ICCJ. Decizia nr. 1343/2012. Penal. Rejudecarea după extrădare (art.522 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1343/2012
Dosar nr. 6231/180/2011
Şedinţa publică din 27 aprilie 2012
Asupra recursului de faţă;
Prin cererea adresată iniţial Judecătoriei Bacău şi înregistrată sub numărul 6231/18072011 la data de 14 aprilie 2011, persoana condamnată U.G.M., aflată în Penitenciarul Iaşi a solicitat rejudecarea dosarului penal în care a fost pronunţată sentinţa penală nr. 168/D din 30 martie 2006 a Tribunalului Bacău.
Cum hotărârea de condamnare a aparţinut tribunalului, instanţa iniţial investită, Judecătoria Bacău, prin sentinţa penală nr. 995 din 9 iunie 2011 şi-a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Bacău.
La Tribunalul Bacău, cauza a fost înregistrată sub nr. 6231/180/2011, la data de 7 iulie 2011, Tribunalul Bacău a dispus ataşarea dosarului penal în care s-a pronunţat sentinţa penală nr. 168/D din 30 martie 2006 a Tribunalului Bacău.
Prin sentinţa penală nr. 264/D din 17 noiembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 6231/180/2011 s-a dispus în baza art. 5221 C. proc. pen. respingerea cererii cererea de rejudecare după extrădare formulată de condamnatul U.G.M., privind cauza care a făcut obiectul dosarului penal în care s-a pronunţat sentinţa penală nr. 168/D din 30 martie 2006 a Tribunalului Bacău.
Instanţa de fond a constatat că petentul condamnat a fost asistat de avocat ales, iar în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat petentul la plata sumei de 80 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această soluţie Tribunalul Bacău a reţinut că prin sentinţa penală nr. 274/D din 7 iulie 2009 pronunţată în dosarul nr. 2088/110/2009 a Tribunalului Bacău, petentului U.G.M. i-a fost respinsă cererea de rejudecare a aceleiaşi cauze, întemeiată pe prevederile art. 5221 C. proc. pen. Condamnatul nefiind nemulţumit de soluţie a formulat apel împotriva hotărârii primei instanţe, însă apelul său a fost respins ca tardiv, de către Curtea de Apel Bacău, prin sentinţa penală nr. 135 din 17 noiembrie 2009, definitivă prin nerecurare la 30 noiembrie 2009.
A apreciat prima instanţă că în aceste condiţii, o a doua cerere de rejudecare după extrădare nu este admisibilă, întrucât ar aduce atingere autorităţii de lucru judecat.
Aşa fiind, s-a dispus respingerea prezentei cereri de rejudecare după extrădare a cauzei.
Împotriva acestei sentinţe în termen legal a declarat apel persoana condamnată U.G., care a criticat-o pentru nelegalitate.
Apelul nu a fost motivat în scris, iar în dezbateri apărătorul din oficiu având cuvântul pentru apelant a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 5221 C. proc. pen. deoarece persoana condamnată nu a fost prezentă la judecarea cauzei şi a pus concluzii de admitere a apelului şi pe fond admiterea cererii de rejudecare a cauzei.
Apelantul având ultimul cuvânt a solicitat pe fond admiterea cererii de rejudecare a cauzei învederând instanţei că la momentul la care s-a judecat cauza în care s-a pronunţat condamnarea era arestat în Italia.
În prealabil, Curtea de Apel, cu privire la susţinerile persoanei condamnate U.G.M. că prin cererea formulată acesta a solicitat de fapt revizuirea, dar instanţa s-a pronunţat pe o cerere de rejudecare după extrădare, curtea observă că susţinerea nu este fondată, deoarece prin cererea înregistrată iniţial la Judecătoria Bacău se învederează expres că se solicită rejudecarea conform art. 522 C. proc. pen. De altfel apărătorul condamnatului a pus concluzii în faţa Tribunalului Bacău pe admisibilitatea cererii de rejudecare.
Analizând apelul declarat de persoana condamnată, curtea a constatat că este nefondat.
Împotriva deciziei penale nr. 10 din 31 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Bacău pronunţată în acest sens, în termen legal s-a exercitat calea de atac a recursului de către condamnat.
S-a insistat cu cererea de rejudecare, că doreşte audierea unor martori, că nu a fost prezent la judecarea pe fond a cauzei.
Instanţa de recurs reţine însă că prin sentinţa penală nr. 275/D din 7 iulie 2009 pronunţată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr. 2088/110/2009 a Tribunalului Bacău, petentului U.G.M. i-a fost respinsă cererea de rejudecare a aceleiaşi cauze, întemeiată pe prevederile art. 5221 C. proc. pen.
În cauză condamnatul a formulat apel, care a fost respins ca tardiv, de către Curtea de Apel Bacău, prin sentinţa penală nr. 135 din 17 noiembrie 2009, definitivă prin nerecurare la 30 noiembrie 2009.
În aceste condiţii se observă că în mod legal a considerat instanţa de fond că o a doua cerere de rejudecare după extrădare nu este admisibilă, întrucât ar aduce atingere autorităţii de lucru judecat, astfel că sentinţa atacată, păstrată şi în apel prin decizie, vor fi menţinute de instanţa supremă.
Nefiind incidente alte cazuri de casare abordabile din oficiu urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să fie respins ca nefondat recursul declarat de persoana condamnată U.G.M.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligat recurentul la plata sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul U.G.M. împotriva deciziei penale nr. 10 din 31 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Bacău, Secţia Penală, Cauze Minori şi Familie.
Obligă recurentul condamnat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 aprilie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 701/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 728/2012. Penal → |
|---|
