., născută la 25 aprilie 1976 în Dej, cetăţean român, domiciliată în Dej, fără antecedente penale, pentru comiterea infracţiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) şi alin. (3) rap. la art. 12 lit. a) Legea nr. 678/2001 cu art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de 6 ani şi 8 luni închisoare şi interzicerea pe 3 ani a exerciţiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. d) C. pen.

S-a făcut aplicaţiunea prevederilor art. 71 şi 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. d) C. pen.

Potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsă timpul reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 2 noiembrie 2010 până la 15 februarie 2011.

A condamnat pe inculpatul M.V.G., fiul lui V. şi V.I., născut la 26 aprilie 1985 în Dej, cetăţean român, domiciliat în com. Mica, jud.Cluj, fără antecedente penale, pentru comiterea infracţiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) şi alin. (3) rap. la art. 12 lit. a) Legea nr. 678/2001 cu art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., la pedeapsa de 6 ani şi 8 luni închisoare şi interzicerea pe 3 ani a exerciţiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicaţiunea prev. art. 71 şi 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Au fost înlăturate din hotărâre disp. art. 86¹ şi 86³ C. pen.

A fost înlăturată din hotărâre menţiunea ridicării măsurii obligării de a nu părăsi ţara luată faţă de inculpatul M. prin Ordonanţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Serviciul Teritorial Cluj din 2 noiembrie 2010.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

S-a stabilit în favoarea Baroului de Avocaţi Cluj suma de câte 100 RON onorariu parţial pentru apărătorii din oficiu ai inculpaţilor.

Cheltuielile judiciare în apelurile părţilor au rămas în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că atât în dispozitivul sentinţei, cât şi în considerentele acesteia, tribunalul a omis să reţină în favoarea inculpaţilor dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., privind beneficiul reducerii cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, subliniind că ori de câte ori se solicită de către inculpat judecarea în procedură reglementată de art. 320¹ C. proc. pen., reţinerea dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) din acelaşi cod, alături de încadrarea juridică a faptei, este obligatorie, aceasta ţinând de individualizarea pedepsei, pentru că numai astfel instanţele de control judiciar au posibilitatea să verifice legalitatea aplicării sancţiunii.

S-a stabilit astfel că pedepsele aplicate inculpaţilor F.G.I., M.V.G. şi K.C.M. pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, sunt nelegale, fiind stabilite în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Astfel, s-a avut în vedere că forma calificată a acestei infracţiuni, respectiv cea incriminată de art. 13 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată prin OUG nr. 79/2005, este sancţionată cu pedeapsa de la 10 la 20 de ani închisoare şi interzicerea unor drepturi, iar prin reţinerea dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., limitele de pedeapsă aplicabile sunt închisoarea de la 6 ani şi 8 luni la 13 ani şi 4 luni închisoare, ori Tribunalul Cluj a aplicat inculpaţilor pedepse situate sub acest minim, respectiv 4 ani în cazul inculpaţilor F.G. şi K.C. şi 3 ani şi 6 luni în cazul inculpatului M.V., fără niciun temei legal, respectiv fără reţinerea circumstanţelor atenuante facultative în favoarea acestora.

S-a reţinut că un alt motiv de nelegalitate al sentinţei Tribunalului Cluj se referă la împrejurarea că în sarcina inculpatului M.V.G. s-a reţinut comiterea în forma continuată a infracţiunii de trafic de minori, deşi atât începerea urmăririi penale, punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a acestuia s-a realizat pentru forma simplă a infracţiunii, comisă în dauna unei singure părţi vătămate, B.C.M.

Totodată, s-a constatat că o nelegalitate din sentinţa Tribunalului Cluj se referă la "ridicarea măsurii obligării de a nu părăsi ţara, măsură aplicată inculpatului M.V.G. prin Ordonanţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Cluj din 2 noiembrie 2010".

Astfel fiind, apelul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a fost apreciat ca fondat în întregime, fiind admis.

Sub aspectul nereţinerii şi aplicării dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., în privinţa tuturor inculpaţilor, cu consecinţa reducerii limitelor de pedeapsă cu 1/3, s-a apreciat că şi apelurile inculpaţilor F. şi M. sunt fondate, iar în privinţa inculpatului M. s-a reţinut că este justificată calea de atac şi în privinţa înlăturării formei continuate a săvârşirii infracţiunii, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen.

Cât priveşte celelalte motive de apel, vizând reţinerea în favoarea inculpaţilor a circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 lit. a) şi c) C. pen., cu consecinţa reducerii substanţiale a pedepselor şi dispunerea suspendării condiţionate a sancţiunilor sau sub supraveghere a acestora, conform art. 81 şi 86¹ C. pen., s-a reţinut că, în raport cu gradul de pericol social sporit al faptelor comise de inculpaţi, nu se impune recunoaşterea circumstanţelor atenuante vizate de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. în favoarea niciunuia, gravitatea infracţiunilor săvârşite fiind pusă în evidenţă în primul rând prin limitele de pedeapsă cu care legiuitorul a înţeles să sancţioneze astfel de fapte, având în vedere valorile sociale lezate prin acest gen de infracţiuni, prin modul concret în care a fost derulată activitatea infracţională, persoana inculpaţilor, victimele infracţiunilor şi urmările produse asupra acestora, reflectate în conţinutul raportului psihologic vizând evaluarea acestora (V.C. şi B.C.) şi fişa de observaţie a victimei S.I., toate întocmite de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului - Centrul Judeţean de Intervenţie pentru Copilul Abuzat Cluj.

Totodată, s-a apreciat că pedepsele cu privare de libertate sunt singurele în măsură să asigure realizarea scopurilor educativ şi de exemplaritate ale sancţiunii, dându-le inculpaţilor posibilitatea îndreptării atitudinii faţă de comiterea de infracţiuni şi resocializarea lor viitoare pozitivă, conform art. 52 C. pen.

Sinceritatea inculpaţilor, lipsa antecedentelor penale şi cooperarea cu organele judiciare, recunoaşterea vinovăţiei conform art. 320¹ C. proc. pen., au orientat Curtea de Apel în aplicarea sancţiunii minime de 6 ani şi 8 luni închisoare pentru fiecare inculpat în privinţa infracţiunii de trafic de minori şi 3 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) şi lit. d) C. pen., apreciindu-se că trebuie interzise drepturile părinteşti şi nu acelea de a fi tutore sau curator, în privinţa inculpaţilor apelanţi care au copii minori în întreţinere, modificând sub acest aspect sentinţa tribunalului (pedepse accesorii) şi al cuantumului pedepsei complementare.

Astfel fiind, raportat la cuantumul pedepsei aplicate pentru infracţiunea de trafic de minori, s-a reţinut că singura modalitate de executare a sancţiunii apare aceea a privării de libertate, C. pen. în vigoare nepermiţând suspendarea condiţionată sau cea sub supraveghere.

De asemenea, a reţinut instanţa de apel că, teoretic, după reducerea limitelor de pedeapsă cu 1/3 conform art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., instanţa nu este împiedicată să recunoască în favoarea inculpaţilor circumstanţele atenuante vizate de art. 74 lit. a) şi c) C. pen., dar în prezenta speţă, aplicarea acestora nu are corespondent în piesele dosarului, raportat la perioada infracţională şi modalitatea în care s-au derulat faptele: iunie - septembrie 2010, prin abuz de autoritate, ameninţare şi violenţă, în racolarea, transportarea şi găzduirea minorelor obligate la practicarea prostituţiei.

S-a avut în vedere şi împrejurarea că în situaţia inculpatului F.G.I., aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. s-a realizat şi pentru infracţiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., infracţiune sancţionată cu o pedeapsă de la 2 la 7 ani, însă în privinţa acestuia, chiar dacă nu a reţinut Tribunalul Cluj aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., pedeapsa de 2 ani şi 6 luni aplicată este legală întrucât în urma reţinerii art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. de către instanţa de apel, limitele de pedeapsă erau de la 1 an şi 4 luni la 4 ani şi 8 luni închisoare. Aşa fiind, Curtea de Apel a menţinut pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea de proxenetism, menţinând totodată şi pedeapsa complementară de 2 ani a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi d) C. pen. prin aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.

Împotriva deciziei anterior menţionate, în termen legal, au declarat recurs inculpaţii F.G.I., M.V.G. şi K.C.M., solicitând, în temeiul cazului de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., admiterea căii de atac promovate, casarea deciziei penale atacate şi, în rejudecare, aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de lege raportat la reţinerea dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi a circumstanţelor atenuante judiciare, astfel ca în final modalitatea de executare a pedepsei să fie cea reglementată de dispoziţiile art. 86¹ C. pen.

Înalta Curte, examinând recursurile declarate prin prisma criticilor invocate, dar şi din oficiu, conform art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen., pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, constată că acestea nu sunt fondate pentru considerentele care urmează.

Situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond, cât şi de instanţa de prim control judiciar este în deplină concordanţă cu probele administrate în cauză, din care rezultă fără dubiu că inculpaţii au săvârşit infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată şi condamnaţi, aceştia recunoscând, de altfel, comiterea faptelor în faţa primei instanţe, solicitând să beneficieze de dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen.

Astfel fiind, au fost reţinute în favoarea inculpaţilor dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., privind beneficiul reducerii cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, instanţa de apel aplicându-le pedepse principale de câte de 6 ani şi 8 luni închisoare.

Înalta Curte constată că pedepsele aplicate inculpaţilor de către instanţa de apel se încadrează în limitele prevăzute de lege, modalitatea de executare a acestora, respectiv cea în regim de detenţie, fiind, de asemenea, corect stabilită, raportat la cuantumul pedepselor aplicate pentru infracţiunea de trafic de minori.

Sub aspectul individualizării pedepselor aplicate, criticile formulate de către recurenţii inculpaţi nu sunt întemeiate, Înalta Curte apreciind că în speţă s-a făcut o corectă individualizare a pedepselor, prin evaluarea tuturor criteriilor specifice acestui proces de alegere a sancţiunii celei mai adecvate, în vederea atingerii finalităţilor acesteia, în cauză negăsindu-şi astfel aplicabilitatea cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen.

Înalta Curte reţine că în cauză, în procesul individualizării pedepsei, pornind de la criteriile generale prevăzute de art. 72 alin. (1) C. pen., pedepsele de câte 6 ani şi 8 luni închisoare aplicate inculpaţilor au fost stabilite într-un cuantum corespunzător circumstanţelor reale ale săvârşirii infracţiunilor, având în vedere împrejurările comiterii faptelor şi consecinţele acestora, precum şi circumstanţelor personale ale recurenţilor inculpaţi, nejustificându-se reducerea acestora.

Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuşi un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră, el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probatoriu studiat după anumite reguli şi criterii precis determinate.

Înscrierea în lege a criteriilor generale de individualizare a pedepsei înseamnă consacrarea explicită a principiului individualizării sancţiunii, aşa încât respectarea acestuia este obligatorie pentru instanţă.

De altfel, ca să-şi poată îndeplini funcţiile care îi sunt atribuite în vederea realizării scopului său şi al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) şi duratei, atât gravităţii faptei şi potenţialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât şi aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influenţa pedepsei.

Funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancţiunii, care să ţină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condiţiile socio-etice impuse de societate.

Este neîndoielnic că faptele săvârşite prezintă un grad de pericol social sporit, dovadă fiind limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor, precum şi împrejurările în care au fost comise şi modul de acţionare.

Cât priveşte solicitarea recurenţilor inculpaţi de reţinere în favoarea acestora a circumstanţelor atenuante prevăzute în art. 74 C. pen., cu consecinţa reducerii substanţiale a pedepselor şi dispunerea suspendării executării sub supraveghere conform art. 86^x C. pen., Înalta Curte, în acord cu instanţa de prim control judiciar, reţine că aceasta nu poate fi primită, având în vedere gradul de pericol social sporit al faptelor comise de inculpaţi, care rezultă din limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor, modul concret în care a fost derulată activitatea infracţională, urmările produse asupra victimelor infracţiunilor, precum şi datele ce caracterizează persoana inculpaţilor.

Pe de altă parte, referitor la împrejurarea recunoaşterii de către inculpaţi a săvârşirii faptelor, această atitudine procesuală nu mai poate fi valorificată ca reprezentând circumstanţa atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., deoarece a fost evidenţiată prin aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., în condiţiile existenţei acordului de vinovăţie al inculpaţilor, dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen. fiind aplicate cu prioritate faţă de cele ale art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., altfel însemnând ca aceleiaşi situaţii de fapt să i se acorde o dublă valenţă juridică, iar nu aceasta a fost intenţia legiuitorului.

Ca atare, apreciind că în cauză nu se justifică reţinerea în favoarea inculpaţilor a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., pedepsele aplicate apar ca fiind temeinice şi legale, circumstanţele personale ale inculpaţilor, invocate în apărare, fiind deja avute în vedere de instanţa de apel atunci când s-a orientat către aplicarea unor sancţiuni minime.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că pedepsele aplicate sunt corespunzătoare criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), atât sub aspectul cuantumului, cât şi al modalităţii de executare, ţinând cont şi de textul incriminator, fiind apte să răspundă scopului preventiv şi de reeducare consfinţit prin disp. art. 52 C. pen.

Neexistând nici motive care, examinate din oficiu, să determine casarea hotărârilor, recursurile inculpaţilor vor fi respinse ca nefondate, în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În temeiul art. 385¹⁷ alin. (4) rap. la art. 383 alin. (2) şi art. 381 C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului F.G.I., durata reţinerii şi arestării preventive de la 19 septembrie 2010 la 21 septembrie 2011.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii inculpaţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se vor include şi onorariile cuvenite pentru apărarea din oficiu, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii F.G.I., M.V.G. şi K.C.M. împotriva Deciziei penale nr. 83/A din 14 aprilie 2011 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului F.G.I., durata reţinerii şi arestării preventive de la 19 septembrie 2010 la 21 septembrie 2011.

Obligă recurenţii inculpaţi F.G.I. şi K.C.M. la plata sumelor de câte 375 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 75 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurentul inculpat M.V.G. la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 septembrie 2011.

Procesat de GGC - N

← ICCJ. Decizia nr. 3173/2011. Penal. Infractiuni la legea privind...		ICCJ. Decizia nr. 3181/2011. Penal. Lovirile sau vătămările... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 3167/2011. Penal ICCJ. Decizia nr. 3168/2011. Penal ICCJ. Decizia nr. 3170/2011. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs ICCJ. Decizia nr. 3173/2011. Penal. Infractiuni la legea privind drepturile de autor şi drepturile conexe (Legea nr.8/1996). Recurs ICCJ. Decizia nr. 3181/2011. Penal. Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte (art. 183 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 3186/2011. Penal ICCJ. Decizia nr. 3188/2011. Penal. Violul (art.197 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 3192/2011. Penal