ICCJ. Decizia nr. 2931/2012. Penal

Decizii penale ICCJ 2012

Tribunalul București, secția I penală, prin sentința penală nr. 399/ F din 14 mai 2012, pronunțată în dosar, în baza art. 174, 175 lit. c), 176 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul I.C. (fiul lui Ioana, născut la data de 07 octombrie 1955 în București) la o pedeapsă de 22 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav.

în baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, drepturile prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

în baza art. 65 alin. (2) C. pen. rap. la art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei închisorii.

în baza art. 67 alin. (1) și (2) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a degradării militare.

în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a menținut arestarea preventivă a inculpatului.

în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a computat din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 31 octombrie 2011 la zi.

în baza art. 15 C. proc. pen. și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. a luat act că martorul P.M., moștenitorul legal al victimei P.I., nu s-a constituit parte civilă în cauză.

în baza art. 118 lit. b) C. pen. a confiscat de la inculpat cuțitul cu mâner din material plastic de culoare verde turcoaz, ridicat cu ocazia cercetării la fața locului.

în temeiul art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 3.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru inculpat, în cuantum de 200 lei, a fost avansat din fondul Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 6488/P/2011 emis la data de 19 martie 2012 de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul București s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului I.C. pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav prev. de art. 174, 175 lit. c) și 176 lit. a) C. pen.

Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut în fapt:

în data de 31 octombrie 2011, în jurul orei 12,30, inculpatul I.C., aflându-se în locuința din București, str. Aeromodelului, sector 1 (unde locuia împreună cu mama sa) și pe fondul consumului excesiv de alcool și a stării conflictuale preexistente a lovit-o pe mama sa, P.I., cu un cuțit de mai multe ori în zona gâtului până când aceasta a căzut jos pe aleea din curtea locuinței, după care inculpatul a continuat să o lovească până când vecinii s-au alarmat de strigătele victimei și au venit la poarta locuinței acesteia.

Prin raportul medico-legal de necropsie s-a concluzionat că moartea numitei P.I., de 76 de ani, a fost violentă.

Ea s-a produs prin hemoragie externă provenită din secționarea venei jugulare drepte și a pachetului vascular cervical stâng (arteră carotidă superior, la bifurcație și vena jugulară dilacerată), prin câte o plagă înjunghiată laterocervical bilateral, în porțiunea superioară, în cadrul unui politraumatism în care s-au mai constatat 2 plăgi înjunghiate obraz drept și multiple plăgi tăiate fețe palmare ambele mâini, mai profunde pe partea stânga.

Leziunile traumatice s-au produs prin acțiunea repetată a unui corp înțepător - tăietor, respectiv cuțitul, agent vulnerant care a fost găsit la fața locului, înfipt laterocervical stânga, până la nivelul mânerului. între aceste leziuni și deces a existat legătură directă necondiționată de cauzalitate.

Sângele recoltat de la cadavru a aparținut grupei A (B.A. nr. 1404 din data de 11 noiembrie 2011). Moartea a datat din data de 31 octombrie 2011.

Faptele s-au stabilit pe baza următoarelor mijloace de probă: proces-verbal de cercetare la fața locului; planșă fotografică; declarațiile inculpatului I.C.; raportul de expertiză medico-legală privind pe P.I., împreună cu planșa foto și fișa de constatări preliminare; declarațiile martorului C.D.M.; declarațiile martorei Ș.I.; declarația martorului P.M.; raport de expertiză medico-legală psihiatrică privind pe inculpatul I.C.; raport de constatare tehnico-științifică din data de 16 decembrie 2011 întocmit de către D.G.P.M.B., Serviciul Criminalistic; raport de constatare tehnico-științifică din 16 februarie 2012 întocmit de către Institutul Național de Criminalistică, Serviciul Biocriminalistic din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, împreună cu planșa foto; adresa din 04 noiembrie 2011 a D.G.P.M.B. de verificare în baza de date a sistemului A.F.I.S.

în faza cercetării judecătorești au fost audiați martorii P.M. (declarație fila 22), Ș.I. (declarație fila 90), C.D.M. (declarație fila 91) și Ș.C., propusă de inculpat (declarație fila 92).

Moștenitorul defunctei P.I., martorul P.M., a precizat în fața instanței de judecată că nu se constituie parte civilă în procesul penal (declarație fila 21).

Inculpatul I.C. s-a prevalat de dreptul prevăzut în disp. art. 70 C. proc. pen. și nu a dorit să mai dea nicio declarație în fața instanței de judecată, arătând că-și menține declarațiile date în faza de urmărire penală.

Examinând ansamblul probator administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale cât și în faza de cercetare judecătorească, tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:

în ziua de 31 octombrie 2011, în jurul orei 12,30, inculpatul I.C., pe fondul unei stări conflictuale preexistente, a lovit-o pe mama sa, victima P.I., cu un cuțit de mai multe ori în zona feței și a gâtului. Din cauza loviturilor primite, victima a căzut jos pe aleea din curtea locuinței, iar inculpatul a continuat să o lovească cu cuțitul până când martorii C.D.M. și Ș.I. s-au alarmat de strigătele victimei și au venit la poarta locuinței acesteia.

în momentul în care martorii au ajuns la poartă, victima era căzută, inculpatul era aplecat peste aceasta, iar în mână avea un cuțit pe care-l ținea la gâtul victimei, cuțit care a fost găsit înfipt în gâtul victimei.

După câteva momente, inculpatul a intrat în locuință, lăsând-o pe victimă în locul în care căzuse, apoi a ieșit din curtea imobilului și a plecat pe stradă, mergând să-și cumpere băuturi alcoolice, fiind depistat de către organele de poliție, ce au fost sesizate de martorul C.D.M., pe stradă cu o sticlă de coniac în mână.

Medicii de pe ambulanță sosiți la fața locului au constatat decesul victimei.

Cu ocazia examinării cadavrului victimei P.I. s-a constatat că aceasta a prezentat mai multe leziuni traumatice exterioare la nivelul capului, gâtului și a membrelor, după cum a urmat:

- plagă înjunghiată obraz stâng, de aspect neregulat, cu traiect ușor zigzagat în porțiunea superioara, margini netede, lungime totală de 5 cm, dehiscență de 0,5 cm inferior, unde plaga este transfixiantă, comunicând cu cavitatea bucală 1 cm în porțiunea medie și 2 cm către regiunea superioara. în porțiunea superioară a plăgii a existat și lipsă de țesut tegumentar superficial (prin acțiunea înclinată, tangențială a agentului vulnerant, care a secționat pielea ridată - astfel se explică și traiectul zigzagat al plăgii);

- plagă înjunghiată la nivelul unghiului mandibular stâng, sub inserția lobului auricular, cu margini netede, aspect de forma lit. l), cu una din laturi de 3,2 cm, cealaltă latură de 1,4 cm, cu lambou triunghiular tegumentar supraiacent;

- plagă înjunghiată laterocervical stânga în 1/3 superioară, cu aspect franjurat, zigzagat al marginilor plăgii, care sunt secționate net, lungime totală de 2,3 cm, dehiscență la cea. 1 cm (la punerea în evidență a plăgii). Plaga are unghiul inferior ascuțit, iar în porțiunea superioară dehiscenta plăgii este de forma literei "T", prin secționarea tegumentului plicaturat prin riduri;

- plagă înjunghiată laterocervical stânga în 1/3 superioară, direcție ușor oblică spre inferior și intern, cu marginile netede, unghiul superior ascuțit, inferior ușor rotunjit, cu o zonă echimotică violacee de 0,3/ 0,2 cm și o mică excoriație de cea. 0,2 cm la nivelul unghiului inferior (de la mânerul cuțitului);

- plagă tăiată de aspect zigzagat, cu marginile netede, lungime totală de 3 cm, la nivelul interpliului 1 fața palmară mână stângă;

- plagă tăiată de 1,2 cm pe fața palmară a regiunii falangiene mijlocii deget 3 mână stângă cu lambou tegumentar supraiacent;

- plagă superficială de 0,7 cm, pe fața palmară mână dreaptă, corespunzător regiunii metacarpo - falangiene 5;

- plagă superficială tăiată de 0,2 cm pe fața palmară deget 4 mână dreaptă regiunea falangiană medie;

- 2 plăgi tăiate superficiale de 0,6 cm și 0,4 cm pe fața palmară deget 2 mână dreaptă, pe regiunea falangiană proximală;

- 2 plăgi tăiate superficiale de cca. 0,2 cm și 0,3 cm, pe același deget, la nivelul regiunii falangiene distale;

- plagă tăiată cu lipsă de substanță tegumentară superficială, formă triunghiulară, cu laturile de 0,3 cm; 0,3 și 0,2 cm la nivelul regiunii falangiene distale police drept, față palmară;

- excoriație superficială de 1,2/0,3 cm rotulian stânga;

- echimoză violacee de 1,5/1,2 cm subrotulian lateral stânga;

- 2 echimoze violacei de 1,2 cm diametru și 1/0,8 cm suprarotulian intern stânga.

Prin raportul medico-legal de necropsie nr. A3/1467/2011 s-a concluzionat că moartea numitei P.I., de 76 de ani, a fost violentă.

Sângele recoltat de la cadavru a aparținut grupei A (B.A. nr. 1404 din data de 11 noiembrie 2011). Moartea a datat din 31 octombrie 2011.

Situația de fapt a fost reținută de instanță din declarațiile inculpatului, prin care a recunoscut și a descris modalitatea de comitere a faptei, care s-au coroborat, conform art. 69 C. proc. pen., cu declarațiile martorilor oculari C.D.M. și Ș.I., date atât în faza de urmărire penală, cât și în faza cercetării judecătorești, cu procesul-verbal de cercetare la fața locului, cu raportul medico-legal de necropsie nr. A3/1467/2011 privind pe victima P.I. și cu raportul de constatare tehnico-științifică din data de 16 februarie 2012 întocmit către Inspectoratul General al Poliției Române, Institutul de Criminalistică, Serviciul de Biocriminalistică.

Astfel, inculpatul I.C., prin declarațiile date în faza de urmărire penală și menținute în faza cercetării judecătorești, a recunoscut săvârșirea faptei, precizând că la un moment dat i-a zis victimei "dacă te-aș tăia eu", după care s-a năpustit cu cuțitul asupra ei, a lovit-o de trei ori în zona gâtului până a căzut jos peste ea, continuând să o lovească până când a auzit-o pe vecina Ileana țipând la el de la poartă să înceteze, iar la poartă s-au aflat mai multe persoane. (declarații file 57-63 d.u.p.). A mai relatat că "am agresat-o pe mama mea cu cuțitul _ o perioadă mai lungă de timp, circa 20-25 de minute" (declarație fila 64 verso d.u.p.).

Martorul C.D.M., în declarațiile date atât în faza de urmărire penală (file 86-89), cât și în faza cercetării judecătorești (fila 91), a relatat că a auzit de undeva din apropiere niște strigăte și întrucât au persistat vreo 10 minute, a decis să coboare din imobilul în construcție în care s-a aflat și să meargă să vadă ce s-a întâmplat. în continuare a arătat că "am traversat strada și m-am oprit în dreptul imobilului cu nr. 57. Când am ajuns în fața porții, am constatat că în spatele meu ieșise în stradă și vecina de la nr. 56. Ajungând în dreptul porții cu nr. 57 am încercat să intru în curte, dar am constatat că poarta era încuiată. Am văzut-o ... pe vecina de la nr. 57 căzută pe burtă, cu capul spre stradă (pe aleea cimentată) ... Am văzut că aceasta avea urme de sânge la nivelul feței .. l-am văzut pe fiul femeii (căruia i se spune C.) deasupra acesteia.. Am auzit-o pe vecina de la 56 spunând "C, las-o în pace pe mama!" .. am văzut în mâna lui C. un cuțit cu care o înțepa în gât pe mama lui cu o mână, iar cu cealaltă o ținea pe sub gât de bărbie..."

Aceleași împrejurări au fost relatate și de martora Ș.I. în declarațiile date atât în faza de urmărire penală (file 90-93), cât și în faza cercetării judecătorești (fila 90), respectiv "am văzut-o pe vecina d-na Popescu întinsă pe burtă pe ciment în fața casei și pe fiul acesteia C., fiind în genunchi lângă ea. .. Ceea ce am văzut era că îi curgea sânge de la gât iar el o ține cu o mână de barbă. .. Am auzit-o pe dna Popescu, din locul în care mă aflam, cum horcăia. Am strigat "C. e, ce faci?" de mai multe ori, el se uita la mine fără a spune nimic. I-am spus vecinului să sune la poliție..".

Din raportul de constatare tehnico-științifică din data de 16 februarie 2012 întocmit către Inspectoratul General al Poliției Române, Institutul de Criminalistică, Serviciul de Biocriminalistică (file 106-116 d.u.p.) a rezultat că examenul biocrimininalistic de pe obiectele de vestimentație cu care inculpatul a fost îmbrăcat la venirea organelor de poliție a obiectelor (o pereche de pantaloni, un pulover purtate de autor și urme materie de culoare brun-roșcată recoltate de pe mâna stângă și mâna dreaptă) a evidențiat că acestea sunt urme de sânge uman, care au aparținut, probabil, grupei sanguine AB IV sau A II, adică grupa sanguină a victimei.

Din coroborarea probelor administrate în cauză și anterior prezentate a rezultat, fără dubiu, că inculpatul I.C. a lovit-o pe victimă cu cuțitul de mai multe ori, provocându-i leziuni în zone vitale ale corpului, astfel că tribunalul a constatat că elementul material al laturii obiective a infracțiunii reținută în sarcina acestuia este realizat.

Urmarea imediată a constat în decesul victimei datorat leziunilor traumatice produse prin loviri repetate (înjunghiere și tăiere) cu corp înțepător-tăietor.

Legătura de cauzalitate dintre acțiunea inculpatului (lovirea victimei cu cuțitul de mai multe ori) și urmarea produsă (decesul victimei) a rezultat din mijloacele de probă administrate în cauză și expuse anterior.

Omorul a fost săvârșit asupra unei rude apropiate, fiind incidente dispozițiile art. 175 lit. c) C. pen., dat fiind faptul că victima P.I. a fost mama inculpatului.

Tribunalul a apreciat că omorul a fost comis de inculpat și în circumstanța agravantă prev. de art. 176 lit. a) C. pen., respectiv prin cruzimi, pentru următoarele considerente:

Așa cum s-a reținut la situația de fapt, inculpatul a aplicat victimei mai multe lovituri de cuțit în zona capului, gâtului și membrelor superioare, după cum a urmat: plagă înjunghiată la nivelul unghiului mandibular stâng, sub inserția lobului auricular; plagă înjunghiată laterocervical stânga în 1/3 superioară; plagă înjunghiată laterocervical stânga în 1/3 superioară, direcție ușor oblică spre inferior și intern; plagă tăiată de aspect zigzagat, cu marginile netede, lungime totală de 3 cm, la nivelul interpliului 1 fața palmară mână stângă; plagă tăiată de 1,2 cm pe fața palmară a regiunii falangiene mijlocii deget 3 mână stângă cu lambou tegumentar supraiacent; plagă superficială de 0,7 cm, pe fața palmară mână dreaptă, corespunzător regiunii metacarpofalangiene 5; plagă superficială tăiată de 0,2 cm pe fața palmară deget 4 mână dreaptă regiunea falangiană medie; 2 plăgi tăiate superficiale de 0,6 cm și 0,4 cm pe fața palmară deget 2 mână dreaptă, pe regiunea falangiană proximală; 2 plăgi tăiate superficiale de cca. 0,2 cm și 0,3 cm, pe același deget, la nivelul regiunii falangiene distale; plagă tăiată cu lipsă de substanță tegumentară superficială, formă triunghiulară, cu laturile de 0,3 cm; 0,3 și 0,2 cm la nivelul regiunii falangiene distale police drept, față palmară;

Din poziționarea acestora și gravitate, a rezultat că, inițial, victima s-a apărat, opunând rezistență la acțiunea agresivă care s-a exercitat asupra ei, dovadă fiind leziunile de la mâna dreaptă și stângă (fețe palmare), respectiv multiplele plăgi tăiate. Loviturile letale au fost cele finale, când victima a fost căzută la pământ, iar inculpatul i-a înfipt cuțitul în gât în timp ce îi ținea barba cu cealaltă mână (declarație martor C.D.M.).

Deși leziunile tăiate de la nivelul mâinilor și a feței au fost superficiale, ca și celelalte leziuni create victimei (excoriații și echimoze), acestea au provocat suferințe victimei, dată fiind și durata de timp scursă de la producerea lor și până la decesul victimei (în aprecierea inculpatului de 25 de minute).

Multitudinea de leziuni exterioare menționate anterior, modalitatea în care au fost create, obiectul vulnerant care a fost utilizat și durata în timp au condus la concluzia că fapta de a ucide pe victima P.I. s-a comis prin cruzimi, inculpatul pricinuind victimei suferințe chinuitoare și îndelungate până să înceteze din viață (martorul Cosmescu a relatat că a auzit niște gemete și niște strigăte și constatând că acestea nu încetează, după aproximativ 10 minute s-a hotărât să coboare din imobilul în care se afla să vadă ce se întâmplă).

Astfel fiind, suferințele mari cauzate victimei și ferocitatea cu care a acționat inculpatul conduc la concluzia că acesta a comis infracțiunea de omor prin cruzimi, circumstanță agravantă prev. de art. 176 lit. a C. pen.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul I.C. a acționat cu intenție directă de a suprima viața victimei (art. 19 pct. 1 lit. a) din C. pen.), astfel cum a rezultat din declarațiile inculpatului ("dacă te-aș tăia eu"), precum și din împrejurările în care a fost comisă fapta: loviturile au fost aplicate cu un instrument apt de potențial letal (un cuțit); zonele vizate de lovituri au fost zone vitale (vena jugulară dreapta și pachetul vascular cervical stâng - arteră carotidă superior și vena jugulară stânga); intensitatea loviturilor a fost puternică, fiind penetrante (de altfel cuțitul - agent vulnerant a rămas înfipt laterocervical stânga, până la nivelul mânerului), elementul volitiv, constând în dorința de a suprima viața victimei. Atitudinea psihică a inculpatului a fost relevată de momentele anterioare agresiunii, când i-a spus victimei "dacă te-aș tăia eu", după care s-a năpustit cu cuțitul asupra ei, lovind-o de mai multe ori, vizând zona gâtului.

Fiind supus examenului medico-legal psihiatric, a rezultat că inculpatul I.C. nu a prezentat tulburări mintale și are discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care a fost cercetat (raportul de expertiză medico-legală psihiatrică din 14 decembrie 2011, file 96-98 d.u.p.), situație în care Tribunalul a reținut, sub aspect subiectiv, că au fost întrunite condițiile prevăzute de lege pentru a antrena răspunderea penală a inculpatului.

în apărare, inculpatul prin apărător a invocat provocarea, circumstanță prev. de art. 73 lit. b) C. pen., însă, din materialul probator administrat în cauză, Tribunalul nu a putut reține existența unei activități (violență fizică, violență psihică sau vreo atingere gravă a demnității inculpatului) de provocare din partea victimei.

Astfel, martora Ș.C., care a fost la locuința victimei și a inculpatului în data de 31 octombrie 2011, anterior comiterii faptei de către inculpat, a relatat că inculpatul se bărbierea, era treaz, nu mirosea a băutură și i-a comunicat unde s-ar fi aflat victima, respectiv prin curte cu treabă, ceea ce a însemnat că atmosfera a fost calmă, firească, fiecare făcându-și treburile zilnice. Nici martorul Cosmescu nu a arătat că ar fi auzit ceartă sau scandal în acea zi, anterior comiterii faptei.

Este adevărat că, așa cum a rezultat din declarațiile martorilor Ș.I., P.M. și ale inculpatului, în ziua anterioară comiterii faptei, la locuința victimei și a inculpatului a fost un incident, însă între inculpat și martorul P.M., fratele vitreg al acestuia și nu cu victima.

în concluzie, Tribunalul a constatat că fapta comisă de inculpat a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav, prev. de art. 174, 175 lit. c) și 176 lit. a) C. pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei ce i-a fost aplicată inculpatului pentru fapta comisă, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) și anume dispozițiile părții generale a Codului penal referitoare la forma de vinovăție cu care a săvârșit infracțiunea - intenția, la forma de participație a inculpatului - autorat, la forma consumată a infracțiunii de omor calificat, limitele de pedeapsă fixate pentru această faptă de textul art. 176 C. pen., gradul deosebit de ridicat de pericol social al faptei săvârșite rezultat și din împrejurările în care a fost comisă, respectiv asupra mamei sale cu care locuia și care îl întreținea, neavând nicio sursă de venituri, modul și mijloacele de comitere a acesteia, respectiv prin cruzimi - lovituri repetate cu cuțitul asupra victimei (14 leziuni înjunghiate și tăiate, precum și alte echimoze și excoriații), care deși gemea și striga de durere nu a reușit să-l determine pe inculpat să se oprească, urmarea socialmente periculoasă produsă - moartea violentă a unei persoane, dar și circumstanțele personale ale inculpatului care este necunoscut cu antecedente penale, a avut o atitudine sinceră pe parcursul procesului penal, recunoscând comiterea faptei și un comportament bun în societate, astfel cum a rezultat din declarațiile martorelor Ș.I. și Ș.C. (file 90 și 92 d.i.).

în raport cu toate aceste criterii de individualizare judiciară, instanța a apreciat că reeducarea inculpatului, formarea la acesta a unei atitudini corecte față de ordinea de drept și de regulile de conviețuire socială pot fi obținute prin aplicarea și executarea unei pedepse privative de libertate într-un cuantum de 22 de ani închisoare.

în temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. rap. la art. 66 C. pen. a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi dintre cele prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP) Astfel, pe o perioadă de 10 ani după executarea pedepsei principale s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b C. pen.

Totodată, a aplicat inculpatului și pedeapsa accesorie, conform dispozițiilor art. 71 C. pen., respectiv a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

în stabilirea pedepsei accesorii, precum și a celei complementare, instanța a avut în vedere principiile stabilite pe cale jurisprudențială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Sabou și Pârcălab contra României, Hirst contra Marii Britanii), precum și Decizia nr. 74 din 5 noiembrie 2007 a înaltei Curți de Casație și Justiție (prin care s-a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție și s-a stabilit că "dispozițiile art. 71 C. pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza I - lit. c) C. pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. (3) C. pen."), apreciind în concret necesitatea complinirii funcției de constrângere, specifică pedepsei privative de libertate cu necesitatea îndepărtării inculpatului de la activitățile care presupun încrederea publică ori exercițiul autorității de stat.

în acest context, față de natura și gravitatea faptei săvârșite - infracțiune contra vieții, comisă asupra mamei sale, instanța a apreciat că inculpatul a fost nedemn de a exercita dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau funcțiile publice elective și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen.

Cât a privit dreptul de a alege prev. de art. 64 lit. a) teza I C. pen., Tribunalul a reținut că, în cauză, inculpatul a comis o infracțiune de omor deosebit de grav asupra mamei sale, faptă care a relevat împrejurarea că inculpatul nu a avut capacitatea de a aprecia asupra unor valori fundamentale cum este viața. A fost adevărat însă că într-o societate democratică și dreptul la alegeri libere a fost o valoare fundamentală, însă din moment ce inculpatul nu a avut maturitatea de a respecta dreptul la viață al celor mai apropiați semeni, s-a impus în mod rezonabil concluzia că inculpatul nu a fost în măsură să aprecieze asupra modului cum a fost guvernată țara și să-și exprime opinia cu privire la alegea corpului legislativ și a președintelui țării.

Prin urmare, a fost proporțională și justificată măsura interzicerii și a drepturilor electorale pe durata executării pedepsei și pe o durată limitată, ca pedeapsă complementară, după executarea pedepsei.

Totodată, a aplicat inculpatului și pedeapsa complementară a degradării militare, conform art. 67 alin. (1) și (2) C. pen., dat fiind faptul că și-a executat stagiul militar și a fost trecut în rezervă.

în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., având în vedere împrejurarea că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului subzistă și impun în continuare privarea sa de libertate, existând probe certe de vinovăție în comiterea faptei, iar lăsarea inculpatului în libertate prezentând pericol concret pentru ordinea publică, Tribunalul a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 31 octombrie 2011 la zi.

Sub aspectul laturii civile, Tribunalul, în temeiul art. 15 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen., a luat act că martorul P.M., moștenitorul legal al victimei P.I., nu s-a constituit parte civilă în cauză, astfel cum a rezultat din declarația acestuia (fila 21 d.i.).

în baza art. 118 lit. b) C. pen. a confiscat de la inculpat cuțitul cu mâner din material plastic de culoare verde turcoaz, ridicat cu ocazia cercetării la fața locului, cuțit folosit la săvârșirea infracțiunii.

în temeiul art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termenul legal, inculpatul I.C. care, personal și prin apărătorul desemnat din oficiu, a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale și pe fond reindividualizarea pedepsei, în sensul micșorării cuantumului acesteia prin reținerea circumstanței atenuante a provocării.

Prin decizia penală nr. 187 din 22 iunie 2012, Curtea de Apel București, secția I penală, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul I.C. împotriva sentinței penale nr. 399/ F din data de 14 mai 2012, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală.

în baza art. 383 alin. (1)¹ C. proc. pen. rap la art. 350 C. proc. pen. a menținut arestarea preventivă a inculpatului.

în baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen. rap la art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reținerii și arestării preventive de la 31 octombrie 2011 la zi.

în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a obligat apelantul inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut următoarele:

Soluția de condamnare a inculpatului I.C. adoptată de instanța de fond este justificată și se întemeiază pe o interpretare și apreciere obiectivă a întregului material probator administrat.

Curtea a constatat că instanța de fond a acordat semnificația cuvenită tuturor datelor relevate de actele dosarului și a stabilit corect situația de fapt, încadrarea juridică și vinovăția apelantului inculpat.

în ceea ce privește pedeapsa aplicată, Curtea a constatat că a fost corect individualizată de instanța de fond și că în prezenta cauză nu se justifică reducerea cuantumului acesteia. De asemenea, a mai reținut că în cauză nu sunt incidente disp. art. 73 lit. b) C. pen., întrucât din actele dosarului nu rezultă săvârșirea de către victimă a vreunui act provocator care să fi fost de natură să trezească în persoana inculpatului o intensă reacție psihică, o stare de puternică tulburare sufletească sau o puternică emoție sub imperiul căreia acesta a acționat.

împotriva acestei decizii în termen legal a declarat recurs inculpatul, reiterând motivele formulate în fața instanței de apel ce se circumscriu cazului de casare prev. de art. 385⁹pct. 14 C. proc. pen.

Criticile aduse nu sunt fondate.

Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivului de recurs invocat, conform art. 385⁶alin. (2) C. proc. pen., înalta Curte reține că recursul declarat în cauză nu este fondat, urmând a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmează.

înalta Curte apreciază că situația de fapt a fost corect stabilită în urma coroborării tuturor probelor administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de cercetare judecătorească, încadrarea juridică dată faptei corespunde situației de fapt reținute, în mod corect stabilind instanța de fond că în cauză sunt întrunite condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului sub aspectul infracțiunii reținută în sarcina sa, respectiv aceea de omor, calificat deosebit de grav prevăzută de art. 174,art. 175 lit. c), art. 176 lit. a) C. pen.

Pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată, atât sub aspectul cuantumului, cât și a modalității de executare, instanța de fond având în vedere la individualizarea pedepsei toate criteriile generale de individualizare judiciară a pedepsei reglementate de disp. art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) și anume gradul de pericol social concret al faptei comise, limitele speciale ale pedepsei, modalitatea și împrejurările comiterii faptei.

Se constată, de asemenea, că, așa cum corect a reținut și instanța de apel, în prezenta cauză nu se justifică reținerea în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante prev. de art. 73 lit. b) C. pen. sau a vreuneia dintre circumstanțele atenuante prev. de art. 74 C. pen.

Potrivit art. 73 lit. b) C. pen. următoarea împrejurare constituie circumstanța atenuantă:săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiuni ilicită gravă.

Pentru existența acestei circumstanțe trebuie să fie întrunite trei condiții: infracțiunea să fi fost săvârșită sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, această stare sufletească să fi fost determinată de o provocare din partea victimei și în fine provocarea să fie produsă prin violență ori printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.

Or,în prezenta cauză, din actele dosarului nu rezultă săvârșirea de către victimă a vreunui act provocator, în oricare dintre modalitățile sale anterior menționate, care să fi fost de natură să trezească în persoana inculpatului o intensă reacție psihică, o stare de puternică tulburare sufletească sau o puternică emoție sub imperiul căreia acesta a acționat.

Este adevărat că în momentele premergătoare comiterii faptei deduse judecății între inculpat și victimă au avut loc discuții contradictorii generate de lovirea sa anterioară de către fratele său și intenția sa de a sesiza organele de poliție, însă în nici un caz aceste discuții sau agresarea sa de către fratele său cu o zi înainte nu sunt în măsură să justifice reacția inculpatului și fapta comisă de acesta.

De altfel, între actul provocator și actul ripostă trebuia să existe o proporție, în sensul că reacția trebuie să fie proporțională cu intensitatea tulburării sufletești sau emoției, astfel încât o ripostă exagerată - cum a fost în prezenta cauză cea a inculpatului - care nu-și poate găsi explicație în gradul tulburării sau emoției nu poate conduce la aplicarea acestei circumstanțe atenuante.

în cauză față de gravitatea faptei și pericolul social al făptuitorului nu se justifică nici reținerea vreuneia dintre circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 C. pen. deși inculpatul a recunoscut comiterea faptei deduse judecății și este la prima încălcare a legii penale, neavând antecedente penale.

Reținerea unei circumstanțe atenuante vădește o stare de periculozitate mai mică a infractorului și implicit posibilitatea îndreptării lui printr-o pedeapsă mai redusă ca și cuantum, ceea ce nu se regăsește în cauza de față.

înalta Curte, constată că prima instanță, condamnându-l pe inculpatul I.C. la o pedeapsă de 22 ani închisoare cu executare în regim de detenție, a realizat o justă individualizare a sancțiunii, în raport de gravitatea faptei comise și periculozitatea autorului ei, ambele în suficientă măsură relevate de probele dosarului.

La aprecierea acestei pedepse, în mod corect prima instanță a avut în vedere natura și gravitatea deosebită a faptei comisă de inculpat, împrejurările și modalitatea concretă de comitere a acesteia, prin cruzimi, aplicând victimei - propria sa mamă - numeroase lovituri cu cuțitul, pe o perioadă relativ mare de timp, producându-i acesteia suferințe îndelungate, precum și urmarea produsă, decesul părții vătămate.

înalta Curte apreciază că nu există împrejurări care fac posibilă reducerea pedepsei aplicate numai în acest mod putând fi atinsă finalitatea prev. în art. 52 C. pen., referitoare la scopul educativ și preventiv al pedepsei.

Neexistând alte împrejurări care luate în considerare din oficiu să facă posibilă reformarea deciziei recurate, înalta Curte în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins recursul declarat în cauză, ca nefondat.

← ICCJ. Decizia nr. 2944/2012. Penal		ICCJ. Decizia nr. 2703/2012. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 2931/2012. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2931/2012. Penal