ICCJ. Decizia nr. 2463/2012. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2463/2012
Dosar nr. 4941/104/2011
Şedinţa publică din data de 25 iulie 2012
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 14 din 31 ianuarie 2012, Tribunalul Olt, în baza art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu referire la art. 3201 alin. (1), (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul D.G., fiul lui M. şi M., la pedeapsa principală de 10 ani închisoare, în regim de detenţie conform art. 57 C. pen.
În baza art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., coroborat cu art. 65 alin. (2) C. pen. şi art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., s-a aplicat inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de 7 ani.
În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului şi pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive cu privire la inculpatul D.G.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului timpul reţinerii şi arestării preventive începând de la data de 30 august 2011 ora 15:15 la zi.
În baza art. 14, art. 161 şi art. 346 alin. (1) C. proc. pen. coroborat cu art. 998 - 999 C. civ. şi art. 313 din Legea nr. 95/2006 modificată, s-a admis acţiunea civilă promovată în procesul penal de partea civilă S.A.F. şi partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina şi a fost obligat inculpatul D.G. la plata:
- către partea civilă S.A.F. a sumei de 10.000 RON reprezentând daune materiale solicitate - cheltuieli de înmormântare.
- către partea civilă Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina a sumei de 22664,08 RON reprezentând cheltuieli de spitalizare ocazionate de internarea victimei S.M.S.
S-a constatat că inculpatul şi-a manifestat expres voinţa de a achita integral aceste despăgubiri civile.
S-a luat act că partea civilă S.A.F. prin intermediul apărătorului ales nu a solicitat cheltuieli judiciare.
A fost obligat inculpatul D.G. la plata sumei de 1.100 RON cheltuieli judiciare statului.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt nr. 736/P/2011 din 09 decembrie 2011, a fost trimis în judecată inculpatul D.G. pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prevăzută şi pedepsită de art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen., constând în aceea că la data de 28 august 2011 în urma unui conflict cu prietenul său S.M.S., l-a înjunghiat cu cuţitul, producându-i leziuni care au condus la deces.
În fapt s-a reţinut, în esenţă, că în ziua de 28 august 2011 inculpatul D.G. în timp ce consuma băuturi alcoolice la domiciliul său din comuna Perieţi, jud. Olt, a fost vizitat de victima S.M.S. care l-a invitat la domiciliul său.
Pe drum, inculpatul şi victima, ambii fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, s-au oprit la magazinul "P." aparţinând SC F.V. SRL, au cumpărat produse alimentare; la ieşire inculpatul s-a aşezat pe o bancă, vizavi de acest magazin, unde se afla şi martorul V.I., iar victima S.M.S. s-a aşezat pe marginea şanţului şoselei asfaltate Perieţi - Schitu.
În timp ce se aflau în acest loc între inculpatul D.G. şi victima S.M.S. s-a iscat un conflict, cei doi ameninţându-se reciproc cu lovirea, inculpatul scoţând din buzunar un cuţit cu lama din inox şi s-a apropiat de victimă ameninţând-o că o va înjunghia.
Între cei doi s-a interpus martorul V.I. care a încercat să aplaneze conflictul însă când a observat că inculpatul a scos din buzunar un cuţit, s-a dat la o parte, astfel că inculpatul D.G. a aplicat victimei o lovitură cu respectivul cuţit în zona abdominală, provocându-i o plagă înjunghiată. Ulterior, inculpatul a mai stat circa 2 - 3 minute la faţa locului, apoi a pus cuţitul în buzunar şi a plecat la domiciliul său.
S.M.S., constatând că starea sa se înrăutăţea, a apelat serviciul de urgenţă 112, solicitând o ambulanţă la faţa locului, care a venit după aproximativ 15 minute şi l-a transportat la Spitalul Judeţean Slatina unde a primit îngrijiri medicale, dar cu tot tratamentul aplicat, a decedat la data de 02 septembrie 2011.
Situaţia de fapt expusă anterior a fost probată cu: proces-verbal de cercetare la faţa locului, planşa fotografică, raportul de constatare medico-legală privind autopsia cadavrului lui S.M.S. întocmit de Serviciul de Medicină Legală jud. Olt înregistrat sub nr. 246/A din 28 noiembrie 2011, avizat de Comisia de Avizare şi Control din cadrul Institutului de Medicină Legală Craiova - nr. 08/E2 din 06 decembrie 2011, proces-verbal încheiat la data de 30 august 2011, adresa nr. 24003 emisă de Spitalul Judeţean Slatina, declaraţii parte civilă şi inculpat, declaraţii martori.
S-a precizat că raportul de constatare medico-legală privind autopsia cadavrului lui S.M.S. întocmit de Serviciul de Medicină Legală jud. Olt şi avizat de Comisia de Avizare şi Control din cadrul Institutului de Medicină Legală Craiova, a concluzionat că moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei interne, urmare a unei plăgi înjunghiate penetrante abdominal, cu secţiune de mezenter şi intestin subţire, pe fondul unei ciroze hepatice, micronodulare, decompensate vascular şi parenehimatos, că leziunile traumatice constatate la autopsie s-au putut produce prin lovire cu un corp tăietor-înţepător, iar între leziunile traumatice şi deces există legătură directă şi condiţionată de cauzalitate.
Referitor la victima S.M.S. s-a menţionat în rechizitoriu că nu a putut fi audiată deoarece după înjunghierea sa a intrat într-o stare comatoasă, stare în care s-a aflat până la deces, iar cu privire la cuţitul corp delict folosit de inculpat la înjunghierea victimei s-a arătat că nu a fost găsit, întrucât după comiterea faptei, inculpatul D.G. l-a aruncat fără a indica locul în care se află, astfel că acesta nu a putut fi înaintat Tribunalului Olt în vederea confiscării conform art. 118 lit. b) C. pen.
Sub aspectul laturii civile, pe parcursul urmăririi penale numitul S.A.F., fratele victimei, s-a constituit parte civilă împotriva inculpatului cu suma de 10.000 RON, reprezentând cheltuieli de înmormântare, iar Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina prin adresa nr. 24003 din 30 septembrie 2011 s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 22.664 RON, reprezentând cheltuieli de spitalizare ocazionate de internarea victimei S.M.S.
Înainte de citirea actului de sesizare în condiţiile art. 3201 C. proc. pen., inculpatul D.G., asistat de apărător ales, a solicitat să fie judecat în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, învederând că recunoaşte infracţiunea pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, astfel cum a fost descrisă în rechizitoriu.
Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că inculpatul în ziua de 28 august 2011, în urma unui conflict cu prietenul său S.M.S., l-a înjunghiat cu cuţitul, aplicându-i o lovitură în zona abdominală producându-i leziuni care au condus la deces.
Starea de fapt a rezultat din următoarele mijloace de probă: declaraţia martorului V.I., martor care a observat nemijlocit incidentul dintre inculpat şi victimă şi a descris agresiunea inculpatului asupra victimei respectiv circumstanţele în care acesta i-a aplicat o lovitură cu un cuţit în abdomen, declaraţia martorei V.F.V. care a auzit când inculpatul şi victima, ambii fiind sub influenţa băuturilor alcoolice îşi adresau reciproc injurii, i-a văzut când se îmbrânceau, a intervenit verbal pentru aplanarea incidentului, şi la un moment dat a observat că inculpatul avea în mână un cuţit, iar S.E. îşi ţinea mâna pe abdomen de unde îi curgea sânge, procesul-verbal încheiat de organele de urmărire penală la data de 28 august 2011 privind apelul primit la nr. de urgenţă 112, deplasarea la locul incidentului reclamat unde a fost găsită victima prezentând o plagă tăiată în zona abdomenului, procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi planşa fotografică privind aspectele fixate cu privire la locul incidentului şi urmele agresiunii exercitată asupra victimei la data de 28 august 2011 în faţa magazinului SC F.V. SRL din comuna Perieţi, sat Perieţi, concluziile preliminare formulate de medicul legist, raportul de constatare medico-legală privind autopsia cadavrului lui S.M.S. întocmit de Serviciul de Medicină Legală jud. Olt, înregistrat sub nr. 246/A din 28 noiembrie 2011, avizat de Comisia de Avizare şi Control din cadrul Institutului de Medicină Legală Craiova - aviz nr. 108/E2 din 06 decembrie 2011.
Din examinarea raportului de constatare medico-legală (nr. 246/A din 28 noiembrie 2011) privind autopsia cadavrului lui S.M.S. întocmit de Serviciul de Medicină Legală jud. Olt, avizat de Comisia de Avizare şi Control din cadrul Institutului de Medicină Legală Craiova (nr. 108/E2 din 06 decembrie 2011) a rezultat că moartea victimei a fost violentă şi s-a datorat hemoragiei interne, urmare a unei plăgi înjunghiate penetrante abdominal, cu secţiune de mezenter şi intestin subţire, pe fondul unei ciroze hepatice, micronodulare, decompensate vascular şi parenchimatos.
În raportul de constatare medico-legală s-a concluzionat că leziunile traumatice constatate la autopsie s-au putut produce prin lovire cu un corp tăietor-înţepător, iar potrivit avizului Comisiei de Avizare şi Control din cadrul Institutului de Medicină Legală Craiova între leziunile traumatice şi deces există legătură de cauzalitate directă şi necondiţionată.
În drept, instanţa de fond a reţinut că fapta inculpatului D.G. constând în aceea că ziua de 28 august 2011, în urma unei altercaţii verbale cu prietenul său S.M.S., în circumstanţele descrise anterior, cu cuţitul i-a aplicat o lovitură în zona abdominală producându-i leziuni grave care au determinat decesul acestuia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor calificat prevăzute art. 174 alin. (1) rap. la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.
La individualizarea pedepsei principale au fost avute în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de textul legal incriminator (reduse cu o treime prin aplicarea dispoziţiilor art. 320 alin. (7) C. proc. pen.) şi toate celelalte date care particularizează atât fapta comisă, cât şi persoana inculpatului, respectiv criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
În ceea ce priveşte latura civilă a procesului penal, constatându-se că inculpatul şi-a manifestat expres voinţa de a achita integral despăgubirile civile instanţa a admis acţiunea civilă.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt şi inculpatul D.G.
În motivare, parchetul a arătat că pedeapsa aplicată inculpatului este prea mică, fiind încălcate dispoziţiile art. 52 şi 72 C. pen., ţinând cont de împrejurările săvârşirii faptei, impunându-se astfel majorarea pedepsei.
Inculpatul a solicitat reţinerea circumstanţelor atenuante, reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, având în vedere modalitatea de săvârşire, atitudinea sinceră, s-a obligat să achite despăgubirile civile, dar şi faptul că înainte de comiterea faptei a fost ameninţat de victimă.
Prin Decizia penală nr. 151 din 02 mai 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a fost respins apelul declarat de inculpatul D.G., împotriva Sentinţei penale nr. 14 din 31 ianuarie 2012, pronunţată de Tribunalul Olt, în Dosarul penal nr. 4941/104/2011, ca nefondat.
În baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt împotriva aceleiaşi sentinţe penale şi majorată pedeapsa principală aplicată inculpatului D.G., pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1) - 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., de la 10 ani închisoare la 13 ani închisoare.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate. în baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicate inculpatului perioada arestului preventiv, cu începere de la data de 31 ianuarie 2012, la zi.
Pentru a decide astfel instanţa de apel a reţinut că instanţa de fond a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea, inculpatul, arătând că recunoaşte săvârşirea faptei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Din aceste probe rezultă că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.
În schimb, Curtea a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului este prea mică, având în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), gradul de pericol social ridicat al faptei, împrejurările în care s-a săvârşit - pe fondul consumului exagerat de alcool, persoana inculpatului, care nu este la primul conflict cu legea penală, aşa cum rezultă din fişa de cazier, anterior a fost condamnat de mai multe ori şi i s-au aplicat sancţiuni administrative, aspect ce demonstrează că inculpatul este predispus la săvârşirea faptelor de natură penală, iar pedepsele şi sancţiunile aplicate anterior nu şi-au atins scopul, inculpatul continuând să aibă o atitudine de dispreţ faţă de valorile sociale ocrotite de lege.
Prin urmare, Curtea a majorat pedeapsa principală aplicată inculpatului de la 10 ani închisoare, la 13 ani închisoare.
Faptul că inculpatul a consumat alcool, împreună cu victima, nu este suficient pentru a se aplica inculpatului o pedeapsă mai mică, în condiţiile în care infracţiunea a fost săvârşită pe fondul consumului exagerat de alcool, inculpatul fiind cunoscut ca o persoană care obişnuia să consume băuturi alcoolice, alcoolul provocându-i stări de agresivitate, fiind sancţionat de mai multe ori contravenţional de lucrătorii de poliţie.
Atitudinea sinceră a inculpatului a fost avută în vedere de instanţa de fond, când a constatat îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 3201 C. proc. pen., neimpunându-se reţinerea circumstanţei prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen., în condiţiile în care după ce a înjunghiat victima, a plecat spre domiciliul său, abandonând cuţitul, cu care a săvârşit fapta.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul D.G., criticând hotărârea sub aspectul netemeiniciei, solicitând redozarea pedepsei, ţinând cont de circumstanţele personale favorabile inculpatului.
Examinând recursul prin prisma dispoziţiilor art. 38514 C. proc. pen., Înalta Curte constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Situaţia de fapt reţinută de instanţa de fond, cât şi de instanţa de prim control judiciar este în deplină concordanţă cu probele administrate în cauză, din care rezultă, fără dubiu, că inculpatul a săvârşit fapta reţinuta în sarcina sa şi anume infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1) - 175 alin. (1) lit. i) C. pen.
Inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei, solicitând să fie judecat potrivit dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen.
Sub aspectul individualizării pedepsei aplicate, criticile formulate de către recurentul inculpat nu sunt întemeiate, Înalta Curte, apreciind că în speţă, instanţa de apel a făcut o corectă individualizare a pedepsei, prin evaluarea tuturor criteriilor specifice acestui proces de alegere a sancţiunii celei mai adecvate, în vederea atingerii finalităţilor acesteia, în cauză, negăsindu-şi astfel aplicabilitatea cazul de casare invocat în susţinerea recursului.
La individualizarea pedepsei stabilite în sarcina inculpatului Înalta Curte constată că, pornindu-se de la criteriile generale prevăzute de art. 72 alin. (1) C. pen., pedeapsa a fost aplicată într-un cuantum corespunzător circumstanţelor reale ale săvârşirii infracţiunii şi circumstanţelor personale ale inculpatului, nefiind astfel întemeiată solicitarea de reţinere de circumstanţe atenuante şi nici de reducere a cuantumului sancţiunii aplicate, având în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei săvârşite, în condiţiile în care inculpatul, după ce a înjunghiat victima, a abandonat-o, apoi a aruncat cuţitul folosit la comiterea infracţiunii.
Nu mai puţin lipsită de relevanţă este şi împrejurarea că inculpatul nu este la primul conflict cu legea penală, aşa cum rezultă din fişa de cazier, anterior fiind condamnat de mai multe ori aplicându-i-se sancţiuni administrative, aspect ce demonstrează că inculpatul este predispus la săvârşirea faptelor de natură penală.
Totodată, Înalta Curte reţine că şi modalitatea de executare a pedepsei stabilită de instanţa de fond şi menţinută ce instanţa de prim control judiciar, este corespunzătoare gradului de pericol social al faptelor şi periculozităţii făptuitorului, astfel ca nici din această perspectivă criticile formulate în recurs nu sunt întemeiate.
În speţă, se constată că circumstanţele personale ale inculpatului au fost corect evaluate de instanţa de apel cu prilejul stabilirii modalităţii de executare a pedepsei, în mod corect, apreciindu-se că nu se impune aplicarea unei pedepse cu executare în regim neprivativ de libertate, ţinând seama de gradul de pericol concret al faptei, dar şi pentru preîntâmpinarea unor noi situaţii cu risc criminogen.
În contextul celor anterior menţionate, criticile formulate de recurentul inculpat se privesc ca fiind neîntemeiate, apreciindu-se că doar pedeapsa în cuantumul fixat de instanţa de apel şi cu executare în regim de detenţie, este corespunzătoare criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), atât sub aspectul cuantumului, cât şi sub aspectul modalităţii de executare, fiind aptă să răspundă scopului preventiv şi de reeducare al pedepsei, consfinţit prin dispoziţiile art. 52 C. pen., cât şi principiului proporţionalităţii între gravitatea concretă a faptei şi datele personale ale inculpatului, pe de o parte şi sancţiunea aplicată acestuia, pe de altă parte.
Neexistând nici motive care, examinate din oficiu, să determine casarea hotărârilor, recursul declarat în cauză va fi respins, ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
În baza art. 38517 rap. la art. 383 alin. (4) C. proc. pen. cu referire la art. 88 C. pen. a va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata prevenţiei de la 30 august 2011 la zi.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul D.G. împotriva Deciziei penale nr. 151 din 02 mai 2012 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 30 august 2011 la 25 iulie 2012.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 25 iulie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1438/2012. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1445/2012. Penal. Strămutare (art. 55 şi... → |
|---|
