ICCJ. Decizia nr. 3332/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3332/2011
Dosar nr.5802/101/2010
Şedinţa publică din 29 septembrie 2011
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 46 din 9 februarie 2011, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în Dosarul nr. 5802/101/2010, au fost respinse cererile formulate de inculpat, prin apărătorul său, de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 - 175 alin. (1) lit. i) C. pen. în infracţiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C. pen., respectiv, art. 183 C. pen. cu aplic. art. 73 lit. b) C. pen.
În baza art. 174 - 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) raportat la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul T.C., fiul lui V. şi P., născut la data de 9 iulie 1968, în comuna Oprişor, jud. Mehedinţi, domiciliat în sat Prisăceaua, comuna Oprişor, jud. Mehedinţi, la o pedeapsă principală de 9 (nouă) ani închisoare, pentru infracţiunea de omor calificat.
În temeiul art. 88 alin. (1) C. pen. şi art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului reţinerea şi arestul preventiv de la 31 mai 2010 şi până la pronunţare şi menţine starea de arest.
În baza art. 71 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) din C. pen., pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 2 ani, ce se va executa potrivit art. 66 C. pen.
S-a dispus restituirea către inculpat, la rămânerea definitivă a hotărârii, a cuţitului cu mâner din aluminiu cu inscripţia „P.", în teacă din piele maro, ridicat din curtea inculpatului şi care a fost depus la grefa instanţei ca fiind „colet nr. 1".
În temeiul art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 998 - 990 C. civ., s-au admis, în parte, acţiunile civile formulate de părţile civile M.I., C.C.V. şi M.D.M. şi obligat inculpatul să plătească părţii civile M.I. sumele de 8.000 RON cu titlu de despăgubiri materiale şi de 4.000 RON cu titlu de despăgubiri morale şi părţilor civile C.C.V. şi M.D.M., câte 4.000 RON cu titlu de despăgubiri morale.
În temeiul art. 14 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. raportat la art. 313 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, s-a admis acţiunea civilă formulată de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova şi obligat inculpatul să plătească suma de 26.052,28 RON cu titlu de cheltuieli efective ocazionate de asistenţa medicală acordată victimei M.S.C.
S-a luat act că prin Încheierea din data de 26 ianuarie 2011 a fost respinsă, ca tardiv formulată, cererea de constituire ca parte civilă în procesul penal, formulată de M.F.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a constatat că inculpatul T.C. a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., reţinându-se că în data de 1 mai 2010, în jurul orelor 18,30, în timp ce se afla pe raza satului Prisăceaua, comuna Oprişor, judeţul Mehedinţi, în dreptul locuinţei numitului C.Ş., inculpatul T.C. i-a aplicat victimei M.S.C., în vârstă de 28 de ani, lovituri cu picioarele în zona capului şi a toracelui, provocându-i leziuni în urma cărora victima a decedat în data de 29 mai 2010.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză, respectiv: proces-verbal de sesizare, proces-verbal de cercetare la faţa locului, planşa foto, declaraţiile martorilor C.N., C.Ş., M.M., S.I., B.I. şi R.N., raport medico-legal întocmit de I.M.L. Craiova, precum şi declaraţiile inculpatului.
Prin Decizia penală nr. 114 din 11 mai 2011, Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi împotriva Sentinţei penale nr. 46 din 9 februarie 2011, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în Dosarul nr. 5802/101/2010.
A desfiinţat în parte sentinţa pe latură penală, a înlăturat dispoziţiile art. 74 lit. a), c)C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen. şi a majorat pedeapsa la 16 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor pe o perioadă de 4 ani, menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Prin aceeaşi decizie penală s-a respins ca nefondat apelul inculpatului.
S-a menţinut starea de arest şi s-a dedus detenţia la zi.
Împotriva sus-menţionatei decizii a declarat recurs inculpatul pentru cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. apreciind Decizia atacată netemeinică sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei.
În acest sens, a susţinut că în mod eronat instanţa de control judiciar a înlăturat circumstanţele atenuante ce fuseseră în mod corect reţinute de către instanţa de fond în favoarea sa, arătând că a regretat din primul moment fapta, astfel că a cărat victima pe braţe, a sunat la salvare şi la poliţie şi a încercat să-i acorde primul ajutor, precizând totodată că este fără antecedente penale, a colaborat cu organele de urmărire penală şi nu a solicitat şi reţinerea scuzei provocării. Recursul este nefondat.
Analizând Decizia atacată prin prisma motivului de recurs invocat de inculpat, Înalta Curte constată că pedeapsa aplicată de către instanţa de control judiciar este legală şi temeinică.
În această ordine de idei, se constată că în mod corect instanţa de apel, găsind întemeiat apelul parchetului a înlăturat circumstanţele atenuante reţinute, prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., avându-se în vedere, în principal, pericolul social al faptei, comisă în loc public şi sub influenţa băuturilor alcoolice, planşele fotografice evidenţiind intensitatea, caracterul repetat şi multitudinea loviturilor aplicate, peste faţă şi corp aşa cum au fost prezentate de altfel şi în raportul medico-legal de necropsie.
Pe de altă parte, a fost avută în vedere şi apărarea nesinceră a inculpatului în sensul că, de fapt, el a fost cel atacat cu un cuţit, în condiţiile în care victima se afla evident în mişcare şi se deplasa pe jos, pe lângă bicicletă, (inculpatul recunoscând la urmărirea penală că aceasta depăşise casa sa) şi că, de fapt a şi strigat-o, fiind identificată după faptă în dreptul altei locuinţe iar cuţitul despre care face vorbire, s-a depistat într-o teacă, în curtea inculpatului.
Nu în ultimul rând, a fost relevată şi predispunerea inculpatului spre fapte cu violenţă, aşa cum este demonstrat prin Sentinţa penală nr. 93 din 23 ianuarie 2006 precum şi prin referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi în sensul că, pe fondul consumului de alcool îşi pierde autocontrolul, împrejurări în care comite acte penale grave.
Aşa fiind, în raport de toate cele relevate, Înalta Curte constată că la stabilirea pedepsei s-au avut în vedere gradul de pericol social al acestui gen de fapte, împrejurările concrete în care aceasta a fost comisă, modalitatea de săvârşire, precum şi recrudescenţa lor.
Nu în ultimul rând, la stabilirea pedepsei prin înlăturarea circumstanţelor atenuante s-au avut în vedere şi circumstanţele personale ale inculpatului, care pe fondul consumului de alcool îşi pierde autocontrolul, situaţii în care comite acte penale grave, astfel că a mai suferit o condamnare, chiar dacă aceasta nu atrage starea de recidivă.
Faţă de toate aceste aspecte, se apreciază că pedeapsa aplicată a fost just individualizată, potrivit criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), corespunzând scopului educativ-preventiv prevăzut de art. 52 C. pen., astfel că nu se justifică reaprecierea cuantumului acesteia.
Ca atare, după verificarea cauzei şi în raport de dispoziţiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., recursul fiind nefondat, Curtea urmează a-l respinge conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. şi a dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul T.C. împotriva Deciziei penale nr. 114 din 11 mai 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată, durata reţinerii şi arestării preventive de la 31 mai 2010 la 29 septembrie 2011.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 septembrie 2011.
Procesat de GGC - N
| ← ICCJ. Decizia nr. 3329/2011. Penal. Strămutare (art. 55 şi... | ICCJ. Decizia nr. 3335/2011. Penal → |
|---|
