ICCJ. Decizia nr. 4173/2011. Penal

Decizii penale ICCJ 2011

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 4173/2011

Dosar nr.5990/100/2009

Şedinţa publică din 7 decembrie 2011

Asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 387 din 3 februarie 2011, a Tribunalului Maramureş, secţia penală, au fost condamnaţi inculpaţii:

1. V.R.A. (zis "R.", fiul lui G. şi A.-R., născut în Baia Mare, cetăţenie română, studii superioare, administrator al SC "L.Ş." S.R.L. Baia Mare, necăsătorit, fără copii, stagiul militar nesatisfăcut, domiciliat în Baia Mare str. G., judeţul Maramureş, fără antecedente penale) la:

- 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicere a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pentru infracţiunea de trafic de droguri, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 74 lit. a) şi c) şi a art. 76 lit. c) C. pen.;

- 3 luni închisoare, pentru infracţiunea de trafic de droguri, prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi a art. 76 lit. e) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) şi 35 alin. (1) C. pen. a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani şi 6 luni închisoare, şi pedeapsa complementară a interzicerii pe timp de 2 ani a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

Conform art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatului V.R.A., pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit potrivit art. 86² C. pen.

Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Maramureş i-a fost încredinţată supravegherea executării obligaţiilor stabilite.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen., inculpatului i-au fost impuse următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte lunar, la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Maramureş, desemnat cu supravegherea lui;

b) să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În baza art. 359 C. proc. pen., a fost atrasă atenţia inculpatului asupra art. 86⁴ alin. (2) C. pen., privind condiţiile revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 71 alin. (2) şi (5) C. pen. au fost aplicate inculpatului pedepsele accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. şi s-a dispus suspendarea executării lor pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a fost dedusă din pedeapsă perioada arestului preventiv, cuprinsă între 22 septembrie 2009 şi 23 decembrie 2009.

Conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a fost menţinută măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, dispusă prin Încheierea din 15 decembrie 2009 a Tribunalului Maramureş, până la rămânerea definitivă a sentinţei.

2. L.I.V. (zis "a G.", fiul lui l. şi M., născut în Cehu Silvaniei jud. Sălaj, cetăţenie română, studii 10 clase, agricultor, căsătorit, un copil minor, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, domiciliat în Bicaz, sat C., judeţul Maramureş) la:

- 2 ani închisoare, pentru infracţiunea de trafic de droguri, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 74 lit. a) şi c) şi a art. 76 lit. c) C. pen.

Potrivit art. 76 alin. (3) C. pen., a fost înlăturată pedeapsa complementară privativă de drepturi prevăzută de lege pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Conform art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit potrivit art. 82 C. pen., şi a fost atrasă atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiţionate.

Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a fost dedusă din pedeapsă perioada arestului preventiv cuprinsă între 22 septembrie 2009 şi 23 decembrie 2009.

Conform art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a fost menţinută măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara dispusă prin Încheierea din 15 decembrie 2009 a Tribunalului Maramureş, până la rămânerea definitivă a sentinţe.

3. T.F. (fiul lui L. şi F., născut în Cehu Silvaniei, jud. Sălaj, cetăţenie română, studii 12 clase, agricultor, necăsătorit, fără copii, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, domiciliat în Bicaz, sat C., judeţul Maramureş) la:

Potrivit art. 76 alin. (3) C. pen., a fost înlăturată pedeapsa complementară privativă de drepturi prevăzută de lege pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Conform art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate pe un termen de încercare de 4 ani, stabilit potrivit art. 82 C. pen., şi a fost atrasă atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiţionate.

Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a fost dedusă din pedeapsă perioada arestului preventiv cuprinsă între 22 septembrie 2009 şi 23 decembrie 2009.

4. Ţ.T. (fiul lui l. şi I., născut în Baia Mare, cetăţenia română, student, necăsătorit, fără copii, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, domiciliat în Baia Mare Bd. D., judeţul Maramureş) la:

- 1 an închisoare, pentru infracţiunea de trafic de droguri, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art.74 lit. a) şi c) şi a art. 76 lit. c) C. pen.

Potrivit art. 76 alin. (3) C. pen., a fost înlăturată pedeapsa complementară privativă de drepturi, prevăzută de lege pentru infracţiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Conform art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate pe un termen de încercare de 3 ani, stabilit potrivit art. 82 C. pen., şi a fost atrasă atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiţionate.

Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat şi executarea pedepselor accesorii.

În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a fost dedusă din pedeapsă perioada arestului preventiv cuprinsă între 22 septembrie 2009 şi 23 decembrie 2009.

5. C.V.C. (fiul lui G. şi I., născut în Baia Mare, cetăţenie română, studii superioare, pictor, necăsătorit, fără copii, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, domiciliat în Baia Mare, str. G.C., judeţul Maramureş) a fost achitat în baza art. 11 pct. 2 lit. a), coroborat cu art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de droguri, prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), raportat la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

În temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea următoarelor cantităţi de droguri:

- 10,26 Kg, cantitate de fragmente vegetale ridicată de la inculpatul T.F., rămasă după îndepărtarea tulpinilor, - după efectuarea analizelor de laborator şi după reţinerea de contraprobe;

- 6,08 Kg, cantitate de fragmente vegetale ridicată de la inculpatul L.I.V., rămasă după îndepărtarea tulpinilor, după efectuarea analizelor de laborator şi după reţinerea de contraprobe;

- 535,4 grame, cantitate de fragmente vegetale ridicată de la inculpatul Ţ.T., rămasă după îndepărtarea tulpinilor, după efectuarea analizelor de laborator şi după reţinerea de contraprobe;

- 540,3 grame, cantitate de fragmente vegetale ridicată de la inculpatul Ţ.T., rămasă după îndepărtarea tulpinilor, după efectuarea analizelor de laborator şi după reţinerea de contraprobe;

- 13,5 grame, cantitate de fragmente vegetale ridicată de la inculpatul V.R.A., rămasă după îndepărtarea tulpinilor, după efectuarea analizelor de laborator şi după reţinerea de contraprobe;

- 1050,0 grame, cantitate rămasă după uscare, după îndepărtarea tulpinilor, după efectuarea analizelor de laborator şi după reţinerea de contraprobe, din cea ridicată de la locul numit "D." din localitatea Corni, judeţul Maramureş, 300,0 grame, cantitate rămasă după uscare, după îndepărtarea tulpinilor, după efectuarea analizelor de laborator şi după reţinerea de contraprobe, din cea ridicată de la locul numit "C." din localitatea Corni, judeţul Maramureş, şi 120,0 grame, cantitate rămasă după uscare, după îndepărtarea tulpinilor, după efectuarea analizelor de laborator şi după reţinerea de contraprobe, din cea ridicată de la locul numit "O." din localitatea Corni, judeţul Maramureş; toate cantităţile de C. fiind sigilate cu sigiliul tip M.l. şi predate D.I.I.C.O.T.

În temeiul art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus distrugerea drogurilor confiscate şi păstrarea de contraprobe.

În baza art. 91³ alin. (7) C. proc. pen., s-a dispus păstrarea suporturilor magnetice înregistrate la poziţia din Registrul privind evidenţa CD-urilor de la Tribunalul Maramureş până la rămânerea definitivă a hotărârii, când vor fi arhivate cu dosarul.

În temeiul art. 191 alin. (2) C. proc. pen., inculpaţii, au fost obligaţi la cheltuieli judiciare în favoarea statului, după cum urmează:

- inculpaţii V.R.A. şi L.I.V., la câte 5200 RON;

- inculpatul T.F., la 2700 RON;

- inculpatul Ţ.T., la 2200 RON;

Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate statului de inculpatul C.V.C. au rămas în sarcina acestuia.

Pentru a hotărî astfel instanţa de fond a reţinut următoarele:

Inculpatul V.R.A. a avut iniţiativa de a cultiva c. pe terenurile situate în locurile numite "D.", "P." şi "C.", terenuri folosite de inculpatul L.I.V.

În cursul lunii septembrie 2009, fie singur, fie împreună cu L.I.V., T.F. şi C.V.C., sus-numitul inculpat s-ar fi deplasat la terenurile respective, în mai multe împrejurări distincte, la date diferite, şi a recoltat plantele de c., care ulterior au fost transportate de către inculpatul L. cu căruţa sa, fie acasă la el, fie într-un loc pe care inculpatul V. nu-l cunoştea la data audierii sale. Aceeaşi declaraţie a inculpatului V. face referire şi la inculpatul Ţ., căruia i-ar fi cerut să-i asigure o locaţie în Baia Mare, în vederea depozitării unei părţi din plantele de c., sens în care acesta i-a oferit garajul familiei sale situat la adresa din Baia Mare, bd. D.

În esenţă, din toată probaţiunea administrată, instanţa a reţinut vinovăţia inculpaţilor V., L., T. şi Ţ. sub aspectul infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată, constatând totodată că inculpatul C.V.C. este absolvit de răspundere penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la trafic de droguri. Instanţa a constatat că inculpaţii V., L., T. şi Ţ. se fac vinovaţi de infracţiunile menţionate în rechizitoriu sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, ce constă în cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept.

Împotriva sentinţei menţionate au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - B.T. Cluj, şi inculpaţii V.R.A., L.I.V. şi Ţ.T.

Parchetul a criticat hotărâre a instanţei de fond susţinând că este nelegală şi netemeinică după cum urmează:

În primul rând, sub aspectul reţinerii nejustificate de circumstanţe atenuante în beneficiul inculpaţilor şi aplicării unor pedepese mult prea blânde în raport cu gravitatea faptelor săvârşite, cu împrejurările concrete şi conduita inculpaţilor în cursul procesului penal;

- greşita soluţie de achitare a inculpatului C.V.C. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) şi alin. (2) din Legea nr. 143/2000 deoarece din procesul-verbal de redare a interceptărilor conversaţiei telefonice din 11 septembrie 2009 dintre V. şi acesta rezultă că a fost cooptat pentru a se deplasa împreună cu el la Corni, iar ulterior s-a dovedit că au cules împreună c.;

- cu privire la omisiunea instanţei de fond de a dispune confiscarea întregii cantităţi de c. şi de a omite distrugerea acesteia, deoarece a rămas un rest de peste 70 kg c..

Inculpatul apelant V.R.A. a criticat sentinţa ca fiind netemeinică sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei faţă de dispoziţiile art. 72 şi art. 52 C. pen.

Inculpatul apelant L.I.V. a criticat sentinţa susţinând că nu a fost stabilit cu certitudine obiectul material al infracţiunii sub aspectul cantităţii şi valorii c. şi, în acest context, cuantumul pedepsei aplicate este prea ridicat impunându-se reaprecierea gradului de pericol social prin prisma circumstanţelor reale şi personale.

Inculpatul apelant Ţ.T. a criticat sentinţa sub aspectul încadrării juridice şi a solicitat schimbarea acesteia din infracţiune a prev. de art. 2 alin. (1) în infracţiunea prevezută art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, prin Decizia penală nr. 17 A din 3 februarie 2011, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - B.T. Maramureş.

A desfiinţat sentinţa numai în ceea ce a privit omisiunea instanţei de fond de a dispune confiscarea întregii cantităţi de droguri de risc şi distrugerea acesteia şi, rejudecând, în temeiul art. 17 alin. (1), (3) din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 lit. e) C. pen., a dispus şi confiscarea şi a cantităţii de 69,82 Kg c. rămasă din proba nr. 4, ambalată şi sigilată şi distrugerea drogurilor confiscate.

A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei.

Au fost respinse ca nefondate apelurile inculpaţilor L.I.V., Ţ.T. şi V.R.A., care au fost obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a se decide astfel Curtea de Apel a reţinut că singurul motiv întemeiat este cel formulat în apelul parchetului, referitor la omisiunea confiscării, în vederea distrugerii şi a restului de 69,82 Kg c.

Cu privire la celelalte critici instanţa de apel a apreciat că sunt nefondate, instanţa de fond stabilind în mod corect faptele şi vinovăţia inculpaţilor în raport cu care a aplicat pedepse judicios individualizate.

Împotriva acestei din urmă decizii în termen legal au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - S.T. Cluj şi inculpaţii Ţ.T., L.I.V. şi V.R.A.

Parchetul a criticat Decizia recurată sub aspectul greşitei achitări a inculpatului C.V.C., pentru complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, şi cu privire la greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor.

Inculpaţii Ţ.T., L.I.V. şi V.R.A. au arătat că îşi retrag recursurile declarate.

Având în vedere dispoziţiile art. 385⁴ alin. (2), cu referire la art. 369 C. proc. pen., potrivit cărora, până la închiderea dezbaterilor la instanţa de recurs, oricare dintre părţi îşi poate retrage recursul declarat în condiţiile arătate în textul de lege menţionat, şi constatând îndeplinite cerinţele respective, Înalta Curte urmează a lua act de voinţa recurenţilor Ţ.T., L.I.V. şi V.R. valabil exprimată.

Recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - S.T. Cluj este nefondat pentru considerentele ce urmează:

Din examinarea întregului dosar al cauzei şi a considerentelor hotărârilor atacate, rezultă că starea de fapt a fost temeinic stabilită în baza unui probatoriu laborios, care nu lasă nici o îndoială în privinţa existenţei - absolut neîndoielnice - a infracţiunilor reţinute în sarcina inculpaţilor, aspecte sub care prima instanţă - confirmată cu justificat temei de instanţa de apel - a apreciat amplitudinea şi concludenta probelor, inclusiv sub aspectul vinovăţiei - ca trăsătură esenţială a infracţiunii (art. 19 alin. (1) pct. 1 C. pen.).

În ce priveşte, cererea Parchetului, de condamnare a inculpatului C.V.C., pentru complicitate la infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 Înalta Curte apreciază că nu poate fi primită.

În raport cu probele administrate în cauză, se constată că în mod corect prima instanţă, confirmată de instanţa de apel, a privit cu maximă circumspecţie declaraţiile coinculpatului V.R.A., date în timpul urmăririi penale, observând că, în realitate există o singură declaraţie incriminatorie cu privire la inculpatul C.V.C., cea dată de mai sus-numitul inculpat cu ocazia audierii sale în faza de urmărire penală, când a afirmat că, în cursul lunii septembrie 2009, fie singur fie împreună cu L., T. şi C., s-ar fi deplasat la cele trei terenuri de unde ar fi recoltat plantele de c.

Această susţinere nu este confirmată de inculpatul L., care în declaraţia sa, face trimitere la inculpaţii V. şi T. şi afirmă în mod expres că "nu am remarcat ca V. să fi venit în Corni cu tineri din anturajul său din Baia Mare". Nici inculpatul T. nu face trimitere în declaraţia sa la numele inculpatului C.; la fel, nici inculpatul Ţ. Mai mult, când inculpatul V. (aflat încă în arest preventiv) a fost audiat în faţa instanţei, a confirmat versiunea prezentată de inculpatul C. potrivit căreia ar fi ajuns împreună în localitatea Corni cu ocazia unei plimbări cu motocicletele. În timp ce inculpatul V. ar fi tăiat aproximativ 30 de plante de c., inculpatul C. stătea. Inculpatul V. nu i-ar fi spus în mod explicit despre ce plante este vorba, astfel că nu se poate reţine în sarcina inculpatului C. faptul că la data de 11 septembrie 2009 l-ar fi ajutat pe inculpatul V. să recolteze restul culturii de c.s. de pe terenul situat în locul numit "C." de pe raza localităţii Corni, judeţul Maramureş, aşa cum se reţine în actul de sesizare a instanţei.

Nici aspectele absolut lapidare, relevate de martora P.M. şi legate de implicarea în activităţile de recoltare a unor plante de c. a unui bărbat pe care nu-l cunoaşte, nu sunt de natură să-l incrimineze pe inculpatul C.V.C.

De asemenea, din interceptarea convorbirilor telefonice dintre inculpaţii C.V.C. şi V.R.A. din 11 septembrie 2011, reiese doar că cei doi şi-au dat întâlnire, probabil în Corni după orele 15,⁰⁰, şi urma să se deplaseze spre Zalău.

În acest context probator, soluţia de achitare a inculpatului C.V.C. - la fond şi în apel - se învederează a fi temeinică şi legală.

Nici cererea referitoare la reindividualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor Ţ.T., L.I.V., V.R.A. şi T.F. nu poate fi primită.

Potrivit art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului.

Scopul pedepsei este prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, iar prin executarea pedepsei se urmăreşte formarea unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială.

Potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a C. pen., de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de alte împrejurări care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni nu se rezumă numai la împiedicarea condamnatului de a comite alte încălcări ale legii penale, ci are ca scop şi atenţionarea celorlalţi destinatari ai legii penale de a nu comite astfel de încălcări, fiind astfel satisfăcute atât scopul imediat cât şi scopul imediat al pedepsei. Nu se poate vorbi de scopul preventiv al pedepsei înţelegând prin aceasta numai dezideratul împiedicării condamnatului de a săvârşi noi infracţiuni, ignorându-se valenţele educative şi intimidante ale pedepsei aplicate inculpatului (inculpaţilor) în raport cu ceilalţi membri ai societăţii.

Reeducarea sau îndreptarea condamnatului constă în aptitudinea pedepsei de a înlătura relele convingeri şi deprinderi ale acestuia şi a inocula valenţe comportamentale în strictă concordanţă cu cerinţele de respectare a dispoziţiilor cuprinse în normele de drept penal.

Hotărârea atacată se constată a fi temeinică şi legală şi sub aspectul individualizării pedepselor stabilite fiecărui inculpat pentru fiecare infracţiune reţinută, instanţa de fond (confirmată de cea de apel) făcând o justă individualizare a acestora în raport cu faptele săvârşite, cu gradul concret de pericol social, cu împrejurările în care au fost comise şi cu urmările produse, precum şi în raport cu atitudinea lor procesuală şi cu lipsa antecedentelor penale.

Totodată, Înalta Curte, examinând cauza şi potrivit art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen., nu a constatat existenţa vreunui caz din cele prevăzute la alin. (1), care, invocat din oficiu, ar fi fost de natură să ducă la casarea deciziei atacate.

În consecinţă, în baza art. 385¹⁵ alin. (1), pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - S.T. Cluj urmează a fi respins ca nefondat.

Totodată Înalta Curte va lua act de voinţa recurenţilor Ţ.T., L.I.V. şi V.R. valabil exprimată, în sensul retragerii recursurilor declarate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj împotriva Deciziei penale nr. 17/A din 3 februarie 2011 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, privind pe inculpaţii Ţ.T., L.I.V., V.R.A., T.F. şi C.V.C.

Ia act de retragerea recursurilor declarate de inculpaţii Ţ.T., L.I.V. şi V.R.A. împotriva aceleiaşi decizii penale.

Obligă inculpatul Ţ.T. la plata sumei de 250 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă inculpaţii L.I.V. şi V.R.A. la plata sumei de câte 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 50 RON, reprezentând onorariile parţiale pentru apărătorii desemnaţi din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariile parţiale ale apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi T.F. şi C.V.C., în sumă de câte 50 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 decembrie 2011.

Procesat de GGC - AA

← ICCJ. Decizia nr. 4167/2011. Penal. Recunoaşterea hotărârilor...		ICCJ. Decizia nr. 4177/2011. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 4173/2011. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4173/2011. Penal