ICCJ. Decizia nr. 2171/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs

Comentarii

0

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2171/2012

Dosar nr. 7305/2/2011

Şedinţa publică din 20 iunie 2012

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 40/F din 26 ianuarie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia II-a penală, în baza art. 278¹ alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul B.M. împotriva Ordonanţei din data de 1 iulie 2011 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Ordonanţei din data de 27 mai 2011 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe care Ie-a menţinut.

A obligat petentul la 50 RON, cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin Ordonanţa din 1 iulie 2011, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bucureşti, a dispus în temeiul art. 228 alin. (6) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen.: neînceperea urmăririi penale faţă de S.D., fost primar al localităţii M. şi preşedinte al Comisiei Locale, membrii din cadrul Comisiei locale de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor M., S.S.N., prefectul Judeţului Giurgiu, P.M., secretar la Instituţia Prefectului Giurgiu şi membrii Comisiei judeţene de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor Giurgiu, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice şi asociere prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) rap. la art. 248¹ C. pen. rap. la art. 13² şi art. 248 rap. la art. 248¹ C. pen. rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 323 C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi faţă de autori necunoscuţi, reprezentanţi ai prefecturii Giurgiu, poliţişti, procurori, notari, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi a complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 323 C. pen. şi art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 248 rap. la art. 248¹ C. pen. rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. Neînceperea urmăririi penale faţă de S.D., fost primar al localităţii M. şi N.G., director la SC A.M. SA, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi faţă de N.E., F.N., G.E.C. şi N.Ş., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. Neînceperea urmăririi penale faţă de N.E. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, fals în declaraţii şi uz de fals, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen., art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) şi art. 291 C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., faţă de G.E.C. şi F.N. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune şi fals în declaraţii, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. şi art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi faţă de P.D. şi P.R. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, fals în declaraţii şi uz de fals, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen., art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) şi art. 291 C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. În temeiul art. 38 C. proc. pen., art. 45 alin. (1), alin. (1) C. proc. pen., art. 42 C. proc. pen., art. 25 C. proc. pen. şi art. 30 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., art. 209 alin. (4) C. proc. pen., disjungerea şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Bolintin-Vale pentru efectuarea de cercetări faţă de următoarele persoane: - S.D., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 289, art. 246, art. 247 C. pen., art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), art. 291 C. pen., art. 293 C. pen., art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C.pen.;S.Ş., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 293 C. pen.; S.F. şi B.L. din cadrul Instituţiei Prefectului Giurgiu sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 246, art. 247 şi art. 248 C. pen.; V.M., din cadrul Instituţiei Prefectului Giurgiu, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 246, art. 247, art. 248 C. pen.; P.M., secretar la Instituţia Prefectului Giurgiu sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 246, art. 247, art. 248 C. pen., art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 291 C. pen.; M.C., prefectul Judeţului Giurgiu, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 246, art. 247, art. 248 C. pen., art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 291 C. pen.; - B.N., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 246, art. 247, art. 248 C. pen., art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 291 C. pen.; - S.S.N., prefectul judeţului Giurgiu, şi C.D. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 246, art. 247, art. 248 C. pen., art. 289. C. pen., art. 291 C. pen. în temeiul art. 38 C. proc. pen., art. 45 alin. (1), alin. (1²) C. proc. pen., art. 42 C. proc. pen., art. 27 pct. 1 lit. e) C. proc. pen. şi art. 30 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., art. 209 alin. (4) C. proc. pen. Disjungerea şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu pentru efectuarea de cercetări faţă de fostul primar al localităţii M., S.D., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, în temeiul art. 38 C. proc. pen., art. 45 alin. (1), alin. (1²) C. proc. pen., art. 42 C. proc. pen., art. 28¹ pct. 1 lit a¹) C. proc. pen. şi art. 30 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., art. 209 alin. (4) C. proc. pen, disjungerea şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti pentru efectuarea de cercetări faţă de fostul primar al localităţii M., S.D. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conflict de interese, prev. de art. 253 C. pen., în temeiul art. 192 alin. (1¹) C. proc. pen., cheltuielile judiciare, în cuantum de 1.000 RON, vor fi suportate de către B.M.

I. Motivarea ordonanţei procurorului.

În cursul anului 2009, numitul B.M. a depus mai multe denunţuri cu privire la modalitatea în care s-a efectuat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în favoarea mai multor persoane pe raza localităţii M., susţinând că membrii Comisiei M. de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor şi cei ai Comisiei Judeţene Giurgiu de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor au dispus, în perioada 1990 - 2009, cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute de lege sau în baza unor documente falsificate, emiterea titlurilor de proprietate şi punerea în posesie a persoanelor enumerate în cuprinsul denunţurilor formulate, prejudiciul produs în dauna Primăriei M. fiind mai mare de 1.000.000 euro. De asemenea, B.M. a sesizat faptul că primarul S.D., membrii Comisiei Locale M. şi ai Comisiei judeţene Giurgiu pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor în mod abuziv nu au respectat prevederile Sentinţei civile nr. 595/2002 a Judecătoriei Bolintin-Vale şi nu i-au reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafaţă de 2,62 ha pe vechiul amplasament. La data de 20 februarie 2009, B.M. a formulat o plângere penală, sesizând săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 247 C. pen., art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), art. 254 C. pen., art. 293 C. pen., art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen., art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 291 C. pen. de către fostul primar al localităţii M., descriind conţinutul fiecărei fapte. La aceeaşi dată, B.M. a sesizat săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 247 C. pen., art. 248 C. pen., art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 291 C. pen., art. 264 C. pen. de către S.F., referent în cadrul Prefecturii Giurgiu, B.L., şef serviciu în cadrul Prefecturii Giurgiu, V.M., referent în cadrul Prefecturii Giurgiu, P.M., secretar general şi subprefect la Prefectura Giurgiu, M.C., fost prefect al Judeţului Giurgiu, B.N., fost prefect al Judeţului Giurgiu, S.S.N., prefect al Judeţului Giurgiu şi C.D., expert în cadrul Prefecturii Giurgiu. La data de 27 octombrie 2009, numitul B.M. a formulat plângere penală împotriva numitei N.E., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, fals în declaraţii şi uz de fals, prev. de art. 215 alin. (1), 2 C. pen., art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) şi art. 291 C. pen., constând în aceea că a folosit o adeverinţă pe numele lui B.I. şi o altă adeverinţă pe numele altei persoane pentru a obţine reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 4,14 ha teren pe raza localităţii M. B.M. a susţinut că numitei N.E. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru această suprafaţă pe raza localităţii M. cu complicitatea fostului primar al acestei localităţi, S.D., pentru că ulterior acesta a devenit proprietarul acestui teren, soţia sa cumpărând de la N.E. o parte din teren. În acelaşi mod a devenit proprietar şi notarul public I.S., soţia acestuia, C.O.F., cumpărând şi ea o parte din teren. În plângerea sa, B.M. a susţinut că reconstituirea dreptului de proprietate pentru N.E. s-a efectuat în mod fraudulos, pentru că acel amplasament se cuvenea moştenitorilor familiei B., care iniţiaseră o acţiune în revendicare. În acest fel, prin acordarea acelui teren în suprafaţă de 4,14 ha numitei N.E. s-ar fi produs un prejudiciu de 3,5 milioane euro Primăriei M. şi un prejudiciu de 850.000 euro lui B.M., care nu a putut fi pus în posesie pe amplasamentul ce deja fusese atribuit lui N.E. Prin aceeaşi plângere, B.M. a sesizat săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune şi fals în declaraţii de către G.E.C. şi F.N., care au obţinut reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor suprafeţe de teren pe raza administrativ-teritorială a localităţii M., deşi lor li se cuvenea teren pe raza comunei L.V. În acest fel, Primăria M. a fost prejudiciată cu suma totală de 5,775 milioane euro, iar B.M. cu suma de 1,4 milioane euro, deoarece amplasamentul de care a beneficiat G.E.C. se cuvenea lui B.M. Totodată, B.M. a sesizat săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, fals în declaraţii şi uz de fals de către P.D. şi P.R., întrucât aceştia ar fi obţinut în mod nelegal reconstituirea dreptului de proprietate pentru un teren situat pe raza localităţii M., deşi autorul lor, P.A. (A.) deţinuse teren pe raza comunei L.V. La data de 16 septembrie 2009, B.M. reiterează aceeaşi plângere penală împotriva lui S.D., menţionând de această dată că acesta a acţionat „cu concursul unor foşti reprezentanţi de seamă ai Prefecturii Giurgiu, poliţişti, procurori, notari";, fără a-i nominaliza şi fără a arăta în ce a constat ajutorul acordat. Aceleaşi aspecte au fost sesizate de către B.M. şi în denunţul care a făcut obiectul Dosarului nr. 9351/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti, declinat în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi apoi în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În acest denunţ, B.M. a sesizat, pe lângă infracţiunile menţionate mai sus, şi săvârşirea infracţiunilor de conflict de interese, luare de mită şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. În urma cercetărilor efectuate în cauză au rezultat următoarele: 1. La datele de 12 martie 1991 şi 22 august 1991, numita N.E. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 2 ha, situat pe raza localităţii I., judeţul Giurgiu. La dosar a fost ataşată Adeverinţa din 17 iunie 1991 a Primăriei Comunei I., din care rezultă că B.I. şi A.M.I. posedau în comuna I. 2 ha, respectiv 2,14 ha teren, înscris în registrul agricol din perioada anilor 1959 - 1963. Acest teren a intrat sub incidenţa Decretului nr. 115/1959. Prin Decizia Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Giurgiu nr. 108/1993 s-a stabilit dreptul numitei N.E. la acţiuni în valoare de 414.000 ROL pentru suprafaţa de 4,14 ha echivalent teren arabil aflat în administrarea SC A. SA M. Prin hotărâre a Comisiei Judeţene Giurgiu s-a decis invalidarea unui număr de 31 poziţii din anexa nr. 19 a comunei I., ce însumează o suprafaţă de 81,52 ha, aceste poziţii fiind înscrise în anexa corespunzătoare a oraşului M. Aceste 31 poziţii au fost înscrise apoi în anexa 36 a oraşului M., transformată din anexa 19, ca urmare a Legii nr. 1/2000, care a fost suplimentată conform Hotărârii nr. 499 din 13 noiembrie 2001 a Comisiei Judeţene Giurgiu, urmând să se dispună restituirea în natură a terenurilor pentru acţionari. În cuprinsul acestei anexe se regăseşte şi numita N.E., cu o suprafaţă de 4,14 ha teren. La data de 21 martie 2002 a fost emis titlul de proprietate nr. X, N.E. primind în proprietate 4,14 ha teren pe raza localităţii M. N.E. a explicat, cu prilejul interogatoriului luat în Dosarul nr. 985/192/2007 al Judecătoriei Buftea, că reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut la M. şi nu la I., pentru că terenul figura la I.A.S. M., unde a dobândit acţiuni, apoi s-a dispus restituirea în natură pentru acţionari. Ulterior dobândirii dreptului de proprietate asupra acestui teren, N.E. a vândut terenul mai multor persoane, printre care şi S.Ş., soţia numitului S.D., aşa cum rezultă din contractele de vânzare-cumpărare autentificate de către notarul public H.R. sub nr. A din 1 aprilie 2002, B din 1 aprilie 2002 şi C din 1 aprilie 2002, iar S.Ş. a făcut demersurile necesare pentru înscrierea imobilului dobândit prin cumpărare în cartea funciară.B.M., a susţinut că terenul pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate şi pe care a fost pusă în posesie numita N.E. se suprapune cu cel care a fost atribuit lui B.I.G., însă din actele aflate la dosar nu rezultă existenţa acestei suprapuneri. Simplul fapt că B.M. afirmă că amplasamentul terenului pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate ar trebui să fie cel pe care i-a fost atribuit teren numitei N.E. nu este de natură să dovedească fără dubiu acest lucru, mai ales că în cursul proceselor civile experţii desemnaţi nu au putut stabili amplasamentul terenului deţinut de autorul lui B.M. A fost audiat numitul S.D., care a precizat că N.E. a fost pusă în posesie pe terenul SC A. M. SA, ce aparţine Agenţiei Domeniilor Statului, deoarece autorii săi au fost deposedaţi abuziv prin Decretele nr. 318/1952 şi nr. 115/1959. S.D. a subliniat că nu există o suprapunere a terenului atribuit lui N.E. cu terenul lui B.M., depunând la dosar raportul de expertiză tehnică din care rezultă acest lucru. Din analiza probelor administrate în cauză rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate pentru N.E. s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor legale, aceasta beneficiind de stabilirea amplasamentului terenului pe raza localităţii M. ca urmare a calităţii sale de acţionar la SC A. SA M. B.M. a solicitat, de altfel, şi instanţei de judecată constatarea nulităţii titlului de proprietate nr. X din 21 martie 2002 şi a procesului-verbal de punere în posesie, precum şi a hotărârilor care au stat la baza emiterii acestui titlu şi a contractelor de vânzare-cumpărare subsecvente, însă Judecătoria Bolintin-Vale a respins ca neîntemeiată această acţiune, în Sentinţa civilă nr. 1441 din 13 iulie 2006 reţinându-se că emiterea titlului de proprietate s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale.

2. Numitul R.I.M.A., în calitate de moştenitor al defunctei B.A., a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 50 ha teren situată pe raza localităţii M. (fosta comună P., jud. Vlaşca), făcând dovada că acesta a fost preluat de stat conform Avizului din 11 iulie 1946 şi procesului-verbal din 18 iunie 1947. Prin Hotărârea nr. 4 din 5 octombrie 2004, Comisia locală M. de aplicare a legii fondului funciar a fost de acord cu atribuirea unui teren în suprafaţă de 50,00 ha numitului R.I.M.A., amplasamentul acestui teren fiind stabilit de comun acord cu O. CA. O. T.A. Giurgiu. Terenul în cauză este situat pe raza localităţii M., s-a aflat în administrarea A. M. şi a fost preluat de către A.D.S. Giurgiu, dar prin Protocolul nr. 80.928 din 13 noiembrie 2002 încheiat între A.D.S. şi Comisia locală M. de aplicare a legilor fondului funciar s-a procedat la predarea acestui teren către Primăria M. Prin Hotărârea nr. 590 din 28 octombrie 2004, Comisia judeţeană Giurgiu privind stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a validat anexa 38 a oraşului M. cu o poziţie şi o suprafaţă totală de 50,00 ha teren agricol numitului R.I.M.A., această suprafaţă aflându-se anterior în administrarea SC A. M. La data de 20 iunie 2005, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Giurgiu a emis Titlul de proprietate nr. Y, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 50 ha numitului R.I.M.A. pe raza localităţii M. Din analiza probelor administrate în cauză a rezultat că reconstituirea dreptului de proprietate pentru R.I.M.A. s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor legale, acesta fiind inclus în anexa nr. 38, care cuprinde persoanele prevăzute în art. 39 din Legea nr. 18/1991, ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului nr. 83/1949 şi al oricăror acte normative de expropriere. În această situaţie, conform actelor normative incidente în cauză, lui R.I.M.A. urma să îi fie restituit teren din suprafeţele de teren trecute în patrimoniul societăţilor comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau al altor societăţi comerciale care au în patrimoniu terenuri agricole. În acest fel, lui R.I.M.A. i-a fost atribuit teren aflat în administrarea unei asemenea societăţi, şi anume SC A. SA M.

3. B.I.A.

Conform Hotărârii nr. 108/14 ianuarie 1993 a Comisiei judeţene Giurgiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, s-a stabilit dreptul de proprietate al lui B.I.A. asupra unei suprafeţe de 1,46 ha teren, la propunerea Comisiei comunale L.N., precum şi calitatea acestuia de acţionar la SC A. M. SA, fiindu-i atribuite 146.000 acţiuni. Prin Hotărârea nr. 500 din 13 noiembrie 2001, Comisia judeţeană Giurgiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a aprobat validarea Anexei 36 a oraşului M., care cuprinde 50 poziţii cu o suprafaţă de 143,53 ha, a validat hotărârea Consiliului local M. nr. 13/2001 şi procesul-verbal de delimitare încheiat în data de 28 mai 2001 în vederea restituirii în natură pentru acţionari şi locatori a suprafeţei de 143,53 ha, în această anexă fiind inclus şi B.I.A. cu o suprafaţă de 1,46 ha teren. La data de 21 martie 2002, Comisia judeţeană Giurgiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis titlul de proprietate nr. Z pentru suprafaţa de 1 ha 4.600 mp pe teritoriul localităţii M. Analizând probele administrate, apreciem că reconstituirea dreptului de proprietate pentru B.I.A. s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale, punerea acestuia în posesie pe un teren aparţinând localităţii M. fiind consecinţa calităţii sale de acţionar la SC A. M. SA, societate care avea în administrare teren situat pe raza acestei localităţi.

4. Numitul R.A.E. a solicitat, în calitate de succesor al numitelor R.E., R.Z., R.A., R.A.A., C.E. şi D.E. reconstituirea dreptului de proprietate asupra mai multor suprafeţe de teren situate pe raza judeţului Giurgiu, printre care se află şi localitatea M. Prin Hotărârea nr. 458/2006, Comisia judeţeană Giurgiu a respins propunerea Comisiei locale F.-S. de reconstituire a dreptului de proprietate şi a invalidat poziţiile nr. 6, 7, 9 şi 10 din anexa 10 a hotărârii acestei comisii. Împotriva Hotărârii nr. 458/2006 a Comisiei Judeţene Giurgiu a formulat plângere R.A.E., solicitând anularea sa şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile ce au aparţinut autoarelor sale. Prin Sentinţa civilă nr. 525 din 18 aprilie 2006, definitivă şi irevocabilă, Judecătoria Bolintin-Vale a reţinut că R.A.E. este moştenitorul legal al defunctei R.E., care la rândul ei era moştenitoarea legală a defunctelor R.Z., R.A., R.A.A. şi D.E. Instanţa a arătat că R.A.E. nu a făcut dovada calităţii sale de moştenitor al defunctei C.E. Analizând actele doveditoare ale calităţii de moştenitor şi actele doveditoare privind proprietatea asupra terenurilor solicitate, instanţa a dispus anularea în parte a Hotărârii nr. 458 din 11 februarie 2006 emisă de Comisia judeţeană Giurgiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a anulat punctele 6, 7, 9 şi 10 din anexa 30 a acestei hotărâri, a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru 4 suprafeţe de câte 50 ha fiecare de la defunctele R.Z., R.A., R.A.A., D.E. în com. F. S., jud. Giurgiu şi eliberarea titlurilor de proprietate pentru aceste suprafeţe. Prin Hotărârea nr. 1873 din 19 septembrie 2006, Comisia judeţeană Giurgiu pentru aplicarea Legii fondului funciar şi-a însuşit Sentinţa civilă nr. 525/2006, definitivă şi irevocabilă, şi a aprobat suplimentarea anexei nr. 30 în sensul înscrierii lui R.A.E. cu următoarele suprafeţe: 50 ha de la defuncta R.Z., 50 ha de la defuncta R.A., 50 ha de la defuncta R.A.A. şi 50 ha de la defuncta D.E. În consecinţă, Comisia judeţeană Giurgiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis titlurile de proprietate nr. XA din 21 iulie 2006 (50 ha în F.-S.), XB din 18 ianuarie 2007 (50 ha în G.), XC din 18 ianuarie 2007 (50 ha în G.), nr. XD din 18 ianuarie 2007 (50 ha în M.) şi nr. XE din 18 ianuarie 2007 (50 ha în M.). Referitor la amplasamentele pentru aceste terenuri, Primăria F.-S. a comunicat că pe raza comunei nu a fost teren disponibil pentru punerea în posesie, astfel că hotărârile au fost redirecţionate către A.D.S., pentru a identifica terenuri disponibile în vederea punerii în posesie a persoanei îndreptăţite. B.M. a susţinut că atât hotărârea judecătorească, cât şi titlurile de proprietate emise sunt lovite de nulitate absolută, prezentând o serie de motive în acest sens. Astfel, B.M. a susţinut că fostul primar al localităţii M., numitul S.D., a falsificat protocolul de predare-preluare din 23 octombrie 2006 încheiat între A.D.S. şi Primăria M. De asemenea, B.M. a arătat că R.A.E. a renunţat la moştenirea lăsată de defunctele R.E., R.Z., R.A.A. şi R.A., astfel că acesta nu era îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate. Analizând probele administrate în cauză, se observă că instanţa de judecată a verificat condiţiile prevăzute de Legea nr. 18/1991 pentru a stabili dacă R.A.E. poate fi titularul cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, decizând în mod definitiv şi irevocabil asupra calităţii sale, care-l îndreptăţea să solicite reconstituirea dreptului de proprietate ca moştenitor al defunctelor R.Z., R.A., R.A.A., D.E. şi a obligat autorităţile locale competente să emită titlurile de proprietate şi să-l pună în posesie pe R.A.E. În ceea ce priveşte amplasamentul pe care s-a făcut punerea în posesie, din actele aflate la dosar rezultă că aceasta s-a realizat pe raza oraşului M., jud. Giurgiu, şi nu pe raza comunei F.-S., dat fiind faptul că terenul a fost identificat pe raza localităţii M., în administrarea SC A. M. SA, aşa cum rezultă din procesul-verbal de delimitare. Ulterior, R.A.E., prin mandatar V.G., a încheiat un contract de vânzare-cumpărare autentificat la 4 iunie 2007 la Biroul Notarului Public S.I., prin care a vândut numitului N.G. terenul în suprafaţă de 291.300 mp situat în sola 28, oraşul M., jud. Giurgiu cu suma de 43.809,90 euro, echivalentul a 142.820,27 RON. Cu privire la această tranzacţie, a fost audiată mandatara V.G., care a declarat că îl cunoaşte pe R.A.E. din anul 2007, acesta fiind unul dintre acţionarii SC A. M. SA, unde ea îşi desfăşoară activitatea în calitate de director economic. V.G. a precizat că R.A.E. are în proprietate mai multe suprafeţe de teren în judeţul Giurgiu, dar şi în alte judeţe şi pentru că îşi avea domiciliul în Franţa, a mandatat-o să vândă anumite suprafeţe de teren, întocmind în acest sens o procură. În consecinţă, V.G. a vândut numitului N.G. suprafaţa de 10 ha teren aflat pe raza localităţii M., la preţul pieţei. Suma plătită a fost virată direct în contul vânzătorului de către cumpărător. V.G. a precizat că a vândut lui N.G., deoarece au fost puţini ofertanţi, iar acesta a oferit cel mai bun preţ. Totodată, mandatara lui R.A.E. a subliniat că nu a avut niciun fel de înţelegere cu N.G. cu privire la suprafeţele de teren vândute şi că nu a făcut presiuni sau intervenţii asupra lui S.D. pentru stabilirea unui anumit amplasament pentru terenurile pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate lui R.A.E. Fiind audiat, N.G. a precizat că de-a lungul timpului a cumpărat mai multe terenuri, inclusiv pe raza localităţii M. Cu privire la aceste terenuri, N.G. a menţionat că nu a avut niciun fel de înţelegere cu proprietarii terenurilor cu privire la amplasamentul acestora şi nu a făcut intervenţii pe lângă fostul primar, S.D., pentru ca persoanele care i-au vândut terenurile să obţină anumite amplasamente. N.G. a mai declarat că a cumpărat terenuri în scop de revânzare şi, aşa cum rezultă din actele aflate la dosar, la scurt timp a vândut terenul cumpărat de la R.A.E. numiţilor D.I.A. şi I.S. cu suma de 58.413,20 euro. Coroborând probele administrate în cauză, a rezultat că reconstituirea dreptului de proprietate şi stabilirea amplasamentului s-au făcut cu respectarea dispoziţiilor legale.

5. E.R. şi S.V.V.

E.R., în calitate de moştenitor al numitului E.G., a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 50 ha deţinut de acesta în B., teren ce a făcut obiectul unei exproprieri în baza Decretului nr. 83/1949. S.V.V., în calitate de moştenitor al numiţilor U.V. şi U.J., a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 50 ha deţinut de aceştia în B., teren ce a făcut obiectul unei exproprieri în baza Decretului nr. 83/1949. La data de 29 noiembrie 2002, Comisia locală B. pentru aplicarea Legii fondului funciar a validat anexele 38, 39 şi 53, anterior delimitând suprafaţa de 99,19 ha care face obiectul acestei hotărâri şi identificând-o pe raza localităţii M., terenul aflându-se în administrarea SC A. SA M. În anexa 38 au fost incluse E.R., cu o suprafaţă de 49,43 ha şi S.V.V., cu o suprafaţă de 49,76 ha. Prin Hotărârea nr. 1 din 21 ianuarie 2003 a Comisiei judeţene Giurgiu pentru aplicarea Legii fondului funciar s-a aprobat validarea anexei 38 B., care include 2 poziţii şi o suprafaţă de 99,18 ha. Comisia Judeţeană Giurgiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis Titlul de proprietate nr. YB din 7 aprilie 2004 pentru suprafaţa de 49 ha şi 4.300 mp situată în localitatea M. pentru E.R. şi titlul de proprietate nr. YC din 29 ianuarie 2003 pentru suprafaţa de 49 ha şi 7.600 mp, situată în localitatea M. pentru S.V.V. Pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea numitelor E.R. şi S.V.V., prin Protocolul încheiat sub nr. ZA din 4 martie 2003, Agenţia Domeniilor Statului a predat Primăriei Comunei B. suprafaţa de 99,19 ha, aflată anterior în administrarea SC A. SA M. Fiind audiat, S.D. a arătat că în acest caz, în calitate de preşedinte al Comisiei locale M. de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, a avut ca atribuţii semnarea protocolului de predare-primire nr. ZB din 4 martie 2003 şi punerea în posesie a numitelor E.R. şi S.V.V. pe amplasamentul stabilit de Agenţia Domeniilor Statului. S.D. a precizat că nu era necesară emiterea unei hotărâri a Consiliului Local, deoarece hotărârile Comisiei judeţene de fond funciar se pun în aplicare necondiţionat. Din analiza probelor administrate în cauză rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate pentru E.R. şi S.V.V. s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor legale, acestea fiind incluse în anexa nr. 38, care cuprinde persoanele prevăzute în art. 39 din Legea nr. 18/1991 ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului nr. 83/1949 şi al oricăror acte normative de expropriere. În această situaţie, conform actelor normative incidente în cauză, celor două persoane urma să le fie restituit teren din suprafeţele de teren trecute în patrimoniul societăţilor comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau al altor societăţi comerciale care au în patrimoniu terenuri agricole. În acest fel, lui E.R. şi S.V.V. le-a fost atribuit teren aflat în administrarea unei asemenea societăţi, şi anume SC A. SA M.

6. Numitele F.M. şi F.E., în calitate de moştenitoare ale numitului F.I., au solicitat la data de 15 august 2005 reconstituirea dreptului de proprietate pentru un teren în suprafaţă de 10 ha, situat pe raza comunei G., sat N., jud. Giurgiu. Prin Hotărârea nr. 450 din 11 februarie 2006 a Comisiei Judeţene Giurgiu a fost respinsă cererea formulată de F.M. şi F.E. de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, dispunându-se înscrierea acestora în anexa 23, la poziţia 16, cu menţiunea „despăgubiri";. Împotriva Hotărârii nr. 450/2006 a Comisiei Judeţene Giurgiu au formulat plângere numitele F.M. şi F.E., solicitând anularea acesteia şi obligarea Comisiei la punerea lor în posesie pe vechiul amplasament. Prin Sentinţa civilă nr. 1590 din 28 aprilie 2006 a Judecătoriei Giurgiu, definitivă şi irevocabilă, s-a constatat că F.M.M. a deţinut pe raza comunei G., sat N., un teren în suprafaţă de 20 ha, care a fost preluat de stat în perioada colectivizării. Moştenitorul lui F.M.M., numitul F.I., a solicitat în baza Legii nr. 18/1991 reconstituirea dreptului de proprietate, dar cererea sa a fost admisă parţială şi s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 10 ha situată în comuna G., sat N., fiind emis titlul de proprietate nr. YD/2002. La data de 8 noiembrie 1996, numitul F.I. a decedat, lăsând ca moştenitoare pe F.M. şi F.E., care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferenţa de 10 ha, însă cererea acestora de reconstituire în natură a fost respinsă, fiindu-le acordate doar despăgubiri. Instanţa a stabilit că F.M. şi F.E. au făcut dovada calităţii de moştenitor şi că autorii lor au deţinut terenul solicitat, constatând că acestea pot fi puse în posesie pe vechiul amplasament, întrucât Comisia Locală nu a făcut dovada că acesta nu mai este disponibil. În consecinţă, instanţa a dispus anularea Hotărârii nr. 450 din 11 februarie 2006 cu privire la anexa şi poziţia în care au fost trecute F.M. şi F.E., a obligat Comisia Locală G. să le pună pe acestea în posesie pe terenul revendicat conform Cererii din 15 august 2005 şi a obligat Comisia Judeţeană Giurgiu să emită titlul de proprietate în consecinţă. Comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor G. a emis Hotărârea nr. 78 din 27 iunie 2006, prin care a propus aplicarea Sentinţei civile nr. 1590/2006 prin suplimentarea anexei 30, în sensul înscrierii numitelor F.M. şi F.E. cu suprafaţa de 10 ha teren arabil extravilan. Prin Hotărârea nr. 1660 din 12 iulie 2006 a Comisiei judeţene Giurgiu pentru aplicarea Legii fondului funciar s-a dispus însuşirea Sentinţei civile nr. 1590/2006 a Judecătoriei Giurgiu, s-a validat Hotărârea nr. 78 din 27 iunie 2006 şi s-a aprobat suplimentarea anexei 30 G., în sensul înscrierii numitelor F.M. şi F.E. cu suprafaţa de 10 ha teren arabil extravilan. Hotărârea a fost comunicată O.C.P.I. Giurgiu, A.D.S. Giurgiu şi Comisiei locale de fond funciar G. În urma verificărilor efectuate a rezultat că pe vechiul amplasament al proprietăţilor ce au aparţinut autorilor numitelor F.E. şi F.M. au fost puse în posesie, încă din anul 1991, persoane îndreptăţite care au înscris teren la fosta C.A.P. N., fiindu-le emise titluri de proprietate. În consecinţă, întrucât prin sentinţa civilă nu s-a dispus şi anularea titlurilor de proprietate deja emise, iar vechiul amplasament nu mai era disponibil, comisia locală de fond funciar a propus înscrierea numitelor F.M. şi F.E. în anexa 30, urmând a primi teren de la A.D.S. În momentul emiterii Hotărârii nr. 1660 din 12 iulie 2006, Comisia Judeţeană Giurgiu nu cunoştea unde anume va stabili A.D.S. amplasamentul, însă era cunoscut faptul că vechiul amplasament nu mai poate fi restituit, aşa cum rezultă din Referatul din 23 iunie 2006, întocmit de secretara comunei G. După validarea anexei 30, A.D.S. a stabilit amplasamentul pe raza administrativ-teritorială a oraşului M. După stabilirea amplasamentului, A.D.S. a încheiat Protocolul din 23 octombrie 2006 cu Primăria M., căreia i-a predat o suprafaţă de 10 ha teren agricol şi 10,36 teren neagricol (anterior în administrarea SC A. SA M.). Ulterior reconstituirii dreptului de proprietate, F.M. şi F.E., prin mandatar V.G., au vândut numitului N.G. suprafaţa de 100.000 mp, situată în sola 33, oraş M. cu suma de 15.000 euro. Cu privire la această tranzacţie, a fost audiată mandatara V.G., care a declarat că a fost mandatată de F.M. şi F.E. să vândă anumite suprafeţe de teren, întocmind în acest sens o procură. În consecinţă, V.G. a vândut numitului N.G. suprafaţa deţinută de mandante, aflată pe raza localităţii M., la preţul pieţei. V.G. a precizat că a vândut lui N.G. deoarece au fost puţini ofertanţi, iar acesta a oferit cel mai bun preţ. Totodată, mandatara lui F.M. şi F.E. a subliniat că nu a avut niciun fel de înţelegere cu N.G. cu privire la suprafeţele de teren vândute şi că nu a făcut presiuni sau intervenţii asupra lui S.D. pentru stabilirea unui anumit amplasament pentru terenurile pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate mandantelor. Fiind audiat, N.G. a precizat că de-a lungul timpului a cumpărat mai multe terenuri, inclusiv pe raza localităţii M. Cu privire la aceste terenuri, N.G. a menţionat că nu a avut niciun fel de înţelegere cu proprietarii terenurilor cu privire la amplasamentul acestora şi nu a făcut intervenţii pe lângă fostul primar S.D. pentru ca persoanele care au vândut terenurile să obţină anumite amplasamente. A fost audiat şi fostul primar al localităţii M., numitul S.D., care a declarat că reconstituirea dreptului de proprietate pentru F.E. şi F.M. s-a realizat pe raza administrativ-teritorială a localităţii M., ca urmare a faptului că Protocolul din 23 octombrie 2006 încheiat de A.D.S. cu Primăria M. era obligatoriu, iar amplasamentul a fost stabilit pe terenul predat prin acest protocol. S.D. a precizat că temeiul legal pentru această situaţie se regăseşte în Legea nr. 247/2005, iar Comisia locală M. a pus în aplicare hotărâri ale Comisiei Judeţene Giurgiu. Din analiza actelor aflate la dosar se constată că procedura privind reconstituirea dreptului de proprietate a fost respectată.

7. M.E.S. şi C.I.N. au fost înscrişi în anexa nr. 36 a localităţii M. (persoane fizice care au încheiat contracte de locaţiune în condiţiile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 16/1994, cărora li se restituie în natură suprafeţele de teren agricol prevăzute în contractele de arendă, conform art. 14 din Legea nr. 1/2000). Prin Hotărârea nr. 500 din 13 noiembrie 2001, Comisia judeţeană Giurgiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a aprobat validarea anexei 36 a oraşului M., care cuprinde 50 poziţii cu o suprafaţă de 143,53 ha, a validat hotărârea Consiliului local M. nr. 13 din 2001 şi procesul-verbal de delimitare încheiat în data de 28 mai 2001 în vederea restituirii în natură pentru acţionari şi locatori a suprafeţei de 143,53 ha, în această anexă fiind incluşi şi M.E.S. şi C.I.N. cu o suprafaţă de 9,50 ha. Comisia judeţeană Giurgiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis titlul de proprietate nr. YE din 21 martie 2002 pentru suprafaţa de 9 ha şi 5.000 mp situată în localitatea M. Comisia judeţeană Giurgiu pentru aplicarea legii fondului funciar a aprobat, prin Hotărârea nr. 58 din 21 ianuarie 2003 suplimentarea anexei nr. 37 a oraşului M. cu o poziţie şi cu suprafaţa de 37,70 ha, preluată de la SC A. M. SA şi a validat Hotărârea Comisiei Locale M. nr. 2 din 16 decembrie 2002, prin care a dispus atribuirea acestei suprafeţe lui C.M.G.C., M.E.S., C.I.N., A.E. şi T.I., stabilind totodată şi amplasamentul acestei suprafeţe pe tarlalele identificate de comun acord cu O.C.A.O.T.A. Giurgiu. Comisia judeţeană Giurgiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis titlul de proprietate nr. YF din 23 aprilie 2003 pentru suprafaţa de 37 ha şi 7.000 mp situată în localitatea M.

8. M.M.E. şi P.I.A.

Prin Hotărârea nr. 593 din 30 aprilie 2004 a Comisiei judeţene Giurgiu pentru aplicarea Legii fondului funciar s-a aprobat validarea anexei nr. 38 G.A. cu cinci poziţii şi 131 ha. Printre persoanele menţionate în anexa 38 se numără şi P.I.A., cu o suprafaţă de 19 ha şi M.M.E., cu o suprafaţă de 40 ha. Potrivit acestei hotărâri, suprafaţa necesară reconstituirii dreptului de proprietate pentru P.I.A. şi M.M.E. s-a preluat de la SC A. M., aprobându-se totodată transferul de anexă de la comuna G.A. către M. Prin Protocolul din 14 ianuarie 2005, primăria M. a preluat de la A.D.S. suprafaţa de 59 ha teren agricol, teren aflat anterior în administrarea SC A. M. SA, fiind stabilit amplasamentul terenului pentru care s-a efectuat reconstituirea dreptului de proprietate pentru M.M.E. şi P.I.A. Comisia judeţeană Giurgiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis titlul de proprietate nr. YG din 30 noiembrie 2004 pentru suprafaţa de 40 ha situată în localitatea M. pentru M.M.E. şi titlul de proprietate nr. YH din 24 ianuarie 2005 pentru suprafaţa de 19 ha mp situată în localitatea M. pentru P.I.A. Fiind audiată cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 19 ha teren, P.I.A. a declarat că începând cu anul 1991 a făcut demersuri pentru a obţine terenuri ce au aparţinut bunicilor săi, O.H. şi E. în com. G.A., jud. Giurgiu. Demersurile sale iniţiale nu au avut succes, cererea sa fiind respinsă din cauza lipsei actelor de proprietate. În anul 1997, P.I.A. a formulat o cerere la Arhivele Statului, de unde a obţinut actele doveditoare pentru dreptul de proprietate al autorilor săi (Adresa nr. 516175/1998 a Arhivelor Naţionale, copie privind Borderoul populaţiei proprietăţilor şi exploataţiilor agricole din oraşul Bucureşti legalizată la 23 martie 1998). Aceste acte au fost depuse la Primăria G.A., însă de abia în anul 2004 a fost înştiinţată că cererea sa de reconstituire a dreptului de proprietate a fost aprobată, însă din cauză că pe raza comunei G.A. nu mai exista teren agricol disponibil, hotărârea emisă de Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate G.A. a fost înaintată Comisiei judeţene de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor Giurgiu, care a decis punerea sa în posesie pentru suprafaţa de 19 ha pe raza localităţii M. Ulterior reconstituirii dreptului de proprietate, P.I.A. a vândut lui N.G. suprafaţa de 190.000 mp teren arabil extravilan cu suma de 260.000.000 ROL, aşa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat la 15 februarie 2005 la Biroul Notarului Public S.I. P.I.A. a precizat că nu îl cunoaşte pe S.D., nu a cunoscut până la data audierii calitatea acestuia şi nu a făcut demersuri pe lângă acesta pentru a beneficia de un anumit amplasament al terenului care a făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate. Şi M.M.E. a vândut lui N.G. suprafaţa totală de 400.000 mp, teren situat pe raza localităţii M. cu suma de 500.000.000 ROL, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub la 20 decembrie 2004 la BNP M.V. Din analiza probelor administrate în cauză rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate pentru M.M.E. şi P.I.A. s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor legale, acestea fiind incluse în anexa nr. 38, care cuprinde persoanele prevăzute în art. 39 din Legea nr. 18/1991 ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului nr. 83/1949 şi al oricăror acte normative de expropriere. În această situaţie, conform actelor normative incidente în cauză, lui M.M.E. şi P.I.A. urma să le fie restituit teren din suprafeţele de teren trecute în patrimoniul societăţilor comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau al altor societăţi comerciale care au în patrimoniu terenuri agricole. În acest fel, lui M.M.E. şi P.I.A. Ie-a fost atribuit teren aflat în administrarea unei asemenea societăţi, şi anume SC A. SA M.

9. Numitul B.I.B. a deţinut o suprafaţă de 10 ha teren arabil în comuna G.B., jud. Vaslui, teren care a fost luat în arendă de către SC A.A. SA Fălciu. La data de 15 octombrie 1996, B.I.B. a solicitat transferul contractului de arendă de la SC A.A. SA Fălciu la SC A. SA M., începând cu anul agricol 1996 - 1997. În urma acestei cereri, în conformitate cu art. 51 din Legea nr. 81/1991, a avut loc un schimb de terenuri, iar B.I.B. a predat către SC A.A. SA suprafaţa de 10 ha teren arabil, primind în locul acestuia o suprafaţă de 10 ha de la SC A. SA, pe raza localităţii M. În aceste condiţii, prin Hotărârea nr. 500 din 13 noiembrie 2001, Comisia judeţeană Giurgiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a aprobat validarea anexei 36 a oraşului M., care cuprinde 50 poziţii cu o suprafaţă de 143,53 ha, a validat hotărârea Consiliului Local M. nr. 13/2001 şi procesul-verbal de delimitare încheiat în data de 28 mai 2001 în vederea restituirii în natură pentru acţionari şi locatori a suprafeţei de 143,53 ha, în această anexă fiind inclus şi B.I.B. cu o suprafaţă de 10 ha. În consecinţă, Comisia judeţeană Giurgiu a emis în favoarea lui B.I.B. titlul de proprietate nr. YI din 21 martie 2002 pentru suprafaţa de 10 ha mp situată în localitatea M. Având în vedere actele aflate la dosarul cauzei, s-a constatat că a intervenit un schimb de terenuri, cu consecinţa transmiterii obligaţiei de restituire a terenului pentru B.I.B. în sarcina Comisiei locale M. pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. În aceste circumstanţe, lui B.I.B. i s-a restituit teren pe raza localităţii M. în conformitate cu prevederile legale.

10. B.B.C.E., B.B.M.G.Ş., succesorii lui B.B.M., au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 50 ha teren. Comisia Locală F.-S., prin Hotărârea nr. 1 din 14 octombrie 2003, a validat anexa 38. Prin Hotărârea nr. 1017 din 18 decembrie 2003, Comisia judeţeană Giurgiu pentru aplicarea Legii fondului funciar a aprobat suplimentarea anexei nr. 38 a localităţii F.-S. cu o poziţie şi cu suprafaţa de 50 ha, teren preluat de la SC A. M. şi aflat pe raza localităţii M., validând totodată Hotărârea Comisiei Locale F.-S. nr. 1 din 14 octombrie 2003. Conform procesului-verbal de delimitare din 13 octombrie 2003, terenul în cauză s-a aflat în administrarea SC A. M. SA şi a fost preluat de către A.D.S. Giurgiu. În consecinţă, Comisia judeţeană Giurgiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis titlul de proprietate nr. YJ din 19 decembrie 2003 pentru suprafaţa de 50 ha situată în localitatea M. şi aflată anterior în administrarea SC A. M. SA. Din analiza probelor administrate în cauză a rezultat că reconstituirea dreptului de proprietate pentru B.B.C.E. şi B.B.M.G.Ş. s-a realizat cu respectarea dispoziţiilor legale, aceştia fiind incluşi în anexa nr. 38, care cuprinde persoanele revăzute în art. 39 din Legea nr. 18/1991 ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului nr. 83/1949 şi al oricăror acte normative de expropriere. În această situaţie, conform actelor normative incidente în cauză, acestor persoane urma să le fie restituit teren din suprafeţele de teren trecute în patrimoniul societăţilor comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau al altor societăţi comerciale care au în patrimoniu terenuri agricole. În acest fel, lui B.B.C.E. şi B.B.M.G.Ş. Ie-a fost atribuit teren aflat în administrarea unei asemenea societăţi, şi anume SC A. SA M.

11. M.M.S., I.V., P.O.A., G.E.A., V.E., O.V.V., M.C., M.S.N. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţe de teren situate pe raza judeţului Giurgiu, conform documentelor ce făceau dovada dreptului de proprietate pe care şi-au fundamentat cererile depuse. Potrivit Hotărârii nr. 1 din 4 octombrie 2002 a Comisiei locale I. pentru aplicarea Legii fondului funciar s-a aprobat validarea anexelor nr. 37 şi 39, menţionându-se că anexa nr. 37 cu 5 poziţii şi 54,12 ha va fi pusă în posesie pe terenul A.D.S. Giurgiu, preluat de la SC A. SA M. Prin Hotărârea nr. 469 din 8 octombrie 2002 a Comisiei judeţene Giurgiu pentru aplicarea Legii fondului funciar s-a aprobat suplimentarea anexei nr. 37 a comunei I. cu un număr de 5 poziţii (M.M.S., I.V., P.O.A., G.E.A., V.E., O.V.V., M.C., M.S.N.) şi cu suprafaţa de 54,12 ha şi s-a validat Hotărârea Comisiei locale I. nr. 1 din 4 octombrie 2002. Conform procesului-verbal de delimitare, s-a constatat că suprafaţa menţionată se află pe raza localităţii M., aflându-se în administrarea SC A. M. Pentru persoanele menţionate s-au emis titluri de proprietate pe raza localităţii M., dat fiind faptul că amplasamentele au fost identificate în această zonă, în administrarea SC A. M. SA (YK din 7 aprilie 2004, YL din 23 iunie 2003, YM din 6 noiembrie 2002, YN din 31 mai 2002, YO din 31 mai 2002). Conform Protocolului de predare-preluare a terenurilor cu destinaţie agricolă din domeniul privat al statului din 13 noiembrie 2002, Primăria M. a preluat de la A.D.S. suprafaţa de 54,12 ha teren agricol, în vederea punerii în posesie a persoanelor îndreptăţite. A fost audiat şi fostul primar al localităţii M., numitul S.D., care a declarat că reconstituirea dreptului de proprietate pentru M.M.S. s-a realizat pe raza administrativ-teritorială a localităţii M. ca urmare a faptului că Protocolul din 23 octombrie 2006 încheiat de A.D.S. cu Primăria M. era obligatoriu, iar amplasamentul a fost stabilit pe terenul predat prin acest protocol. S.D. a precizat că temeiul legal pentru această situaţie se regăseşte în Legea nr. 247/2005, iar Comisia locală M. a pus în aplicare hotărâri ale Comisiei Judeţene Giurgiu. Probele administrate în cauză dovedesc respectarea dispoziţiilor legale în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate pentru persoanele menţionate de B.M., acestea având calitatea de acţionar sau locator, conform art. 37 şi art. 38 din Legea nr. 18/1991 şi, prin urmare, îndreptăţite să primească teren pe raza localităţii M., unde avea în administrare teren SC A. M. SA

12. T.A.M. şi T.M.R.

T.A.M. şi T.M.R. au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de 16 ha şi 7.000 mp. Prin Hotărârea nr. 1 din 26 mai 2003, Comisia locală pentru reconstituirea dreptului de proprietate C. a validat anexa 38, în care sunt înscrise T.A.M. şi T.M.R. cu suprafaţa de 16,7 ha. Potrivit procesului-verbal de delimitare din 18 iunie 2003, suprafaţa de 16,7 ha teren agricol ce urma să fie restituit în natură era situată pe raza localităţii M., aflându-se anterior în administrarea SC A. SA M., însă a fost preluată de A.D.S. Giurgiu. Prin Hotărârea nr. 806 din 23 iulie 2003 a Comisiei judeţene Giurgiu pentru aplicarea legii fondului funciar s-a aprobat validarea anexei 38 C. cu o poziţie şi o suprafaţă de 16,70 ha teren agricol, suprafaţă preluată de la SC A. M. şi situată pe raza teritorială a localităţii M. Pentru reconstituirea dreptului de proprietate în natură, prin Protocolul din 18 august 2003, Primăria M. a preluat suprafaţa de 16,7 ha de la A.D.S., în protocolul de predare-preluare menţionându-se că terenul a fost administrat de SC A. SA M. La data de 21 august 2003 a fost emis titlul de proprietate nr. YP de către Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Giurgiu pentru T.A.M. şi T.M.R. Fiind audiat, S.D. a arătat că în acest caz, în calitate de preşedinte al Comisiei locale M. de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, a avut ca atribuţii semnarea Protocolului de predare-primire din 13 iulie 2003 şi punerea în posesie a numitelor T.A.M. şi T.M.R. pe amplasamentul stabilit de Agenţia Domeniilor Statului. S.D. a precizat că nu era necesară emiterea unei Hotărâri a Consiliului Local, deoarece hotărârile Comisiei judeţene de fond funciar se pun în aplicare necondiţionat. Din actele aflate la dosar rezultă că T.A.M. şi T.M.R. au fost puse în posesie pe raza localităţii M. ca urmare a faptului că în comuna C. nu mai exista teren disponibil, iar autorităţile din M. au pus în aplicare o hotărâre a Comisiei judeţene Giurgiu de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, pe amplasamentul stabilit conform documentaţiei existente şi pentru care s-a încheiat Protocolul de predare-primire din 13 iulie 2003.

13. N.D.E., în calitate de moştenitoare a defunctului N.T., a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafeţe de 50 ha teren agricol. Prin Hotărârea nr. 238 din 10 mai 2004 a Comisiei judeţene Giurgiu pentru aplicarea Legii fondului funciar s-a aprobat suplimentarea anexei nr. 38 a comunei G.C. cu o poziţie şi suprafaţa de 50 ha teren agricol, suprafaţă preluată de la SC A. SA. În această anexă a fost înscrisă numita N.D.E., căreia i s-a eliberat titlul de proprietate nr. YQ din 28 mai 2004, terenul asupra căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate fiind situat pe raza teritorială a localităţii M. Prin Protocolul de predare-preluare a terenurilor cu destinaţie agricolă din domeniul privat al statului din 24 mai 2004, Primăria G.C. a preluat de la A.D.S. 50 ha teren agricol şi 0,37 ha teren neagricol, aflat anterior în administrarea SC A. M. SA. În această situaţie, în mod corect s-a dispus restituirea suprafeţei de teren situată pe raza administrativ-teritorială a localităţii M., aici aflându-se terenul administrat de SC A. M. SA şi care a fost predat Primăriei G.C.

14. V.E.A. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafaţă de 50 ha teren agricol. După verificarea actelor depuse, V.E.A. a fost inclusă în anexa nr. 38, anexă validată prin hotărârea Comisiei Locale G.C. Prin Hotărârea nr. 235 din 10 mai 2004 a Comisiei judeţene Giurgiu pentru aplicarea Legii fondului funciar s-a aprobat suplimentarea anexei nr. 38 a comunei G.C. cu o poziţie şi suprafaţa de 50 ha teren agricol, suprafaţă preluată de la SC A. SA. În această anexă a fost înscrisă numita V.E.A., căreia i s-a eliberat titlul de proprietate nr. YR din 28 mai 2004, terenul asupra căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate fiind situat pe raza teritorială a localităţii M. Prin Protocolul de predare-preluare a terenurilor cu destinaţie agricolă din domeniul privat al statului din 24 mai 2004, Primăria G.C. a preluat de la A.D.S. 50 ha teren agricol şi 1,30 ha teren neagricol, aflat anterior în administrarea SC A. M. SA. În această situaţie, în mod corect s-a dispus restituirea suprafeţei de teren situată pe raza administrativ-teritorială a localităţii M., aici aflându-se terenul administrat de SC A. M. SA şi care a fost predat Primăriei G.C.

15. B.M.A.

Prin Hotărârea nr. 57 din 16 ianuarie 2006 a Comisiei pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor G. s-au aprobat anexele 2b, 3, 30 şi 37, în anexa 30, fiind inclusă şi B.M.A., cu o suprafaţă de 50 ha. Prin Hotărârea nr. 449 din 11 februarie 2006 a Comisiei judeţene pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor Giurgiu a fost validată parţial hotărârea sus-menţionată. Anexa 30 a fost validată în forma propusă de Comisia pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor G., iar la data de 12 iulie 2006 a fost emis titlul de proprietate nr. YS pentru suprafaţa de 50 ha, teren care se regăseşte pe raza localităţii M., unde a fost stabilit amplasamentul de către A.D.S., aşa cum rezultă din Protocolul de predare-preluare a terenurilor cu destinaţie agricolă din domeniul privat al statului din 27 martie 2006 încheiat între Comisia locală de aplicare a Legii fondului funciar G. şi A.D.S. Anterior emiterii titlului de proprietate s-a efectuat punerea în posesie, aşa cum rezultă din Procesul-verbal încheiat la data de 3 iulie 2006, în care se menţionează la rubrica „Observaţii"; că terenul se află pe raza administrativ-teritorială a localităţii M., explicaţia fiind aceea că pe raza comunei G. nu exista teren care să poată fi retrocedat. B.M.A. a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru o suprafaţă de 7 ha, aşa cum rezultă din Procesul-verbal de punere în posesie din 14 septembrie 2006 şi titlul de proprietate nr. YT din 13 octombrie 2006, terenul fiind situat tot pe raza administrativ-teritorială a localităţii M., ca urmare a faptului că în com. G. nu mai exista teren disponibil pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Hotărârea nr. 77 din 12 iunie 2006 a Comisiei locale G. şi anexa 24b, prin care s-a stabilit dreptul de proprietate al numitei B.M.A. pentru suprafaţa de 7 ha baltă a fost validată prin Hotărârea nr. 1579 din 27 iunie 2006 a Comisiei Judeţene Giurgiu. După reconstituirea dreptului de proprietate, B.M.A., prin mandatar B.R.P., a vândut numiţilor C.P. şi N.G. dreptul de proprietate asupra terenului arabil extravilan în suprafaţă de 168.400 mp, situat în sola 20, parcela 87, oraş M. cu suma de 56.078 euro. Fiind audiat, B.R.P. a declarat că în anul 2007 a fost mandatat de către bunica sa, B.M.A., să vândă un teren deţinut de aceasta în localitatea M. B.R.P. a precizat că i-a cunoscut pe cumpărători cu prilejul semnării actelor şi nu a avut nicio înţelegere cu aceştia cu privire la teren. De asemenea, acesta a menţionat că de reconstituirea dreptului de proprietate s-a ocupat bunica sa şi nu cunoaşte detalii legate de stabilirea amplasamentului terenului. C.P. a precizat că a achiziţionat acest teren împreună cu N.G. fără să cunoască detalii despre modul în care s-a realizat reconstituirea dreptului de proprietate şi stabilirea amplasamentului terenului. B.M.A., prin mandatar B.M.P.C., a mai vândut o suprafaţă de 331.600 mp teren arabil extravilan cu suma de 9.948 euro numitului C.V. B.M.P.C. a declarat că soacra sa, B.M.A., a fost cea care s-a ocupat de reconstituirea dreptului de proprietate şi de oferirea spre vânzare a terenului dar, pentru că avea o vârstă înaintată, l-a mandatat să se ocupe de formalităţile de vânzare. C.V. a precizat că negocierile pentru încheierea contractului de vânzare-cumpărare Ie-a purtat cu B.M.P.C. şi nu are cunoştinţă despre modalitatea de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului achiziţionat sau criteriile de stabilire a amplasamentului. Având în vedere aspectele prezentate, apreciem că stabilirea amplasamentului terenului restituit numitei B.M.A. s-a efectuat cu respectarea dispoziţiilor legale.

16. E.S.G. şi C.M.M. au solicitat, în calitate de moştenitoare ale defunctului C.F.S., suprafaţa de 17,5 ha, teren preluat de către stat. În urma verificării actelor depuse de către E.S.G. şi C.M.M., prin Referatul nr. XF/2004 al Prefecturii Judeţului Giurgiu s-a propus suplimentarea anexei nr. 37 C. cu o poziţie şi o suprafaţă de 17,5 ha. S-a menţionat în referat că s-a procedat de Comisiile locale C. şi M., O.J.C.G.C Giurgiu şi A.D.S. Giurgiu la delimitarea suprafeţelor ce urmau să fie restituite în natură şi la întocmirea Procesului-verbal de delimitare din 26 aprilie 2004, prin care s-a constatat că terenul ce urma a fi restituit se află pe raza localităţii M. Prin Hotărârea nr. 1 din 26 aprilie 2004 a Comisiei Locale de reconstituire a dreptului de proprietate C. s-a validat anexa nr. 37 cu o poziţie şi o suprafaţă de 17,50 ha teren agricol pentru C.M.M. şi E.S.G., iar prin Hotărârea nr. 301 din 10 mai 2004 a Comisiei judeţene Giurgiu pentru aplicarea Legii fondului funciar s-a aprobat suplimentarea anexei 37 a comunei C. În acest sens, s-a validat Hotărârea nr. 1 din 26 aprilie 2004. Prin Procesul-verbal din 26 aprilie 2004 s-a delimitat suprafaţa de 17,50 ha ce urma să fie restituită în natură, constatându-se că terenul este situat pe raza localităţii M., aflându-se în administrarea SC A. M. SA. Conform Protocolului de predare-preluare a terenurilor cu destinaţie agricolă din domeniul privat al statului DIN 24 mai 2004, Comisia locală de aplicare a legii fondului funciar a Primăriei C., reprezentată de primar V.A., a preluat de la Agenţia Domeniilor Statului suprafaţa de 17,5 ha teren agricol, aflat anterior în administrarea SC A. SA M. În consecinţă, la data de 28 septembrie 2004, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Giurgiu a întocmit titlul de proprietate nr. YU prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 17,50 ha pe raza localităţii M. pentru C.M.M. şi E.S.G. Având în vedere aspectele prezentate, apreciem că stabilirea amplasamentului terenului restituit numitelor C.M.M. şi E.S.G. s-a efectuat cu respectarea dispoziţiilor legale.

17. G.E.C.

Prin Cererea din 7 martie 1991 depusă la Primăria L.N., G.E.C. (în calitate de moştenitor al lui G.E., conform Certificatului de moştenitor din 5 martie 1997 emis de BNP P.M.C.) a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 5 ha. Prin decizie a Comisiei Judeţene Giurgiu s-a stabilit dreptul acestuia la acţiuni în valoare de 500.000 ROL pentru suprafaţa de 5 ha aflată în administrarea SC A. M. SA. La data de 2 februarie 2006, G.E.C. a formulat cerere în temeiul art. 37 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicată, care a fost înregistrată la Primăria L.N. la 2 februarie 2006. La data de 21 martie 2002, a fost emis titlul de proprietate nr. YV pentru suprafaţa de 5 ha teren pe raza localităţii M. În ceea ce priveşte modul de reconstituire a dreptului de proprietate pentru G.E.C., fostul primar al localităţii M. a declarat că acesta a fost inclus în anexa nr. 19 a comunei G., care a fost validată de Comisia judeţeană Giurgiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, fiind emisă o decizie ce stabilea dreptul de proprietate al lui G.E.C. asupra unei suprafeţe de 5 ha teren arabil, precum şi calitatea de acţionar la SC A. M. SA. Ulterior apariţiei Legii nr. 1/2000, Comisia judeţeană Giurgiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a validat prin Hotărârea nr. 500 din 13 noiembrie 2001 anexa nr. 36 a oraşului M., care cuprindea 50 de poziţii şi procesul-verbal de delimitare în vederea restituirii în natură a unor terenuri. În tabelul întocmit a fost inclus şi G.E.C. S.D. a menţionat că a fost întocmit apoi procesul-verbal depunere în posesie pentru suprafaţa de 5 ha teren, acesta a fost transmis către O.J.C.G.C. Giurgiu pentru întocmirea titlului de proprietate, iar la data de 21 martie 2002 a fost emis titlul de proprietate YV. Analizând probele administrate, apreciem că reconstituirea dreptului de proprietate pentru G.E.C. s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale, punerea acestuia în posesie pe un teren aparţinând localităţii M. fiind consecinţa calităţii sale de acţionar la SC A. M. SA, societate care avea în administrare teren situat pe raza acestei localităţi. B.M. a solicitat instanţei de judecată constatarea nulităţii titlului de proprietate nr. YV din 21 martie 2002 şi a procesului-verbal de punere în posesie din 4 octombrie 2001, precum şi a hotărârilor care au stat la baza emiterii acestui titlu, însă Judecătoria Bolintin-Vale a respins ca neîntemeiată această acţiune, în Sentinţa civilă nr. 1441 din 13 iulie 2006, reţinându-se că emiterea titlului de proprietate s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale.

18. F.N. - La data de 21 martie 1991, F.N. (în calitate de moştenitor al lui F.F., conform Certificatului de moştenitor din 23 februarie 1995 emis de fostul notariat de Stat Sector 5) a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren arabil în suprafaţă de 14 pogoane, conform cererii înregistrate la Primăria L.N. sub nr. XG. Potrivit documentelor existente, F.N. a figurat în Registrul Agricol, perioada 1959 - 1963 cu teren preluat de fostele unităţi agricole de stat cu suprafaţa de 1,50 ha teren arabil extravilan. În urma analizării actelor depuse, F.N. a fost inclus în anexa nr. 19 de Comisia locală pentru aplicarea legilor fondului funciar L.N., iar prin Decizia Comisiei Judeţene Giurgiu i s-a stabilit dreptul la acţiuni în valoare de 150.000 ROL la SC A. M. SA pentru suprafaţa de 1,50 ha. Ulterior Legii nr. 1/2000 s-a decis reconstituirea dreptului de proprietate în natură şi a fost emis titlul de proprietate nr. YW din 21 martie 2002 pentru suprafaţa de 1,50 ha pe raza administrativ-teritorială a localităţii M. A fost audiat fostul primar al localităţii M., numitul S.D., cu privire la modalitatea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru F.N. Potrivit celor declarate de către S.D., F.N. a fost inclus în anexa nr. 19 a comunei L.N., anexă transmisă Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate Giurgiu, care a stabilit dreptul de proprietate al acestuia asupra unei suprafeţe de 1,5 ha teren, precum şi calitatea de acţionar la SC A. M. SA. Ulterior apariţiei Legii nr. 1/2000, Comisia Judeţeană Giurgiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a validat prin Hotărârea nr. 500 din 13 noiembrie 2001 anexa nr. 36 a oraşului M., care cuprindea 50 de poziţii şi procesul-verbal de delimitare în vederea restituirii în natură a unor terenuri pentru acţionari şi locatori. În tabelul întocmit a fost inclus şi F.N. S.D. a menţionat că a fost întocmit apoi procesul-verbal de punere în posesie nr. XH pentru suprafaţa de 1,5 ha teren, acesta a fost transmis către O.J.C.G.C. Giurgiu pentru întocmirea titlului de proprietate, iar la data de 21 martie 2002 a fost emis titlul de proprietate YW.

Analizând probele administrate, s-a apreciat că reconstituirea dreptului de proprietate pentru F.N. s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale, punerea acestuia în posesie pe un teren aparţinând localităţii M. fiind consecinţa calităţii sale de acţionar la SC A. M. SA, societate care avea în administrare teren situat pe raza acestei localităţi, conform art. 8 din Legea nr. 1/2000 şi art. 37 din Legea nr. 18/1991, republicată. B.M. a solicitat instanţei de judecată constatarea nulităţii titlului de proprietate nr. YW din 21 martie 2002 şi a procesului-verbal de punere în posesie din 16 octombrie 2001, precum şi a hotărârilor care au stat la baza emiterii acestui titlu, însă Judecătoria Bolintin-Vale a respins ca neîntemeiată această acţiune, în Sentinţa civilă nr. 1441 din 13 iulie 2006 reţinându-se că emiterea titlului de proprietate s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale.

19. P.A. - Prin Decizia nr. 4149 din 3 decembrie 1993 a Comisiei Judeţene Giurgiu privind stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor s-a comunicat stabilirea dreptului de acţiuni în valoare de 175.000 ROL pentru suprafaţa de 1,75 ha teren aflată în administrarea SC A. M. SA. La această decizie este ataşată o adeverinţă înregistrată la Comisia locală L.N. la 14 mai 1992 prin care se comunică stabilirea dreptului de proprietate prin Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 18 din 28 august 1991 pentru suprafaţa de 2,25 ha, inclusă în anexa nr. 19 la poziţia 1. La data de 29 iunie 1993, prin Adresa nr. XI a Prefecturii Judeţului Giurgiu s-a adus la cunoştinţă lui P.A. că a fost validată înscrierea sa în anexa nr. 19 a comunei L.N. cu suprafaţa de 2,25 ha, fiind invitat să se prezinte la sediul Consiliului Local L.N. pentru eliberarea adeverinţei de proprietate. În urma intrării în vigoare a Legii nr. 1/2000, lui P.A. i s-a restituit în natură suprafaţa de teren pentru care a deţinut acţiuni, fiind emis titlul de proprietate nr. YX din 21 martie 2002. Referitor la modalitatea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru numitul P.A., S.D., fostul primar al localităţii M. şi preşedintele Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar M., a precizat că P.A. a fost inclus în anexa nr. 19 întocmită de Primăria comunei L.N., anexă ce a fost transmisă Comisiei Judeţene Giurgiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. În urma Hotărârii nr. 449 din 3 decembrie 1993 a acestei comisii s-a stabilit dreptul de proprietate al numitului P.A. asupra unei suprafeţe de 2,25 ha teren arabil, acordându-i-se calitatea de acţionar la SC A. SA M. Ulterior apariţiei Legii nr. 1/2000, Comisia Judeţeană Giurgiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a validat prin Hotărârea nr. 500 din 13 noiembrie 2001 anexa nr. 36 a oraşului M., care cuprindea 50 de poziţii şi procesul-verbal de delimitare în vederea restituirii în natură a unor terenuri. În tabelul întocmit a fost inclus şi P.A. S.D. a menţionat că a fost întocmit apoi procesul-verbal de punere în posesie pentru suprafaţa de 2,25 ha teren, acesta a fost transmis către O.J.C.G.C. Giurgiu pentru întocmirea titlului de proprietate, iar la data de 21 martie 2002 a fost emis titlul de proprietate YX. Analizând probele administrate, s-a apreciat că reconstituirea dreptului de proprietate pentru P.A. s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale, punerea acestuia în posesie pe un teren aparţinând localităţii M. fiind consecinţa calităţii sale de acţionar la SC A. M. SA, societate care avea în administrare teren situat pe raza acestei localităţi. De altfel, B.M. a solicitat instanţei de judecată constatarea nulităţii titlului de proprietate nr. YX din 21 martie 2002 şi a procesului-verbal de punere în posesie din 11 octombrie 2001, precum şi a hotărârilor care au stat la baza emiterii acestui titlu, însă Judecătoria Bolintin-Vale a respins ca neîntemeiată această acţiune, în Sentinţa civilă nr. 1441 din 13 iulie 2006 reţinându-se că emiterea titlului de proprietate s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale.

20. N.Ş.

Prin Decizia nr. 108 din 14 ianuarie 1993 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Giurgiu s-a stabilit dreptul de proprietate al numitei N.Ş. asupra suprafeţei de 1,23 ha teren arabil în B., precum şi calitatea de acţionar la SC A. M. SA, fiindu-i atribuite 123.000 acţiuni. Ulterior Legii nr. 1/2000, numitei N.Ş. i-a fost restituită în natură suprafaţa de 1,23 ha teren, fiind emis titlul de proprietate nr. YY din 21 martie 2002. B.M. a solicitat instanţei de judecată constatarea nulităţii titlului de proprietate nr. YY din 21 martie 2002 şi a procesului-verbal de punere în posesie, precum şi a hotărârilor care au stat la baza emiterii acestui titlu, însă Judecătoria Bolintin-Vale a respins ca neîntemeiată această acţiune, în Sentinţa civilă nr. 1441 din 13 iulie 2006 reţinându-se că emiterea titlului de proprietate s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale. Analizând probele administrate, s-a mai apreciat că reconstituirea dreptului de proprietate pentru N.Ş. s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale, punerea acesteia în posesie pe un teren aparţinând localităţii M. fiind consecinţa calităţii sale de acţionar la SC A. M. SA, societate care avea în administrare teren situat pe raza acestei localităţi.

21. N.I., N.F., N.T., N.V. şi N.G.A., în calitate de moştenitori ai numitului N.C.I., au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1 ha şi 3.800 mp. Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate Giurgiu a emis titlul de proprietate nr. YZ din 1 noiembrie 2002, prin care a stabilit că moştenitorii lui N.C.I. primesc în proprietate 1 ha şi 3.800 mp, teren situat pe raza satului P., com. P.A. Punerea în posesie s-a realizat pe raza administrativ-teritorială a localităţii M., dat fiind faptul că în satul P. nu exista teren disponibil pentru reconstituirea dreptului de proprietate, stabilirea amplasamentului fiind făcută cu respectarea dispoziţiilor legale.

22. D.G.N.

Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate Giurgiu a emis titlul de proprietate nr. ZC din 18 octombrie 2002, prin care a stabilit că D.G.N. primeşte în proprietate 6 ha teren, situat pe raza satului P., comuna P.A. Punerea în posesie s-a realizat pe raza administrativ-teritorială a localităţii M., dat fiind faptul că în satul P. nu exista teren disponibil pentru reconstituirea dreptului de proprietate, stabilirea amplasamentului fiind făcută cu respectarea dispoziţiilor legale.

23. R.N.

Potrivit declaraţiei fostului primar al localităţii M., numitul S.D., a fost întocmită anexa nr. 19 de către Comisia locală de aplicare a Legii nr. 18/1991, în care a fost inclus şi R.N. Această anexă a fost transmisă spre validare Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Giurgiu, care a emis Decizia nr. 108 din 14 ianuarie 1993, prin care a stabilit dreptul de proprietate al lui R.N. asupra unei suprafeţe de 3,63 ha teren şi calitatea acestuia de acţionar la SC A. M. SA. Ulterior apariţiei Legii nr. 1/2000, Comisia judeţeană Giurgiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a validat prin Hotărârea nr. 500 din 13 noiembrie 2001 anexa nr. 36 a oraşului M., care cuprindea 50 de poziţii şi procesul-verbal de delimitare în vederea restituirii în natură a unor terenuri. În tabelul întocmit a fost inclus şi R.N. S.D. a menţionat că a fost întocmit apoi procesul-verbal de punere în posesie pentru suprafaţa de 3,63 ha teren, acesta a fost transmis către O.J.C.G.C Giurgiu pentru întocmirea titlului de proprietate, iar la data de 21 martie 2002 a fost emis titlul de proprietate ZD. Analizând probele administrate, s-a apreciat că reconstituirea dreptului de proprietate pentru R.N. s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale.

24. C.C.

Fiind audiat, C.C. a declarat că deţine pe raza localităţii M. 3,04 ha teren, însă acest teren provine dintr-o moştenire a soţiei sale. C.C. a arătat că a primit, ca specialist I.A.S., un teren pe raza localităţii R., jud. Giurgiu, dar în urma unui protocol între Primăria R. şi Primăria G., amplasamentul terenului a fost stabilit pe raza administrativ-teritorială a comunei G. Aşa cum a rezultat din actele aflate la dosar, lui C.C. i s-a emis titlul de proprietate nr. ZE din 11 mai 1993, ca urmare a constituirii dreptului de proprietate. Ulterior, Primăria R. a solicitat anularea acestui titlu de proprietate, fiind înregistrat la Judecătoria Giurgiu Dosarul nr. 5525/2000. În motivarea cererii de chemare în judecată, Primăria R. a arătat că înscrierea lui C.C. în anexa nr. 12 a comunei R. s-a făcut cu încălcarea art. 21 din Legea nr. 18/1991, întrucât în această localitate nu există excedent de teren, iar C.C. nu şi-a stabilit domiciliul în localitatea R., precum şi cu încălcarea art. 22 din H.G. nr. 131/1991, modificată şi completată, potrivit căruia abia după încheierea procesului de reconstituire, Comisia locală va stabili persoanele îndreptăţite la constituirea dreptului de proprietate din excedentul ce se va crea. Primăria R. a arătat că la nivelul comunei a fost aplicat un coeficient de diminuare de 2,5%, astfel că nu se puteau face constituiri ale dreptului de proprietate. Prin Sentinţa civilă nr. 1029 din 13 martie 2001 s-a respins acţiunea formulată de Primăria R., reţinându-se că la momentul constituirii dreptului de proprietate pentru C.C. nu existau procente de diminuare la nivelul comunei R., astfel că se puteau face constituiri ale dreptului de proprietate, în ceea ce priveşte stabilirea domiciliului de către C.C. în comuna R., instanţa a reţinut că aceasta nu era o condiţie obligatoriu de îndeplinit anterior emiterii titlului de proprietate. Analizând probele administrate, s-a apreciat că modalitatea de constituire dreptului de proprietate pentru C.C. s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale.

25. P.E.

A fost audiată numita P.E. cu privire la terenurile deţinute pe raza localităţii M. Aceasta a declarat că deţine un teren cu suprafaţa de 1.000 mp, cultivat cu viţă-de-vie, pe care l-a moştenit de la părinţii săi. De asemenea, în calitate de specialist I.A.S., a primit o suprafaţă de 2 ha teren extravilan pe raza localităţii G., jud. Giurgiu. Conform actelor aflate la dosar, la data de 10 mai 1993 s-a emis titlul de proprietate nr. ZF, prin care numitei P.E. i-a fost constituit dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 2 ha, situată pe raza localităţii R., jud. Giurgiu. Ulterior, titlul de proprietate a fost completat conform H.C.J. nr. 313 din 15 iunie 2005, menţionându-se că terenul este amplasat pe raza comunei G. Ulterior, Primăria R. a solicitat anularea acestui titlu de proprietate, fiind înregistrat la Judecătoria Giurgiu Dosarul nr. 5327/2000. În motivarea cererii de chemare în judecată, Primăria R. a arătat că înscrierea lui P.E. în anexa nr. 12 a comunei R. s-a făcut cu încălcarea art. 21 din Legea nr. 18/1991, întrucât în această localitate nu există excedent de teren, iar C.C. nu şi-a stabilit domiciliul în localitatea R., precum şi cu încălcarea art. 22 din H.G. nr. 131/1991, modificată şi completată, potrivit căruia abia după încheierea procesului de reconstituire, Comisia locală va stabili persoanele îndreptăţite la constituirea dreptului de proprietate din excedentul ce se va crea. Primăria R. a arătat că la nivelul comunei a fost aplicat un coeficient de diminuare de 2,5%, astfel că nu se puteau face constituiri ale dreptului de proprietate. Prin Sentinţa civilă nr. 927 din 2 martie 2001 s-a respins acţiunea formulată de Primăria R., reţinându-se că motivele de nulitate invocate de reclamantă sunt neîntemeiate. P.E. a mai deţinut un teren în suprafaţă de 25.900 mp pe raza localităţii M. (titlu de proprietate nr. ZG din 3 octombrie 1994), pe care l-a moştenit de la mama sa, G.G., conform Certificatului de moştenitor din 18 iulie 1995. Analizând probele administrate, apreciem că modalitatea de constituire dreptului de proprietate pentru P.E. s-a făcut cu respectarea dispoziţiilor legale. Cu privire la emiterea titlurilor de proprietate privind pe I.A., B.I.B., C.M., E.G., N.T., S.V.V., V.E., E.R., B.B.C.E., N.L., S.L., U.C., S.F., Instituţia Prefectului, Judeţul Giurgiu a comunicat următoarele: numiţilor I.A. şi B.I.B. Ie-a fost reconstituit dreptul de proprietate în temeiul art. 37 din Legea nr. 18/1991 şi art. 15 din Legea nr. 1/2000, fiind repartizaţi ca acţionari la SC A. M. şi ulterior, la apariţia Legii nr. 1/2000, au fost înscrişi în anexa 36, conform hotărârilor Comisiei Judeţene Giurgiu nr. 499/2001 şi 500/2001; numitele C.M. şi E.G. au fost înscrise în anexa nr. 37 C. în baza calităţii lor de acţionari, conform art. 15 din Legea nr. 1/2000. Potrivit acestui articol, persoanelor fizice prevăzute la art. 37 şi 38 din Legea nr. 18/1991, cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar, precum şi persoanelor fizice care au calitatea de locator, conform art. 25 din Legea arendării nr. 16/1994, li se reconstituie dreptul de proprietate pentru terenurile agricole şi pentru diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha şi cea avută în proprietate, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat, putându-se constata că persoanele enumerate mai sus se încadrează în dispoziţiile acestui articol, astfel că au beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate pe raza localităţii M., amplasamentele terenurilor fiind stabilite pe suprafaţa preluată de la SC A. M. SA. N.T., S.V.V., V.E., E.R., B.B.C.E. au fost validaţi în anexa nr. 38 G.C. în baza prevederilor art. 16 din Legea nr. 1/2000, potrivit cărora persoanele prevăzute la art. 39 din Legea nr. 18/1991, ale căror terenuri au fost trecute în proprietatea statului prin efectul Decretului nr. 83/1949 şi al oricăror acte normative de expropriere sau moştenitorilor acestora li se reconstituie dreptul de proprietate în natură, în limita suprafeţei de teren trecute în proprietatea statului, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat, din suprafeţele de teren aflate în patrimoniul societăţilor comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau al altor societăţi comerciale care au în patrimoniu teren agricol; N.L., S.L., U.C., S.F. au fost validaţi în anexa 47 conform prevederilor art. 33 din Legea nr. 1/2000, potrivit cărora pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi foştii proprietari cărora li s-au respins cererile sau li s-au modificat ori anulat adeverinţele de proprietate, procesele-verbale de punere în posesie sau titlurile de proprietate, prin nesocotirea prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997. În ceea ce-l priveşte pe B.M., din actele aflate la dosar a rezultat că numitul I.S.B., bunicul lui B.M., a deţinut Titlul definitiv de proprietate nr. ZH din 1 martie 1923 pentru suprafaţa de 3 ha, pe lotul 25 din moşia M. Acest teren a fost preluat de către tatăl lui B.M., care apare înscris în Registrul Agricol pentru perioada 1959 - 1963 cu 2,97 ha teren (2,77 ha teren arabil, 0,10 ha vii şi 0,10 ha curţi şi clădiri). În temeiul Legii nr. 18/1991 s-a procedat, la solicitarea moştenitorilor lui I.S.B., la reconstituirea dreptului de proprietate, iar la data de 19 decembrie 1993 s-a emis titlul de proprietate nr. ZI pentru B.I.G., tatăl lui B.M., pentru suprafaţa de 2,69 ha teren arabil în „Asociaţia A.R."; şi 0,13 ha curţi şi construcţii. Dacă până în anul 1997 terenul s-a aflat în exploatarea Asociaţiei „A.R.";, fratele lui B.M., ridicând drepturile în natură cuvenite, din anul 1998 terenul a fost arendat la Asociaţia Familială „T.S.";. La data de 12 ianuarie 1998, B.M. a solicitat modificarea amplasamentului terenului ce face obiectul titlului de proprietate nr. ZI din 19 decembrie 1993, deşi până la acea dată amplasamentul terenului nu a fost contestat, iar terenul a fost exploatat. La data de 27 august 2001, B.M., N.A. şi B.G. au chemat în judecată Comisia locală pentru aplicarea legii fondului funciar M., Primăria Municipiului M. şi SC A. SA M., solicitând în baza titlului de proprietate nr. ZH din 1 martie 1923 să li se reconstituie dreptul de proprietate pe vechiul amplasament, ale cărui vecinătăţi le-au arătat, asupra unui teren în suprafaţă de 25,3 ha în localitatea M. În cererea de chemare în judecată, reclamanţii au precizat că terenul în cauză a intrat în anul 1959 în administrarea fostului I.A.S. M., actualmente SC A. M. SA, iar în urma intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991, Comisia Locală M. Ie-a atribuit alt amplasament decât cel deţinut iniţial, deşi altor vecini li s-a reconstituit dreptul de proprietate pe vechiul amplasament. Prin Sentinţa civilă nr. 595 din 10 aprilie 2002 a Judecătoriei Bolintin-Vale s-a dispus modificarea titlului de proprietate nr. ZI din 19 februarie 1993, deja obţinut de moştenitorii lui I.S.B., în sensul completării rubricilor referitoare la numărul topografic, tarla, solă, parcelă şi includerea vecinătăţilor suprafeţei de 2,69 ha teren pentru care Ie-a fost reconstituit dreptul de proprietate în extravilan, Comisia locală urmând să procedeze la efectuarea delimitărilor necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăţilor pe temeiul schiţei amplasamentului. Această sentinţă a fost transmisă Comisiei judeţene de aplicare a Legii fondului funciar Giurgiu prin Adresa din 19 septembrie 2002, despre care B.M. susţine că este falsă, cuprinzând menţiuni necorespunzătoare adevărului şi întocmită cu încălcarea atribuţiilor de serviciu de către cei care au întocmit-o. Comisia judeţeană Giurgiu pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a emis Hotărârea nr. 485 din 31 octombrie 2002, prin care şi-a însuşit Sentinţa civilă nr. 595 din 10 aprilie 2002 a Judecătoriei Bolintin-Vale, definitivă şi irevocabilă, a dispus anularea titlului de proprietate nr. ZI din 19 februarie 1993 emis pe numele lui B.I.G. pentru suprafaţa de 2,82 ha teren şi emiterea unui alt titlu de proprietate pe numele acestuia, conform sentinţei civile menţionate. Această hotărâre are la bază Referatul din 28 octombrie 2002 întocmit de S.F. din cadrul Prefecturii Giurgiu. Prin Procesul-verbal din 13 martie 2003 al Comisiei Locale M. s-a stabilit că suprafaţa de 0,13 ha intravilan curţi-construcţii se va evidenţia în noul titlu de proprietate pe acelaşi amplasament, păstrând vecinătăţile din titlul ZI/1993, iar suprafaţa de 2,69 ha teren arabil extravilan este amplasată în tarlaua 55 parcela 1, cu următoarele vecinătăţi: N-drum de exploatare, E-drum de exploatare, S-drum de exploatare, V-B.G. şi, în consecinţă, a fost emis titlul de proprietate nr. ZJ din 28 noiembrie 2003 pe numele lui B.I.G. cu aceste menţiuni, însă moştenitorii acestuia au refuzat să ridice titlul de proprietate nou emis. Nemulţumiţi că a fost eliberat un alt titlu de proprietate, B.M., N.A. şi B.G. s-au adresat instanţei de judecată, Judecătoria Bolintin-Vale pronunţând Sentinţa civilă nr. 889/2004, prin care Comisia Locală M. este obligată să respecte Sentinţa civilă nr. 595/2002. În aceste circumstanţe, B.M. a solicitat anularea noului titlu de proprietate emis, însă Instituţia Prefectului Giurgiu i-a comunicat prin Adresa din 6 aprilie 2005 că instanţa civilă nu a dispus anularea acestui titlu de proprietate, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 58 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, anularea sau orice modificare asupra unui titlu de proprietate se face în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive. Totuşi, în ciuda demersurilor efectuate de către B.M., B.G. a susţinut într-o serie de declaraţii că nu a semnat acţiuni introduse de către fratele său, că nu şi le însuşeşte şi că nu doreşte anularea titlurilor de proprietate. În cauză nu s-a realizat punerea în posesie a lui B.M. pe amplasamentul dorit de acesta, pentru că nu a făcut dovada că amplasamentul pretins ar fi cel specificat în titlul de proprietate nr. ZH din 1 martie 1923, aspect confirmat şi de adresele întocmite de Arhivele Naţionale, prin care s-a comunicat că I.S.B. şi B.G. nu figurează cu proprietăţi agricole în comuna M., plasa G., judeţul Vlaşca, conform documentelor deţinute de la Recensământul din anul 1948. De asemenea, instanţa nu a stabilit prin Sentinţa civilă nr. 595/2002 amplasamentul terenului, ci doar a impus completarea rubricilor referitoare la numărul topografic, tarla, solă, parcelă şi includerea vecinătăţilor suprafeţei de 2,69 ha teren. În cadrul acestui litigiu, expertul tehnic judiciar desemnat de Judecătoria Bolintin-Vale pentru efectuarea unei expertize topografice, a subliniat clar că terenul solicitat nu se poate identifica pe teren, deoarece nu există plan parcelar din perioada anilor 1923, cu elemente de trasare şi puncte de legătură existente în acea perioadă şi în prezent, aspect detaliat şi de către numitul D.M., referent agricol în cadrul Primăriei M. Conform Raportului întocmit de Corpul de Control al Prefectului din 17 martie 2006, dat fiind faptul că terenul deţinut de tatăl lui B.M. se regăseşte în registrul agricol din perioada 1959 - 1963 şi figurează în proprietatea C.A.P., singura posibilitate de a fi atribuit în proprietate titularului cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 18/1991 era punerea în posesie pe un teren aflat la dispoziţia comisiei locale la acea dată, respectiv din terenurile preluate de la C.A.P. Astfel, cererea lui B.M. de modificare a amplasamentului terenului din titlul de proprietate nr. ZI din 19 decembrie 1993 de pe raza fostului C.A.P. pe raza fostului I.A.S. nu a putut fi aprobată, mai ales că Legea nr. 169/1997 este fermă, stabilind că nu se pun la dispoziţia comisiilor locale pentru aplicarea legilor fondului funciar alte suprafeţe, în afara celor preluate de la fostele unităţi C.A.P. De abia după intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2000 comisiile locale au avut la dispoziţie terenuri din domeniul privat al statului aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu profil agricol, însă pe aceste terenuri s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru persoane fizice conform art. 8, art. 10, art. 14 - 16 din Legea nr. 1/2000. Cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate pentru B.M., fostul primar al localităţii M., S.D., a declarat că autorul acestuia a fost înscris în registrul agricol cu o suprafaţă de 2,97 ha în satul T., iar reconstituirea dreptului de proprietate şi stabilirea amplasamentului s-au făcut în conformitate cu respectarea dispoziţiilor legale. De asemenea, S.D. a declarat că aspectele legate de reconstituirea dreptului de proprietate pentru P.A., F.N., G.C., N.E., N.Ş. şi B.I.A., precum şi cele legate de reconstituirea dreptului de proprietate pentru B.M. şi punerea în executare a Sentinţei civile nr. 595/2002 a Judecătoriei Bolintin-Vale au făcut obiectul Dosarului nr. 53/P/2007, înregistrat la Direcţia Naţională Anticorupţie, în care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de el sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de luare de mită şi primire de foloase necuvenite. Aceleaşi aspecte au făcut şi obiectul Dosarului civil nr. 803/2005 al Judecătoriei Bolintin-Vale, în care s-a pronunţat Sentinţa civilă nr. 1441 din 13 iulie 2006. Aşa cum rezultă din actele aflate la dosar, aspectele sesizate de către B.M. prin multitudinea de denunţuri formulate de la data înregistrării Dosarului nr. 357/P/2009 la Direcţia Naţională Anticorupţie au făcut obiectul şi altor dosare penale, înregistrate la diferite unităţi de parchet, în toate cauzele dispunându-se neînceperea urmăririi penale (Dosar nr. 208/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bolintin-Vale, Dosar nr. 932/P/2003 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bolintin-Vale, 53/P/2007 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bucureşti, Dosar nr. 445/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, Dosar nr. 314/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, Dosar nr. 107/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu, Dosar nr. 615/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bolintin-Vale). Din analiza probelor administrate în cauză a rezultat că reconstituirea dreptului de proprietate şi stabilirea amplasamentului s-au făcut în conformitate cu respectarea dispoziţiilor legale, fără a fi încălcate dispoziţiile Sentinţei civile nr. 595/2002 a Judecătoriei Bolintin-Vale.

Examinând probele administrate în cauză cu privire la modul de reconstituire a dreptului de proprietate şi la stabilirea amplasamentului pentru punerea în posesie a persoanelor îndreptăţite şi menţionate de B.M. în denunţurile sale, precum şi în ceea ce-l priveşte pe B.M., s-a apreciat că nu rezultă indicii cu privire la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni de către S.D., fost primar al localităţii M. şi preşedinte al Comisiei locale de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor M., de către membrii din cadrul Comisiei locale de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor M., de către S.S.N., prefectul Judeţului Giurgiu, P.M., secretar la Instituţia Prefectului Giurgiu şi membrii Comisiei judeţene de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor Giurgiu, urmând a se dispune neînceperea urmăririi penale faţă de aceştia sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) rap. la art. 248¹ C. pen. rap. la art. 13² şi art. 248 rap. la art. 248¹ C. pen. rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 323 C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C.pen. De asemenea, s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi a complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 323 C. pen. şi art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 248 rap. la art. 248¹ C. pen. rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. faţă de autori necunoscuţi, reprezentanţi ai Prefecturii Giurgiu, poliţişti, procurori, notari, despre care B.M. a susţinut că l-au ajutat pe S.D. în activitatea sa infracţională. B.M. a susţinut că fostul primar al oraşului M., S.D., a primit mită „sub formă mascată";, constând în aceea că la data de 1 aprilie 2002 ar fi cumpărat de la N.E. prin fals şi înşelăciune două loturi de teren, în condiţiile în care această persoană nu a ridicat personal titlul de proprietate, nu a semnat procesul-verbal de punere în posesie şi nu cunoaşte locul unde se găseşte terenul. De asemenea, deşi contractul este semnat de soţia lui S.D., S.Ş., aceasta nu are cunoştinţă de încheierea actului, deoarece nu a semnat ea personal contractul. B.M. a menţionat în denunţurile sale că S.D. şi N.G., director al SC A. M. SA ar fi primit mită „sub formă mascată"; şi de la F.N., G.E.C. şi N.Ş., de la care au cumpărat terenuri sub preţul pieţei ca urmare a faptului că au beneficiat de stabilirea unor amplasamente avantajoase pentru terenurile restituite. Din analiza probelor existente în cauză nu a rezultat, însă, că S.D. şi N.G. ar fi pretins de la persoanele de la care au cumpărat terenuri ca vânzarea să fie făcută la un preţ foarte mic în schimbul restituirii în natură a terenurilor pe anumite amplasamente, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de S.D. şi N.G. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 şi faţă de N.E., F.N., G.E.C. şi N.Ş. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită, prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000. În cauză s-a dispus neînceperea urmăririi penale şi faţă de N.E. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, fals în declaraţii şi uz de fals, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen., art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) şi art. 291 C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., faţă de G.E.C. şi F.N. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune şi fals în declaraţii, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen. şi art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi faţă de P.D. şi P.R. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, fals în declaraţii şi uz de fals, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (5) C. pen., art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) şi art. 291 C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., având în vedere că aceştia au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în baza unor acte reale, obţinând realizarea unui drept cuvenit şi nu au indus în eroare autorităţile publice competente să dispună reconstituirea dreptului de proprietate prin folosirea unor înscrisuri false sau prin declaraţii necorespunzătoare adevărului. Întrucât B.M. a sesizat şi săvârşirea altor infracţiuni, pentru care competenţa de soluţionare nu aparţine Direcţiei Naţionale Anticorupţie, s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare a acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Bolintin-Vale pentru efectuarea de cercetări, după cum urmează: - faţă de S.D. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 289 şi art. 246 în ceea ce priveşte întocmirea Adresei din 19 septembrie 2002 a Primăriei oraşului M.; - faţă de S.D. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 246 şi art. 247 C. pen., în ceea ce priveşte neexecutarea întocmai a Sentinţei civile nr. 595/2002 a Judecătoriei Bolintin-Vale; - faţă de S.D. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), întrucât nu a informat instanţa de judecată cu privire la situaţia juridică a terenului revendicat de B.M., a semnat Adresa din 3 septembrie 2003 prin care a comunicat date nereale la solicitarea I.P.J. Giurgiu, nu a menţionat în declaraţia de avere din 2004 suprafaţa de 1,400 ha teren arabil cumpărat de soţia sa, S.Ş. de la N.E.; - faţă de S.D. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 289 şi art. 291 C. pen., deoarece a preluat de la Agenţia Domeniilor Statului suprafaţa de 54,12 ha teren, aplicând pe documentele atestând această preluare ştampila Primăriei M., deşi în cuprinsul actului se menţiona numele primarului localităţii I., P.G. (Protocol de predare-preluare a terenurilor cu destinaţie agricolă din domeniul privat al statului din 13 noiembrie 2002 încheiat între Agenţia Domeniilor Statului şi Primăria M.). Faţă de S.D. şi S.Ş. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 293 C. pen., deoarece nu au înscris domiciliile reale în actele de vânzare-cumpărare întocmite şi în cererile depuse, faţă de S.D. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. şi art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), deoarece a eliberat Certificatul de urbanism nr. ZK/2004 în care a menţionat în mod nereal că terenul se află în intravilan, a întocmit şi a aprobat o listă suplimentară, anexa 2b, în care a înscris-o pe L.S., grefier la Judecătoria Bolintin-Vale, care a primit în mod ilegal un teren pe care ulterior l-a vândut, a întocmit şi semnat diferite liste, anexa 36, în care au fost incluse persoane neîndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate. Faţă de S.D. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 291 C. pen., deoarece a folosit Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 485/2002 şi titlul de proprietate nr. ZJ din 28 noiembrie 2003, cunoscând că sunt false. Faţă de S.D. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), deoarece în acte şi în corespondenţa întocmită a menţionat că familia B. nu ar fi deţinut niciun teren în localitatea M. Faţă de S.F. şi B.L. din cadrul Instituţiei Prefectului Giurgiu sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 246, art. 247 şi art. 248 C. pen., deoarece au încălcat art. 58 din Legea nr. 18/1991 întocmind şi semnând Referatul din 28 octombrie 2002, faţă de V.M. din cadrul Instituţiei Prefectului Giurgiu sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 246, art. 247, art. 248 C. pen., deoarece a întocmit Referatele nr. XX şi nr. XY din 28 decembrie 2005, faţă de P.M., secretar la Instituţia Prefectului Giurgiu sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 246, art. 247, art. 248 C. pen., art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 291 C. pen., deoarece a aprobat referatul şi a semnat Hotărârea Comisiei judeţene de stabilire a dreptului de proprietate Giurgiu nr. 485 din 31 octombrie 2002, a consemnat date necorespunzătoare realităţii în Hotărârea Comisiei judeţene de stabilire a dreptului de proprietate Giurgiu nr. 485 din 31 octombrie 2002, pe care apoi a folosit-o cunoscând că este falsă, a semnat titlul de proprietate nr. ZJ din 28 noiembrie 2003, - faţă de M.C., prefectul judeţului Giurgiu sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de ari. 26 C. pen. rap. la art. 246, art. 247, art. 248 C. pen., art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 291 C. pen., deoarece a semnat titlul de proprietate nr. ZJ din 28 martie 2002, faţă de B.N. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 246, art. 247, art. 248 C. pen., art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 291 C. pen., deoarece a semnat Hotărârea Comisiei judeţene de stabilire a dreptului de proprietate Giurgiu nr. 485 din 31 octombrie 2002 în locul prefectului. Faţă de S.S.N., prefectul judeţului Giurgiu şi C.D. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art. 246, art. 247, art. 248 C. pen., art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 291 C. pen., deoarece au semnat Adresa din 17 martie 2006. De asemenea, s-a dispus disjungerea şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu pentru efectuarea de cercetări faţă de fostul primar al localităţii M., S.D., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, B.M. sesizând organele de urmărire penală şi în această privinţă, motivând că S.D. nu a înscris în contractele de vânzare-cumpărare preţurile reale ale terenurilor achiziţionate, în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale. Întrucât B.M. a sesizat şi săvârşirea infracţiunii de conflict de interes, prev. de art. 253¹ C. pen. de către fostul primar al localităţii M., S.D., s-a dispus disjungerea şi declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti pentru efectuarea de cercetări sub acest aspect. B.M. a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, întrucât acesta a exercitat cu rea-credinţă dreptul său de a face o sesizare. Sesizările repetate, adresate diferitelor unităţi de parchet, au acelaşi conţinut şi sunt nefondate, lipsite de temei, fiind făcute cu rea-credinţă. Cele mai multe dintre aspectele sesizate în acest dosar au fost soluţionate anterior, soluţiile procurorilor de netrimitere în judecată fiind menţinute de instanţe. Unele dintre aspectele sesizate au fost analizate şi de către instanţele civile, atunci când au examinat legalitatea reconstituirii dreptului de proprietate şi emiterea titlurilor de proprietate. Deşi B.M. a luat cunoştinţă de soluţiile dispuse cu privire la aceleaşi sesizări, care au făcut obiectul unor cercetări de către Direcţia Naţională Anticorupţie, de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu sau de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Bolintin-Vale, precum şi de hotărârile judecătoreşti emise în cauză, acesta revine asupra plângerilor iniţiale, fără a prezenta probe sau argumente noi pe lângă cele care au fost anterior analizate, doar pentru motivul că nu a fost mulţumit de soluţiile dispuse cu privire la plângerile sale.

II. Plângerea împotriva soluţiei.

Potrivit dispoziţiilor art. 275 C. proc. pen., orice persoană poate face plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală, dacă prin acestea s-a adus o vătămare intereselor sale legitime. Împotriva ordonanţei procurorului, B.M. a formulat plângere la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bucureşti, criticând-o sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, fără a motiva, susţinând că probele în susţinerea plângerii le va prezenta ulterior. Conform prevederilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen., probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.

Examinând soluţia, prin prisma dispoziţiilor legale şi a actelor premergătoare urmăririi penale efectuate în cauză, s-a constatat că soluţia din Ordonanţa nr. 357/P/2009 este legală şi temeinică. Cercetarea faptelor sesizate s-a făcut cu stricta respectare a principiului prezumţiei de nevinovăţie, astfel cum este consacrat în cuprinsul art. 6 parag. 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 23 alin. (11) din Constituţie şi art. 5² din C. proc. pen., în aşa fel încât orice persoană împotriva căreia s-a formulat o sesizare este prezumată nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită. Orice persoană aflată în cadrul procesului penal, indiferent de faza procesuală, beneficiază de respectarea dreptului la prezumţie de nevinovăţie până la pronunţarea unei hotărâri penale definitive prin care se stabileşte vinovăţia sa. Prezumţia de nevinovăţie nu este o prezumţie absolută, ci una relativă, care poate fi răsturnată prin probe certe de vinovăţie.Prezumţia de nevinovăţie poate fi înlăturată numai prin administrarea de probe care să stabilească cu certitudine existenţa faptei şi comiterea acesteia cu gradul de vinovăţie prevăzut de lege. Procurorul a apreciat corect situaţia de fapt şi de drept rezultată din actele de la dosar, iar probele administrate în cursul cercetărilor au condus, pe de o parte la adoptarea soluţiei de neîncepere a urmăririi penale în cauză, iar pe de altă parte, la disjungerea şi declinarea competenţei de soluţionare în favoarea altor unităţi de parchet. Procurorul a examinat punctual, prin prisma probelor administrate în cauză, situaţia juridică a fiecărei persoane, motivând temeinic, în fapt şi în drept, soluţia adoptată. Este de remarcat şi faptul că hotărârile judecătoreşti sunt supuse, în condiţiile legii, căilor de atac, iar pronunţarea unor hotărâri de către judecători nu conduce în mod automat la concluzia că magistraţii ar fi acţionat cu intenţie specifică unor infracţiuni. Situaţia este similară în cazul soluţiilor adoptate de procurori, care sunt supuse procedurii plângerii soluţionate de procurorii ierarhic superiori şi de instanţele de judecată competente, potrivit legii. Existenţa infracţiunilor trebuie dovedită, iar simplele afirmaţii ale petiţionarului nu pot înlocui probele şi pot demonstra vinovăţia. În ceea ce priveşte obligarea petiţionarului la plata cheltuielilor judiciare, procurorul a apreciat, în mod corect, că acesta a exercitat cu rea-credinţă dreptul său de a face sesizare, sens în care a adresat unor unităţi diferite de parchet sesizări cu acelaşi conţinut, neîntemeiate, iar după soluţionarea acestora, a revenit cu plângeri similare, fără să solicite administrarea unor probe noi şi fără să aducă argumente care să nu fi fost avute în vedere iniţial. Prin Ordonanţa din 25 iulie 2011 dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bucureşti a fost respinsă plângerea formulată de petentul B.M. împotriva Ordonanţei nr. 357/P/2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bucureşti.

Împotriva acestor ordonanţe a formulat plângere în baza art. 278¹ C. proc. pen. la instanţa de judecată, petentul B.M. criticându-le pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că organele de urmărire penală nu s-au implicat în aflarea adevărului, cercetările au fost făcute în mod superficial, nu a fost citat de procuror pentru a susţine plângerile. Petentul a mai arătat că persoanele care au primit în mod ilegal teren în localitatea M. nu au fost audiate, persoane pe care Ie-a nominalizat în sesizările sale, nu a fost stabilite persoanele care în final au devenit proprietarii terenurilor.

Analizând plângerea petentului în raport de motivele invocate, cât şi din oficiu, Curtea a constatat că nu sunt întemeiate criticile formulate de petent, astfel că va respinge plângerea ca nefondată în baza art. 278¹ alin. (8) lit. a) C. proc. pen. şi va menţine ordonanţele atacate. Organele de urmărire penală au analizat în mod amplu plângerea petentului, aşa cum rezultă din conţinutul ordonanţelor criticate în plângerea petentului, au fost audiaţi martori, respectiv persoanele reclamate, au fost verificate toate documentele şi nu s-a constatat comiterea niciuneia din infracţiunile sesizate de petent. Nu s-a putut susţine că probele au fost administrate în mod superficial în condiţiile în care organele de urmărire penală au depus diligenţele necesare, au audiat martori, au audiat persoanele reclamate, au verificat toate documentele care au stat la baza restituirii de terenuri, au ţinut cont de sentinţele civile pronunţate cu privire la anumite restituiri. Nu s-a constatat în urma administrării acestor probe că vreuna dintre persoanele reclamate ar fi comis infracţiunea de abuz în serviciu, că ar fi luat mită, că ar fi falsificat date sau că s-au organizat într-un grup infracţional. Petentul a făcut doar afirmaţii de ordin personal, dar nu a indicat în concret o faptă sau alta de natură penală.

Simplele afirmaţii şi nemulţumiri ale petentului nu pot duce la condamnarea persoanelor reclamate în condiţiile în care din probele administrate nu a rezultat vinovăţia acestora. Condamnarea unei persoane nu se poate face pe simple prezumţii, pe intuiţii sau afirmaţii. Referitor la faptul că petentul nu ar fi fost audiat este de subliniat faptul că în faza actelor premergătoare procurorul este cel care stabileşte probele ce trebuie administrate, persoanele ce vor fi audiate. În legătură cu obligarea petentului la cheltuieli judiciare către organele de urmărire penală, aceasta s-a făcut în baza dispoziţiilor legale şi ţinând cont de complexitatea cauzei şi de activitatea desfăşurată. În concluzie, instanţa a constatat că organele de urmărire penală şi-au făcut datoria, au administrat în mod legal probele necesare şi în urma desfăşurării tuturor activităţilor de cercetare nu au sesizat comiterea vreunei fapte penale de către persoanele reclamate de petent, neexistând motive care să impună desfiinţarea ordonanţelor parchetului şi nici motive pentru restituirea cauzei la procuror.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petiţionarul B.M.

Asupra recursului declarat de petiţionarul B.M., împotriva sentinţei prin care Curtea de Apel Bucureşti, în temeiul art. 278¹ alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul B.M. împotriva Ordonanţei din data de 1 iulie 2011 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Ordonanţei din data de 27 mai 2011 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe care le-a menţinut, Înalta Curte constată că este inadmisibil şi îl va respinge, în condiţiile art. 385¹⁵ pct. 1 lit. a) C. proc. pen., în considerarea disp. art. 278¹ alin. (10) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010, potrivit cărora hotărârea judecătorului pronunţata potrivit alin. (8) este definitivă.

Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionarul B.M., împotriva Sentinţei penale nr. 40/F din 26 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia II-a penală.

Obligă recurentul-petiţionar la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 iunie 2012.

← ICCJ. Decizia nr. 2167/2012. Penal		ICCJ. Decizia nr. 2180/2012. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 2151/2012. Penal ICCJ. Decizia nr. 2163/2012. Penal. Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte (art. 183 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 2166/2012. Penal ICCJ. Decizia nr. 2167/2012. Penal ICCJ. Decizia nr. 2180/2012. Penal ICCJ. Decizia nr. 2181/2012. Penal ICCJ. Decizia nr. 2189/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Contestaţie în anulare - Recurs