ICCJ. Decizia nr. 295/2012. Penal

Comentarii

0

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 295/2012

Dosar nr. 6901/111/2010

Şedinţa publică din 31 ianuarie 2012

Asupra recursurilor penale de faţă;

Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 47 din 22 februarie 2011, pronunţată de Tribunalul Bihor s-a dispus condamnarea inculpaţilor:

- B.T., la următoarele pedepse:

- 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003;

 În baza art. 65 alin. (2), (3) C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară.

- 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 16 din Legea nr.143/2000.

În baza art. 65 alin. (2), (3) C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 33 lit. a) - art. 34 şi art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului şi s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi a interzis drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la data de 28 mai 2010 până la 08 octombrie 2010 inclusiv, când prin încheierea din 05 octombrie 2010 a Tribunalului Bihor, definitivă prin Decizia penală nr. 539/R din 08 octombrie 2010 a Curţii de Apel Oradea s-a înlocuit măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara, măsură care se menţine cel târziu până la data rămânerii definitive a hotărârii.

- A.I. la următoarele pedepse:

- 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 65 alin. (2), (3) C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară.

- 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP).

În baza art. 65 alin. (2), (3) C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 33 lit. a) - art. 34 şi art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului şi s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare şi a interzis drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a deduse din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 31 mai 2010 până la 17 iunie 2010 inclusiv, când prin Decizia penală nr. 365/R din 17 iunie 2010 a Curţii de Apel Oradea inculpatul a fost liberat provizoriu pe cauţiune.

- R.P. la următoarele pedepse:

- 5 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 65 alin. (2), (3) C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară.

- 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP).

În baza art. 65 alin. (2), (3) C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 33 lit. a) - art. 34 şi art. 35 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului şi s-a dispus ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare şi a interzis drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani cu titlu de pedeapsă complementară.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 07 iunie 2010 până la 10 iunie 2010 inclusiv, când prin încheierea nr. 45/IR din 10 iunie 2010 a Curţii de Apel Oradea s-a înlocuit măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara pe o durată de 30 de zile, măsură care a încetat de drept conform art. 140 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. cu aplicarea deciziei nr.76/2007 pronunţată în recurs în interesul legii.

În baza art. 71 C. pen. a interzis fiecărui inculpat drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 17-18 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 118 lit. f) C. pen. s-au confiscat, în vederea distrugerii, următoarele cantităţii de droguri: un sac conţinând 4,24 kg. canabis (sac nr. 1 - proba nr. 1); un sac conţinând 4,48 kg. canabis (sac nr. 2 - proba nr. 2); un sac conţinând 5,14 kg. canabis (sac nr. 3 - proba nr. 3 ); o pungă din plastic conţinând 471 grame canabis (proba nr. 4); un plic conţinând 20 grame canabis, reprezentând patru contraprobe ale probelor nr. 1, 2, 3 şi 4, toate depuse în Camera de Corpuri Delicte din cadrul IGPR - DCJSEO Bucureşti, conform dovezii sena H. nr. 0020018 din 15 iunie 2010 (f.63 dosar u.p.).

În baza art. 17-18 din Legea nr. 143/2000 raportat la art. 118 lit. b) C. pen. s-au confiscat următoarele bunuri:

- 23 bucăţi ventilatoare de aer din care 12 bucăţi montate în carcasă din lemn şi o bucată cu picior, utilizate;

- 4661 bucăţi ghivece din material plastic de culoare neagră, folosite;

- 8 bucăţi tubulatură flexibilă din aluminiu, cu diametrul de 30 cm., utilizată;

- 209 bucăţi lămpi iluminare marca Philips şi Osram, având puterea de 400 şi 600 waţi, utilizate;

- 430 bucăţi corpuri iluminare cu dulie, utilizate;

- 1 buc. sul folie de culoare neagră, parţial folosit;

- 5 bucăţi filtre aer marca MAN;

- 3 bucăţi filtre ulei marca MAN;

- 13 bucăţi canistre în volum de 10 litri fiecare, cu inscripţia TERA FLORES CANA, fosfor, desigilate, din care 2 buc. fără conţinut;

- 67 bucăţi cabluri electrice de diferite grosimi şi lungimi, utilizate (în lungime totală de 250 m);

- 6 bucăţi aparate de măsurat temperatura, umiditatea şi PH, folosite;

- 11 bucăţi cu cutii cu componente electrice, siguranţe, ştecăr şi dulii, folosit.

- 1 bucăţi aspirator marca Power Line, cu cuvă, folosit;

- 1 bucăţi generator aer cald, alimentat de la butelie cu gaz;

- 1 bucăţi pompă m anuală pentru stropit plante;

- 6 bucăţi flacoane plastic în volum de 1 litru fiecare, cu adeziv şi insecticid, desigilate;

- 3 bucăţi corp neon din care 2 buc. nefolosite;

- 17 bucăţi cofraje din plastic pentru răsaduri, folosite;

- 4 bucăţi role folie plastic naylon;

- 5 bucăţi filtru de aer cu dimensiunile 1 x 0,4 m., folosite;

- 4 bucăţi cutii cu dulii electrice pentru lămpi;

- 325 bucăţi transformatoare pentru lămpile de iluminare de 400 şi 600 waţi, folosite;

- 61 bucăţi pungi de naylon, 30 x 30 cm., folosite;

- 1 bucată cutie carton ce conţine cuie şi dibluri, parţial folosite bunuri introduse în Camera de Corpuri Delicte din cadrul IPJ Bihor, conform dovezii seria AB nr. 0033318 din 30 iunie 2010 (f. 72 dosar u.p.);

 - 1 bucată generator de curent marca ATLAS COPCO tip QA9150Kd, seria ARE 944666, sechestrat şi aflat în custodia numitei L.F., conform procesului-verbal de sechestrare din data de 12 mai 2010 (f. 73 dosar u.p.);

- 1 bucată maşină de găurit tip ciocan rotopercutor marca Bosh;

- 3 bucăţi burghie 40 cm. pentru ciocan rotopercutor;

- 1 bucată geantă 20 x 25 x 45 din piele culoare maro, foarte uzată ce conţine ciocan, chei mocs, şurubelniţă, patente, bomfaier, metru, aparat de fază curent, cuter, bandă izolatoare, cheie franceză etc, foarte uzate;

- 1 bucată polizor tip flex, fără marcă, fără serie, uzat;

- 1 bucată maşină de găurit cu percuţie marca AEG, fără serie, uzată; bunuri şi scule aparţinând inculpatului R.P.;

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că din cuprinsul probatoriului legal administrat, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, a rezultat că inculpaţii B.T. şi A.I. în anul 2009 au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat la care a aderat în acelaşi an şi inculpatul R.P., grup infracţional care şi-a desfăşurat activitatea în perioada 2009-2010, grup infracţional constituit în vederea săvârşirii infracţiunii de trafic ilicit de droguri, respectiv canabis.

Acest grup infracţional organizat a avut ca scop cultivarea în imobilul situat în localitatea Batăr, închiriat de la SC B.P. SRL, fără drept, de culturi de canabis, în mod repetat, produsul finit al acestora fiind trimis în exteriorul ţării.

Astfel, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare, lucrătorii poliţiei judiciare din cadrul BCCO - Oradea, în prezenţa martorilor asistenţi B.I. şi S.V., a inculpaţilor A.I. şi B.T., zis Victor, au identificat topografia imobilului şi au descoperit mai multe echipamente, instalaţii, aparatură şi alte materiale aferente plantării, creşterii, dezvoltării şi recoltării culturilor de canabis, inclusiv mai multe culturi de canabis, aflate în diferite stadii de dezvoltare, şi anume.

a) la parterul imobilului (compus din 9 încăperi, două grupuri sanitare, două magazii, o încăpere aferentă cazanului, un coridor, un hol mai mic, casa scării care face accesul cu etajul clădirii şi o sală mai mare):

În sala mare de la parter au fost găsite şi identificate două grămezi de pământ special pentru plante (mraniţă), aproximativ 800 ghivece din plastic, un gerator de aer cald cu tubulatură, alimentat de la o butelie cu gaz, precum şi mai multe bucăţi de material lemnos.

În holul principal (mare) au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: 7 cutii cu tubulatură flexibilă pentru aerare; un panou cu siguranţe electrice, dispus pe unul din pereţi; 66 transformatoare curent electric, dispuse pe panouri fixate pe pereţi; 17 coli pal melaminat; 51 rigle din material lemnos.

În holul mic au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: 13 ventilatoare marca NICOTRA, din care 7 ambalate în cutii de carton; 4 ventilatoare montate în carcase din placaj, confecţionate manual; 8 cutii din placaj pentru montat ventilatoare, confecţionate manual; un sul folie izolantă de culoare neagră; două cutii cu dispersoare lumină lămpi; laptop marca MEDION de culoare gri cu albastru, cu seria T6J4D - THWWKG - 2Q8WD-4XD39-F4XCG.

În sala aferentă cazanului au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: 10 recipiente din plastic cu inscripţia TERRA FLORES CANNA, în volum de 10 litri fiecare, din care două sunt golite de conţinut; 3 recipiente din plastic de culoare neagră, cu inscripţia FOSFOR, în volum de 10 litri fiecare; 8 cutii cu lămpi marca PHILIPS şi OSRAM, de 400 W, respectiv 600 W; 5 filtre aer marca MANN C25655; 3 filtre ulei marca MANN; 5 ventilatoare electrice; 4 cutii cu dulii pentru lămpi; 50 bucăţi cabluri electrice prevăzute cu ştechere; 5 filtre de aer de dimensiuni mai mari, fără inscripţii; 64 transformatoare electrice; un bec tip neon; 2 cutii cu becuri tip neon; 4 role cu folie din nailon; 17 cofraje din plastic pentru plante; 3 flacoane de insecticid, în volum de 1 litru fiecare; un flacon cu soluţie pentru fertilizare; 2 flacoane cu adeziv rapid.

În prima cameră, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 224 ghivece cu pământ, rădăcini de canabis şi rămăşiţe uscate de frunze de canabis; 12 lămpi pentru iluminat, fixate pe suporţi, deasupra ghivecelor; cabluri electrice; un ventilator aer; tubulatură aerisire.

În a 2-a cameră, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 224 ghivece cu pământ şi resturi de rădăcini şi frunze de canabis; 12 lămpi pentru iluminat, fixate pe suporţi, deasupra ghivecelor; cabluri electrice; ventilator aer; tubulatură aerisire; aparat electric pentru măsurat temperatura şi umiditatea.

În a 3-a cameră, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 220 ghivece cu pământ şi resturi de rădăcini şi frunze de canabis; un tablou electric prevăzut cu 74 prize; două panouri pe care erau fixate un număr de 60 transformatoare electrice.

În a 4-a cameră, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 224 ghivece cu pământ şi resturi de rădăcini şi frunze de canabis, ce erau iluminate şi încălzite cu un număr de 9 lămpi electrice; cabluri electrice; tubulatură ventilaţie; un ventilator electric.

În a 5-a cameră, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau rămăşiţe de plante de canabis; suporţi de iluminare fără lămpi; tubulatură aerisire; cabluri electrice.

În a 6-a cameră, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 52 ghivece cu pământ şi resturi de rădăcini şi frunze de canabis, ce erau iluminate şi încălzite cu un număr de 15 lămpi electrice; cabluri electrice.

În a 7-a cameră, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau mai multe ghivece goale; instalaţie electrică; tubulatură aerisire; cabluri electrice; rămăşiţe din plante de canabis.

În a 8-a cameră, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: bucăţi din material lemnos debitat şi pregătit pentru asamblare standuri (pătule); ghivece din plastic goale; instalaţie iluminare fără lămpi; tubulatură aerisire, rămăşiţe din plante de canabis; cabluri electrice.

În a 9-a cameră, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 160 ghivece cu pământ; instalaţie iluminare; tubulatură aerisire; cabluri electrice.

În a 10-a cameră, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 216 ghivece cu pământ şi rămăşiţe din plante de canabis; 12 lămpi iluminare; tubulatură aerisire; cabluri electrice; aparat electric pentru măsurat temperatura şi umiditatea.

Pe casa scării, au fost găsite şi identificate: 8 cutii din lemn pentru ventilatoare; o cutie carton cu cuie şi dibluri; 11 cutii de carton cu componente electrice.

b) la etajul imobilului (compus din 18 camere, 2 grupuri sanitare, un hol, o cameră mai mică prin care se face accesul în podul clădirii):

În camera inscripţionată cu nr. 9, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 180 ghivece cu pământ şi plante de canabis în stare de vegetaţie; instalaţie de iluminare cu 15 lămpi; tubulatură de aerisire; un bidon de plastic cu apă; fereastra exterioară a camerei obturată cu o placă OSB(placaj).

În camera inscripţionată cu nr. 10, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 180 ghivece cu pământ; instalaţie de iluminare cu 15 lămpi; tubulatură de aerisire; aparat pentru măsurarea temperaturii şi umidităţii.

În camera inscripţionată cu nr. 11, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 180 ghivece cu pământ; instalaţie de iluminare cu 15 lămpi; tubulatură de aerisire; fereastra exterioară a camerei obturată cu o placă OSB (placaj).

În camera inscripţionată cu nr. 12, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 120 ghivece cu pământ; instalaţie de iluminare cu 15 lămpi; tubulatură de aerisire; cabluri electrice; un bidon din plastic; fereastra exterioară a camerei obturată cu o placă OSB (placaj).

În camera inscripţionată cu nr. 13, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 180 ghivece cu pământ; instalaţie de iluminare cu 15 lămpi; tubulatură de aerisire; rămăşiţe de planta de canabis, pe pardoseală.

În camera inscripţionată cu nr. 14, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 116 ghivece cu pământ; instalaţie de iluminare cu 15 lămpi; tubulatură de aerisire; cabluri electrice; resturi din plante de canabis.

În camera inscripţionată cu nr. 15, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 108 ghivece cu pământ şi plante de canabis în stare de vegetaţie, cu o înălţime de aproximativ 30 cm, cu inflorescenţă; tubulatură de aerisire; 2 bidoane cu apă; instalaţie de iluminare cu 15 lămpi; un ventilator electric; fereastra exterioară a camerei obturată cu o placă OSB (placaj).

În camera inscripţionată cu nr. 16, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 226 ghivece cu pământ; un bidon de plastic cu apă; instalaţie de iluminare cu 15 lămpi; tubulatură de aerisire; pe pardoseală rămăşiţe din plante de canabis; o foarfecă folosită la recoltarea canabisului; aparat electronic pentru măsurat temperatura şi umiditatea; fereastra exterioară a camerei obturată cu o placă OSB (placaj).

În camera inscripţionată cu nr. 17, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 226 ghivece cu pământ; tubulatură de aerisire; instalaţie de iluminat cu 15 lămpi, cabluri electrice; pe jos rămăşiţe din plante de canabis; fereastra exterioară a camerei obturată cu o placă OSB (placaj).

În camera inscripţionată cu nr. 18, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 192 ghivece cu pământ şi plante de canabis în stare de vegetaţie, cu o înălţime de aproximativ 30 cm, cu inflorescenţă; 2 bidoane cu substanţă lichidă; instalaţie de iluminat cu 15 lămpi; cabluri electrice.

În camera inscripţionată cu nr. 19, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 192 ghivece cu pământ şi plante de canabis în stare de vegetaţie, cu o înălţime de aproximativ 30 cm, cu inflorescenţă; instalaţie de iluminat cu 15 lămpi, tubulatură pentru aerisire; 2 bidoane cu substanţă lichidă.

În camera inscripţionată cu nr. 20, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 190 ghivece cu pământ şi plante de canabis în stare de vegetaţie, cu o înălţime de aproximativ 30 cm, cu inflorescenţă; instalaţie de iluminat cu 15 lămpi, tubulatură pentru aerisire; 2 bidoane cu apă.

În camera inscripţionată cu nr. 21 au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un stand din lemn (pătul) acoperit cu folie izolatoare neagră, pe care se aflau 180 ghivece cu pământ; instalaţie de iluminat cu 15 lămpi; tubulatură pentru aerisire; un bidon din plastic.

Într-o altă cameră, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii, echipamente şi materiale: un generator de electricitate; o pompă pentru stropit plantele; un aspirator marca POWER LINE în cuva căruia se află o cantitate de 1/3 din capacitate, inflorescenţă de planta canabis; ghivece goale; o ladă din carton cu tulpini fără frunze de planta de canabis; instalaţie de aerare; 11 ghivece cu plante de canabis având 5 cm înălţime.

Într-unul din grupurile sanitare, pe partea stângă a scărilor, în a 2-a cabină de toaletă, a fost găsită şi identificată o ladă din carton cu plante de canabis recoltate; în a 4-a cabină de toaletă, a fost găsit şi identificat un sac din nailon de culoare neagră în care se găsesc mai multe recipiente tip pungă, din material de culoare gri.

Pe holul principal, au fost găsite şi identificate următoarele instalaţii şi echipamente: un panou pe care erau fixate 45 transformatoare electrice şi prize prevăzute cu siguranţe; un panou pe care erau fixate 30 transformatoare electrice, prize cu siguranţe; un panou pe care erau fixate 60 transformatoare electrice, prize cu siguranţe.

La capătul holului, în partea stângă, a fost găsit un cuier cu haine, salopete şi cizme de cauciuc, iar în camera din apropiere au fost găsiţi, pe lângă articole de îmbrăcăminte, mai mulţi saci din nailon, folosiţi la ambalarea inflorescenţei de canabis.

În antecamera şi camera unde a locuit efectiv inculpatul B.T., au fost găsite şi identificate următoarele: mai multe înscrisuri (facturi, chitanţe); un caiet cu notiţe consemnate în formă olografă, în limba flamandă; o servietă din piele de culoare neagră, cu inscripţia HAROLD´S; o servietă tip DIPLOMAT, neagră, ambele conţinând diverse înscrisuri, notiţe şi documente, iar pe birou au mai fost identificate şi alte înscrisuri şi documente personale ale inculpatului B.T..

Din cuva aspiratorului POWER LINE, a fost ridicată cantitatea de 1,380 kg de inflorescenţă din plantele de canabis, ambalată într-un sac de nailon de culoare galbenă şi sigilată cu sigiliul tip MI nr. 16010.

Plantele de canabis din ghivece, aflate în stare vegetală, precum şi rămăşiţele din plantele de canabis, au fost recoltate, respectiv ridicate şi ambalate în 4 saci şi cântărite, constatându-se că au greutatea de 32 kg, după care au fost sigilate cu sigiliul tip MI nr. 16010.

Cantităţile brute de 4,35 kg, 4,60 kg, 5,25 kg de materie vegetală, ambalate în trei saci şi cantitatea de 0,7 gr. inflorescenţă de materie vegetală, ambalată într-o pungă de nailon, droguri rezultate în urma uscării şi sigilate cu sigiliul tip MI nr. 16081, au fost înaintate Laboratorului de analiză şi profil al drogurilor, precursori din cadrul BCCO Cluj-Napoca (f. 54-56, vol. I) .

Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr.942347 din 07 iunie 2010 întocmit de Laboratorul de analiză şi profil al drogurilor, precursori din cadrul BCCO Cluj-Napoca (f. 57-61, vol.I), a concluzionat că în probele înaintate s-a pus în evidenţă Terahidrocannabinolul (THC), substanţă phihotropă, biosintetizată din planta canabis, ce face parte din Tabelul III - anexă la Legea nr. 143/2000.

Cantităţile de 4,24 kg canabis (proba nr. 1), 4,48 kg canabis (proba nr. 2), 5,14 kg canabis (proba nr. 3) şi 471,0 grame canabis (proba nr. 4), precum şi cantităţile de câte 5,0 grame Canabis, prelevate din fiecare probă înaintată, ambalate şi sigilate cu sigiliul MI cu nr. 35953, rămase în urma analizelor chimice de laborator şi a reţinerii contraprobelor, ambalate şi sigilate cu sigiliul tip MI nr. 35953, au fost depuse în Camera de corpuri delicte, droguri şi precursori din cadrul I.G.P.R. - Direcţia cazier Judiciar şi Evidenţă Operativă, conform dovezii seria H, nr. 0020018/15 iunie 2010 (f.62-63, vol.I).

Potrivit declaraţiilor inculpatului B.T. scopul pentru care a venit în România împreună cu numitul G.W. a fost prestabilit, acela de a înfiinţa culturi de canabis, în diferite imobile, care urmau a fi închiriate de către inculpatul A.I., numitul G.W. având rolul de a asigura logistica aferentă înfiinţării acestui culturi de canabis, costurile aferente, inclusiv transportul echipamentelor, materialelor şi a altor elemente din Belgia în România.

S-a mai reţinut că şi inculpatul A.I. cunoştea dinainte acest scop, întrucât acesta s-a întâlnit anterior cu numitul G.W. şi, de comun acord aceştia au hotărât să înfiinţeze astfel de culturi cu canabis.

Chiar dacă a negat implicarea sa în activitatea infracţională de care şi el este acuzat, inculpatul A.I. a confirmat relaţiile sale anterioare cu numitul G.W., arătând în faza de urmărire penală, că îl cunoştea pe D.W.G. de aproximativ 5 - 6 ani de zile, având afaceri cu acesta în domeniul transporturilor şi că în perioada 2009 - 2010, s-a întâlnit cu acesta de mai multe ori la Hotelul „Continental" din Oradea şi în alte restaurante din Oradea, precum şi în alte locuri pe care nu poate să le spună.

Rolul inculpatului A.I. a fost confirmat şi de martora L.F. - administrator al SC B.P. SRL - Batăr, care a arătat că anterior încheieri contractului, în cursul lunilor mai sau iunie 2009, la hala închiriată a venit inculpatul A.I. însoţit de inculpatul B.T. şi făptuitorul D.W.G., care după ce a examinat topografia interioară a imobilului i-a comunicat inculpatul A.I. că este de acord să închirieze spaţiul respectiv, fapt pe care acesta din urmă i l-a adus la cunoştinţă martorei.

Prezenţa alături de inculpatul B.T. şi a făptuitorului D.W.G., a fost confirmată neechivoc, de aceeaşi martoră care, fiindu-i prezentate mai multe fotografii în alb - negru ale făptuitorului D.W.G., a declarat faptul că acesta este persoana care în cursul lunilor mai sau iunie 2009 a venit la hala din localitatea Batăr împreună cu inculpaţii A.I. şi B.T., pentru a vizualiza topografia interioară a imobilului şi că după ce aceştia au văzut clădirea, inculpatul A.I. a discutat într-o limbă străină cu D.W.G., după care acelaşi inculpat a revenit în biroul în care se afla martora şi i-a comunicat că este de acord să închirieze respectivul imobil, urmând ca ulterior să-l cumpere.

Ulterior, în urma negocierilor purtate, atât cu administratorul cât şi cu acţionarii firmei respective, inculpatul A.I. a încheiat începând cu data de 01 iulie 2009, un contract de închiriere al respectivului spaţiu, pe o durată de 3 luni de zile ( f. 401-403, vol. I dosar u.p.), preţul chiriei lunare fiind stabilit de comun acord la suma de 800 lei + TVA.

Profitând de faptul că cei doi cetăţeni belgieni nu cunoşteau limba română, inculpatul A.I. le-a comunicat acestora că valoarea chiriei lunare este în cuantum de 2.000 lei potrivit propriei mărturisiri şi de 2.300 euro potrivit declaraţiei inculpatului B.T., sumă de bani pe care făptuitorul D.W.G. a fost de acord să o achite, iar când inculpatul B.T. l-a întrebat despre diferenţa dintre suma de bani înscrisă în contract şi suma de bani ce i-a fost comunicată cu titlu de chirie, acesta i-a motivat că, în contract s-a consemnat o sumă mai mică de bani, pentru a se plăti taxe mai mici bugetului de stat.

Inculpatul A.I. a recunoscut această atitudine a sa, arătând că diferenţa de sumă dintre chiria încasată de la belgian şi chiria achitată şi-a însuşit-o fără să o declare autorităţilor fiscale, justificându-şi acest gen prin prisma faptului că diferenţa respectivă era câştigul lui din această afacere.

Conform înţelegerilor anterioare şi clauzelor contractuale, la data de 01 iulie 2009, inculpatul B.T. a revenit în România şi împreună cu inculpatul A.I. s-au deplasat la respectivul imobil din localitatea Batăr, pentru a-l prelua de la locator.

După cazarea inculpatului B.T. în respectiva hală, care anterior a fost dezafectată, activitate supravegheată de inculpatul A.I., conform atribuţiunilor prestabilite, au fost trimise în decurs de mai multe luni mai multe TIR-uri şi camioane cu echipamente, instalaţii şi alte materiale aferente înfiinţării culturilor de canabis, inclusiv răsaduri de asemenea plante (aproximativ 500 transformatoare, 500 lămpi electrice şi suporturile aferente de fixare şi susţinere, cablaje, 50 ventilatoare, turbosuflantă, generator electric, tubulatură flexibilă aferentă aerării celor 27 de camere în care se aflau plantaţiile de canabis, 4.000 - 5.000 ghivece din plastic de diferite dimensiuni, câteva sute de saci cu pământ special marca „cocos", câteva bidoane cu îngrăşăminte lichide pentru canabis, termometre, aparatură de măsurat umiditatea şi aciditatea din sol, în jur de 4.000 - 5.000 plante de canabis, sub formă de răsad etc.).

De regulă, respectivele transporturi soseau la destinaţie (hala din Batăr) noaptea, de faţă aflându-se şi inculpatul A.I., însoţit uneori şi de inculpatul R.P., cu toţii participând la descărcarea acestora şi la introducerea ulterioară a echipamentelor, instalaţiilor etc. în interiorul halei.

De asemenea, generatorul electric trifazic a fost trimis în România în aceleaşi condiţii, în cursul lunii septembrie 2009, transbordarea acestuia de pe autotrenul rutier pe un autovehicul special prevăzut cu macara, acesta fiind descărcat şi fixat în spatele halei de aceeaşi trei inculpaţi, activităţile specifice cuplării acestuia la instalaţiile electrice ale clădirii fiind efectuate de inculpatul R.P.

Inculpatul A.I. a mai procurat din Oradea, de mai multe ori, materiale din lemn (scânduri, plăci OSB, etc.) şi a asigurat transportul acestora la imobilul în cauză, materiale din care ulterior s-au confecţionat standuri (pătule) pe care au fost puse ghivecele cu răsadurile de plante de canabis, suporturile pentru susţinerea becurilor de iluminat, respectiv s-au obturat geamurile exteriore clădirii în care erau plantate culturile de canabis.

De altfel, inculpatul A.I. a recunoscut faptul că a achiziţionat material lemnos, declarând faptul că el a mijlocit doar transportul unei maşini cu material lemnos, din Oradea până la hala respectivă din Batăr, iar la destinaţie a ajutat la descărcarea acesteia.

Treptat, etapizat, funcţie de echipamentele, instalaţiile, materialele şi alte bunuri care au fost aduse, în condiţiile arătate mai sus, inculpaţii B.T., A.I. şi R.P. au procedat la montarea acestora în încăperile şi pe holurile imobilului închiriat.

Instalaţiile electrice (montarea transformatoarelor pe panouri, montarea surselor de iluminare pe suporţii din lemn, efectuarea cablajelor necesare alimentării cu energie electrică a acestora etc.) au fost efectuate de către inculpatul R.P., zis Pali, care era specialist în montarea echipamentelor electrice, conform fişei postului, acesta fiind angajat în funcţia de electrician la DGASPC Bihor (f. 313-315, vol. I), având scule pentru efectuarea acestor lucrări.

Tot inculpatul R.P. a efectuat lucrările de tâmplărie privind confecţionarea standurilor (pătulelor) pentru ghivecele cu plante de canabis, a instalaţiei aferente sistemului de iluminare utilizat la creşterea şi dezvoltarea plantelor de canabis, precum şi alte lucrări necesare întreţinerii instalaţiilor electrice şi a lucrărilor de tâmplărie folosite în acelaşi scop.

Coinculpaţii A.I. şi B.T. l-au ajutat pe inculpatul R.P. la efectuarea lucrărilor menţionate mai sus, prezenţa inculpatul R.P. la hala respectivă fiind asigurată de inculpatul A.I., care îl transporta cu autoturismul său, cu număr de înmatriculare, de regulă, după orele de program ale inculpatul R.P..

După ce primele încăperi ale imobilului au fost utilate atât cu instalaţii şi echipamente electrice, cu sisteme de ventilare şi aerare, cât şi cu standuri (pătule) şi suporturi din lemn pe care au fost fixate becurile electrice, în împrejurările arătate mai sus, în cursul lunii iulie 2009, la respectiva hală a sosit primul transport cu răsaduri, cuprinzând aproximativ 300 - 400 plante de canabis, în suporturi din plastic special confecţionate, sub forma unor cofraje de ouă, răsaduri ce au fost trimise din Olanda, sosind la destinaţie, tot în cursul nopţii.

Răsadurile de canabis au fost plantate în ghivecele cu pământ, aşezate pe standuri (pătule) din lemn si cultivate de către inculpatul B.T., împreună cu inculpaţii A.I. şi R.P..

Întreţinerea culturilor de canabis (stropirea acestora cu apă şi aplicarea îngrăşământului lichid) era asigurată în permanenţă de către inculpatul B.T., iar inculpaţii A.I. şi R.P. se ocupau de mentenanţa tuturor instalaţiilor, echipamentelor şi celorlalte instalaţii folosite în acest scop.

După ce culturile de canabis ajungeau la maturitate, cei trei inculpaţi le recoltau prin tăierea plantelor din ghivece, iar după curăţarea acestora de frunze, separau, cu ajutorul unui aparat special, inflorescenţa de restul plantei.

A mai reţinut instanţa de fond că inflorescenţa astfel obţinută era pusă la uscat, iar după aproximativ o săptămână, inculpaţii B.T. şi A.I. introduceau inflorescenţa astfel uscată în saci speciali proveniţi din Belgia sau Olanda, după care, cu ajutorul unui fier de călcat erau închişi în scopul împiedicării degajării mirosului specific plantei de canabis.

S-a reţinut, de asemenea, că sacii astfel închişi erau predaţi, prin intermediul inculpatului A.I., conducătorilor auto, angajaţi ai firmelor făptuitorului D.W.G. în vederea transportării lor la destinaţia indicată (în Olanda).

Inculpatul B.T. a susţinut că, după fiecare cultură de plante de canabis, a rezultat aproximativ 10 saci cu inflorescenţă uscată, în greutate de câte 1 kg fiecare şi că până în cursul lunilor martie - aprilie 2010, în aceleaşi condiţii şi împrejurări, în hala închiriată de inculpatul A.I., au fost cultivate succesiv, între 5 şi 10 asemenea de culturi de canabis, fiecare cultură fiind alcătuită din 300 - 400 răsaduri de asemenea plante.

Cultivarea, întreţinerea, dezvoltarea şi recoltarea respectivelor culturi de canabis au fost asigurate, în aceeaşi participaţie penală, de către coinculpaţii B.T., A.I. şi R.P., uneori la recoltarea culturilor şi la supravegherea acestora participând, potrivit declaraţiilor inculpatului B.T. şi făptuitorul D.W.G., când se afla în ţară.

Existenţa celor aproximativ 10 culturi de pante de canabis a fost confirmată şi dovedită, atât prin declaraţiile inculpatul B.T., cât şi prin consumurile mari de motorină folosită la funcţionarea generatorului electric (51.632, 57 litri = 225.634 lei - f. 327-328, vol.I) respectiv de energie electrică (56.552,11 lei - f. 331-350, vol.I), în perioada iulie 2009 - aprilie 2010.

Instanţa de fond a reţinut că participaţia penală a inculpatului A.I. la săvârşirea faptelor comise de acesta a fost dovedită şi prin frecvenţa convorbirilor şi comunicărilor (sms-uri) telefonice purtate cu inculpatul B.T., în perioada 02 martie 2010 (dată la care a fost activată cartela cu nr. folosită de inculpatul B.T.) - 07 mai 2010, respectiv un număr de 113 asemenea convorbiri şi comunicări telefonice, precum şi prin cele 37 convorbiri şi comunicări telefonice purtate cu făptuitorul D.W.G. în perioada 21 aprilie - 06 mai 2010, la aceleaşi posturi telefonice, aparţinând reţelelor de telefonie din Belgia, cu cele apelate/de la care a fost apelat şi de inculpatul B.T. ( f. 11-15, vol. II dosar u.p.).

Prezenţa inculpatului A.I. în imobilul din localitatea Batăr în care au fost cultivate mai multe serii cu plante de canabis, precum şi faptul că acesta a desfăşurat în mod repetat activităţi specifice pregătirii încăperilor pentru plantarea culturilor de canabis, a fost dovedită şi prin articolele de îmbrăcăminte, identificate ca fiind ale sale, alături de celelalte obiecte de îmbrăcăminte aparţinând făptuitorului D.W.G., găsite într-o încăpere a imobilului, la data de 11 mai 2010, cu ocazia ridicării echipamentelor, instalaţiilor, materialelor şi altor obiecte care au fost folosite la plantarea, dezvoltarea şi recoltarea culturilor de canabis. (f. 128-135, vol. I dosar u.p.).

Instanţa de fond a mai reţinut că inculpaţii, cu acordul lor, au fost supuşi testului cu aparatul poligraf în cursul judecăţii, rapoartele întocmite concluzionând că în privinţa inculpatului B.T. nu există indicii ale unui comportament simulat la întrebările relevante – referitoare la participarea sa alături de ceilalţi doi inculpaţi la activitatea infracţională – dar că în privinţa inculpaţilor A.I. şi R.P. există indicii ale unor comportamente simulate la întrebările relevante privitoare la participarea lor la activitatea de cultivare a canabisului de la hala din Batăr.

Faptele inculpaţilor B.T. şi A.I. care, în perioada 2009 - 2010, au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, precum şi faptele inculpatului R.P. care, ulterior a aderat şi sprijinit acest grup infracţional, în vederea săvârşirii unor infracţiuni grave, respectiv infracţiunii de trafic ilicit de droguri, comise sub forma cultivării şi trimiterii, fără drept, de culturi de canabis, constând în cultivarea în mod repetat de plante de canabis, în imobilul situat în localitatea Batăr, închiriat de la SC B.P. SRL, produsul finit al acestora fiind trimis în exteriorul ţării, după ce în prealabil au desfăşurat activităţi specifice pregătirii încăperilor pentru plantarea acestor culturi, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de constituirea şi iniţierea unui grup infracţional organizat şi aderarea şi sprijinirea acestui grup infracţional în scopul săvârşirii unor infracţiuni grave, respectiv infracţiunilor de trafic ilicit de droguri, comise în formă continuată, în modalitatea cultivării şi trimiterii, fără drept, de canabis, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat apel inculpaţii B.T., A.I. şi R.P., apreciind-o ca nelegală şi netemeinică, inculpatul B.T. a solicitat ca, în urma admiterii apelului, să se desfiinţeze sentinţa în sensul de a se reţine în favoarea sa circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi, pe cale de consecinţă, a se reduce pedepsele ce i-au fost aplicate sub minimul special prevăzut de lege, iar în urma contopirii să i se aplice pedeapsa cea mai grea, fără aplicarea vreunui spor şi să se dispună suspendarea condiţionată a executării acesteia sau suspendarea sub supraveghere.

Inculpaţii A.I. şi R.P., prin apelurile declarate au solicitat desfiinţarea sentinţei şi, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond, iar în subsidiar, să se dispună achitarea inculpaţilor, în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a), respectiv lit. d) C. proc. pen.

Cu privire la cererea principală, s-a invocat cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 47 alin. (2) C. proc. pen., susţinându-se că judecătorul cauzei şi-a spus părerea cu privire la unele fapte pentru care inculpaţii apelanţi au fost trimişi în judecată, prin încheierea din 14 septembrie 2010, prin care a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului apelant B.T..

Tot cu privire la această cerere s-a invocat încălcarea de către judecătorul cauzei a principiului contradictorialităţii, susţinându-se că toate probele solicitate în apărare au fost respinse, fără ca dispoziţia să fie motivată şi, mai mult de atât, prin hotărârea atacată judecătorul nu a răspuns apărărilor inculpaţilor apelanţi şi nici cu privire la înscrisurile depuse de către inculpatul apelant A., care fac dovada faptului că acesta deţinea o societatea comercială care se ocupa cu creşterea şi comercializarea cailor şi că a dat în chirie spaţiul cu un preţ mai mare pentru a beneficia de un profit.

Prin cererea subsidiară formulată s-a cerut să se dispună achitarea inculpaţilor apelanţi, în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., de sub învinuirea comiterii infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, deoarece fapta nu există, neputându-se susţine că suntem în prezenţa unui grup infracţional organizată, câtă vreme, la presupusul grup infracţional, format din inculpaţii apelanţi B.T. şi A.I. a aderat ulterior inculpatul R.P..

Cu privire la cealaltă infracţiune reţinută în sarcina inculpaţilor apelanţi, respectiv cea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a cerut să se dispună achitarea acestora, în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., apreciindu-se că în cauză lipsesc atât latura obiectivă cât şi cea subiectivă.

S-a susţinut că singurele fapte care-i pot fi reproşate inculpatului apelant A.I. şi pe care, de altminteri, acesta le-a şi recunoscut, sunt cele legate de căutarea spaţiului, preocuparea de care a dat dovadă pentru buna funcţionare a acestuia, respectiv faptul că a asigurat curentul electric, apa potabilă, achitarea taxelor şi perceperea chiriei de la inculpatul apelant B.T. S-a precizat că există o singură probă pe care se bazează inculparea lui A.I. şi anume interceptările telefonice ale convorbirilor purtate de inculpatul apelant A.I. cu inculpatul apelant B.T. în perioada martie – mai 2010, ca urmare a încheierii contractului de închiriere a halei. De asemenea, s-a arătat că prezenţa inculpatul apelant A.I. în hală a fost dovedită doar cu acele obiecte de îmbrăcăminte, neexistând niciun alt indiciu sau probă în acest sens.

Cu privire la inculpatul R.P. s-a arătat că în cauză nu s-a dovedit că sculele ce-i aparţineau erau apte de a fi folosite pentru lucrările de montaj ale aparaturii electrotehnice din hală şi, mai mult de atât martorii audiaţi în cauză au arătat că inculpatul apelant B.T. le interzicerea celor doi inculpaţi apelanţi să intre în incinta halei.

În motivele scrise depuse la dosar, cei doi inculpaţi apelanţi, prin apărătorul lor ales, au mai invocat faptul că prezenţa acestora în raza de acoperire a celulelor telefonice nu este dovedită, actele depuse fiind din data de 16 noiembrie 2009, iar nu din vara anului 2009 când, potrivit declaraţiilor inculpatului B.T., cultivarea canabisului era în desfăşurare, astfel că prezenţa celor doi inculpaţi apelanţi în perioada verii şi toamnei anului 2009 nu este dovedită. Mai mult de atât, s-a arătat că, inculpatul apelant A.I. avea activitate în zona Salontei, având o societate comercială al cărei administrator era, sens în care s-a făcut referire la acte comerciale exprese, dovedite cu actele depuse la dosare.

S-a mai precizat că prezenţa inculpatului A.I. în hală s-a limita la punerea la dispoziţie a acesteia chiriaşilor, repararea acoperişului, aducerea generatorului, reparaţia conductei de apă, măsurătorile topografice şi preluarea chiriei de la inculpatul apelant B.T.

De asemenea, s-a susţinut că prezenţa inculpatului R.P. s-a limitat strict la operaţiunile de reparaţiei a conductei şi acoperişului şi la primirea chiriei de la inculpatul apelant B.T.

S-a mai făcut referire la declaraţiile martorului B., din care rezultă că inculpatul A.I. se întâlnea cu inculpatul B.T. în apropierea gării, pentru a primi chiria.

S-a mai susţinut că, aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor O. şi B., nu este posibilă vizualizarea parcării din hală şi s-a, mai făcut referire la faptul că inculpatul apelant B.T. a suferit o cădere psihică, încercând să se sinucidă, fiind internat în spital în perioada 7 mai – 28 mai 2010, fără a urma însă un tratament de specialitate şi, mai mult de atât, după ce a fost externat nu a fost expertizat psihiatric.

Prin Decizia penală nr. 42/A din 23 iunie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpaţi.

Pentru a decide astfel, s-a reţinut, în esenţă că inculpaţii B.T. şi A.I. în anul 2009 au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat la care a aderat în acelaşi an şi inculpatul R.P., grup infracţional constituit în vederea săvârşirii infracţiunii de trafic ilicit de droguri, respectiv canabis şi care şi-a desfăşurat activitatea în perioada 2009-2010.

Acest grup infracţional organizat a avut ca scop cultivarea fără drept de canabis în imobilul situat în localitatea Batăr, închiriat de la SC B.P. SRL, produsul finit al acestora fiind trimis în afara ţării.

S-a mai reţinut că din probele administrate în cauză, expuse exhaustiv de prima instanţă în considerentele sentinţei atacate rezultă că, în activitatea infracţională desfăşurată în incinta halei aparţinând SC. B.P. SRL au fost implicaţi inculpaţii B.T., A.I. şi R.P., activitate care a fost însă descoperită, în urma percheziţiei domiciliare la respectivul imobil, efectuată în baza încheierii dată în acest sens de Tribunalul Bihor.

S-a mai reţinut că, din declaraţiile inculpatului B.T. rezultă că, în aprilie sau mai 2009, la propunerea numitului G.W. - cetăţean belgian, a venit în România, unde prin intermediul numitului G.W., l-a cunoscut pe inculpatul A.I.. S-a mai reţinut că scopul pentru care a venit în România a fost prestabilit, respectiv acela de înfiinţa culturi de canabis, în diferite imobile, care urmau a fi închiriate de către inculpatul A.I. numitul G.W., acesta din urmă având rolul de a asigura logistica aferentă înfiinţării acestui culturi de canabis, costurile aferente, inclusiv transportul echipamentelor, materialelor şi a altor elemente din Belgia în România.

Potrivit declaraţiilor aceluiaşi inculpat şi inculpatul A.I. cunoştea dinainte acest scop, întrucât acesta s-a întâlnit anterior cu numitul G.W. şi, de comun acord aceştia au hotărât să înfiinţeze culturile de canabis. În acest sens a arătat inculpatul apelant B.T. că, atunci când a venit în ţară împreună cu numitul G.W., s-au întâlnit cu inculpatul A.I. la restaurantul Milenium de lângă Salonta, unde toţi trei au discutat despre activităţile ce urmau a fi desfăşurate în vederea înfiinţării culturilor de canabis.

Faptul că inculpatul A.I. a ştiut de la bun început faptul că urmează să înfiinţeze culturi de canabis rezultă cu certitudine din declaraţia inculpatului apelant B.T., care a declarat şi faptul că acesta, împreună cu un prieten al său, P. (inculpatul apelant R.P.), l-au ajutat să monteze instalaţiile electrice şi tâmplăria. De asemenea, a arătat inculpatul apelant B.T. că a cultivat primele plante primite din Olanda în ghivece împreună cu inculpatul apelant A.I. şi inculpatul apelant R.P. (P.) venea, la rândul său în hală, pentru a asigura întreţinerea instalaţiilor electrice, montarea şi cuplarea generatorului, respectiv partea tehnică a afacerii.

S-a mai reţinut că cererea celor doi inculpaţi, A.I. şi R.P., de a se dispune achitarea lor, în temeiul dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., de sub învinuirea comiterii infracţiunii prev. şi ped. de art. 2 din Legea nr. 143/2000, nu poate fi reţinută câtă vreme în cauză s-a dovedit că fapta există, atât sub aspect obiectiv cât şi subiectiv, cei doi inculpaţi, în cunoştinţă de cauză, efectuând activităţi concrete care intră în conţinutul laturii obiective a infracţiunii de cultivare şi trimitere, fără drept, de canabis.

Cât priveşte cererea principală, de restituire a cauzei spre rejudecare primei instanţe, în raport de faptul că judecătorul cauzei şi-ar fi exprimat anterior părerea cu privire la unele dintre faptele reţinute în sarcina inculpaţilor apelanţi încheierea din 14 septembrie 2010, prin care a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului apelant B.T., s-a reţinut că nici aceasta nu poate fi primită, având în vedere că judecătorul cauzei nu a reţinut vinovăţia niciunuia dintre inculpaţi, reţinând doar că există indicii temeinice în sensul comiterii faptelor, exemplificativă fiind folosirea expresiei s-ar fi desfăşurat „este posibil să se fi desfăşurat".

Împotriva susmenţionatei decizii au declarat recurs inculpaţii A.I. şi R.P. criticând-o ca fiind nelegală şi netemeinică, apreciind că în cauză sunt incidente cazurile de casare prev. de art. 385⁹ alin. (1) pct. 9, 10, 18 şi 14 C. proc. pen.

În principal, au solicitat admiterea recursurilor formulate şi în baza prevederilor art. 385¹⁵ pct. 2 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., pentru motivele prevăzute de art. 385⁹ alin. (1) pct. 9 şi 10 C. proc. pen. cu trimitere la prevederile art. 6 alin. (2) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, casarea sentinţei şi deciziei şi rejudecarea cauzei de către instanţa de fond.

În subsidiar, în baza prevederilor art. 385¹⁵ pct. 2 lit. b) C. proc. pen. au solicitat achitarea în baza prevederilor art.11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. (în ceea ce priveşte fapta prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 deoarece fapta nu există), respectiv lit. d) C. proc. pen., întrucât activităţile inculpaţilor nu pot forma latura obiectivă şi subiectivă a infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată şi condamnaţi de prima instanţă, respectiv de instanţa de apel, (faţă de ambii recurenţi) pentru motivele de recurs prevăzute de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen.

Într-un alt subsidiar, au solicitat admiterea recursurilor în baza prevederilor art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen., iar pentru motivele de recurs prevăzute de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., rejudecând cauza în fond, au solicitat să se dispună reinterpretarea probelor existente în dosar, reţinând totodată circumstanţe atenuante judiciare aplicabile conform art. 74-76 C. pen., iar în baza prevederilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) să se dispună faţă de ambii inculpaţi recurenţi reducerea pedepselor aplicate acestor de prima instanţă, menţinute de instanţa de apel şi aplicarea prevederilor art. 81 sau art. 86¹ C. pen.

În dezvoltarea motivelor de recurs formulate, inculpaţii au învederat următoarele:

În ceea ce priveşte solicitarea de casare cu trimitere spre rejudecare a cauzei, ambele instanţe atât cea de fond, cât şi cea de apel nu le-au respectat efectiv dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil în sensul că instanţa de apel nu a luat în considerare şi nu a motivat invocarea cazului de incompatibilitate prev. de art. 47 alin. (2) C. proc. pen., în ceea ce priveşte aspectul că prin încheierea de şedinţă din 14 septembrie 2010, prin motivarea acesteia judecătorul care a judecat în fond cauza şi-a spus părerea în ceea ce privesc faptele reţinute şi vinovăţia participanţilor cu ocazia arestării inculpatului B.T. Instanţa de fond, susţinută nemotivat de către instanţa de apel, a încălcat principiul contradictorialităţii, a dreptului la apărare garantat şi dreptul la un proces echitabil prevăzut de CEDO prin faptul că, în mod constant, a respins toate probele solicitate în apărare şi nu s-a răspuns prin motivare la aspectele legate de apărările efectuate în cauză.

Recursurile sunt nefondate.

Examinând hotărârea recurată, actele şi lucrările dosarului, motivele de recurs formulate de inculpaţi, circumscrise cazurilor de casare invocate [art. 385⁹ alin. (1) pct. 9, 10 şi 18 C. proc. pen.], dar şi din oficiu cauza conform dispoziţiilor art. 385⁹ alin. (2) şi (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că Decizia atacată este legală şi temeinică, urmând a o menţine ca atare.

Referitor la cazurile de casare prev. de art. 385⁹ alin. (1) pct. 9 şi 10 C. proc. pen., Înalta Curte reţine următoarele:

Motivarea hotărârii reprezintă un element de transparenţă a justiţiei, inerent oricărui act jurisdicţional.

Hotărârea judecătorească nu este un act discreţionar, ci rezultatul unui proces logic de analiză ştiinţifică a probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, proces de analiză necesar stabilirii stării de fapt desprinse din acestea, prin înlăturarea unor probe şi reţinerea altora, urmare a unor raţionamente logice făcute de instanţă şi care îşi găsesc exponenţialul în motivarea hotărârii judecătoreşti.

Motivarea hotărârii justifică calitatea procesului penal, pe de o parte, prin dreptul petiţionarului de a fi convins că justiţia a fost înfăptuită, respectiv că judecătorul a examinat toate mijloacele procesuale şi procedurale propuse de participanţi şi, pe de altă parte, prin dreptul acestuia de a cunoaşte oportunitatea promovării căilor de atac.

Lămurirea cauzei sub toate aspectele pe baza probelor şi formarea convingerii judecătorului pe baza celor administrate reprezintă poziţii de includere a capacităţii apreciative a instanţei în demersul indispensabil al aflării adevărului.

În concordanţă cu dispoziţiile art. 6 paragraful 2 din CEDO şi din Protocolul nr. 7 instanţa are obligaţia de a-şi motiva soluţia dată cauzei, fapt ce implică justificarea procesului de convingere în mecanismul silogismului judiciar al aprecierii probelor.

De altfel, jurisprudenţa CEDO (cauza Boldea c.României) arată că „judecătorul trebuie să răspundă cu argumente la fiecare dintre criticile şi mijloacele de apărare invocate de părţi".

Premisa coerenţei şi predictibilităţii sistemului judiciar constă în previzibilitatea interpretării şi aplicării normelor de drept.

Pe de altă parte, în operaţiunea de interpretare a normelor juridice, magistratul este chemat să desluşească voinţa legiuitorului în edictarea acestora.

Una dintre cele mai utilizate metode de interpretare şi, de regulă, prima la care apelează magistratul este cea literală, sau gramaticală, deoarece în acest fel se asigură, cu certitudine, condiţia previzibilităţii legii.

De altfel, în Avizul nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, se arată că „examinarea chestiunilor de drept trece, într-un mare număr de cazuri, prin interpretarea regulii de drept. Această putere de interpretare nu trebuie să ne facă să uităm că judecătorul trebuie să asigure securitatea juridică, care garantează previzibilitatea atât a conţinutului regulii de drept, cât şi a aplicării sale şi contribuie la calitatea sistemului judiciar".

Existenţa unor contradicţii între probe şi mijloace de probă administrate în cursul procesului penal este ireversibilă, cauzele fiind diverse şi nu obligatoriu izvorâte din comportamentul rău voitor sau neconform legii al persoanelor ascultate ori al celor care au strâns şi administrat probe.

Unele se referă la împrejurări neesenţiale, nerelevante pentru aflarea adevărului şi corecta stabilire a situaţiei de fapt, dar altele pot afecta judicioasa desluşire a stării de fapt, şi în mod obligatoriu, trebuie înlăturate de organele judiciare prin coroborarea tuturor mijloacelor de probă.

În unele cazuri, contradicţiile invocate de către părţi sunt consecinţa evaluării subiective a probatoriului administrat şi constituie o motivare a apelului sau recursului.

Potrivit art. 63 alin. (2) C. proc. pen., probele nu au o valoare dinainte stabilită, iar aprecierea fiecăreia se face de către organul judiciar în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.

În cauză, recurenţii inculpaţi au criticat hotărârile pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând printre altele, că soluţia de condamnare nu este fundamentată pe probe, că prima instanţă nu a motivat şi nici nu a făcut referire la existenţa unor probe directe care să dovedească activitatea infracţională reţinută în sarcina acestora, cum de altfel, nici instanţa de prim control judiciar, nu a răspuns criticilor formulate, făcând doar referiri generice la starea de fapt şi la vinovăţia, pretins conturate, în urma coroborării materialului probator.

Potrivit art. 385⁹ alin. (1) pct. 9 şi 10 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării dacă „hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ori motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta nu se înţelege" şi dacă „instanţa nu s-a pronunţat asupra unei fapte reţinute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esenţiale pentru părţi, de natură să garanteze drepturile lor şi să influenţeze soluţia procesului".

Raportat la conţinutul reglementării menţionate şi la aspectele învederate în cele ce preced, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că ambele hotărâri sunt amplu motivate, cu referire expresă la materialul probator care a format convingerea instanţelor în sensul dispus, considerentele acestora fiind circumscrise exigenţelor de argumentare literală, gramaticală, logico-juridică.

Contrar susţinerilor inculpaţilor, în considerentele hotărârilor atacate, sunt inserate referiri concrete atât la probele directe, cât şi la cele indirecte, probe care, analizate şi coroborate, au conturat în mod just starea de fapt şi încadrarea juridică dată faptelor comise de inculpaţi.

În legătură cu critica vizând aprecierea probelor testimoniale şi a celor ştiinţifice se relevă următoarele:

Aprecierea probelor într-o cauză dedusă judecăţii este rezultatul unui proces de cunoaştere a realităţii obiective în cadrul căruia probele dau naştere unui sentiment de certitudine în legătură cu existenţa sau inexistenţa unor infracţiuni, confirmarea sau absenţa vinovăţiei persoanei trimise în judecată.

Aşa cum s-a mai arătat, potrivit dispoziţiilor art. 63 alin. (2) C. proc. pen. probele nu au o valoare mai dinainte stabilită, aprecierea fiecărei probe se face de către organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată, în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.

În virtutea acestei dispoziţii, orice infracţiune poate fi dovedită prin orice mijloace de probă prevăzute de lege, dacă organul judiciar şi-a format convingerea că a aflat adevărul în cauza penală.

Pe de altă parte, prezumţia de nevinovăţie care guvernează procesul penal îmbracă două coordonate: administrarea probelor în faza de urmărire penală şi a cercetării judecătoreşti şi interpretarea acestora.

În ceea ce priveşte interpretarea probelor, pentru a putea fi răsturnată prezumţia de nevinovăţie, este necesar ca instanţa să înlăture eventualitatea, bănuielile, supoziţiile, aproximaţiile, pentru că, atunci când faptele nu sunt stabilite cu certitudine, nu poate fi pronunţată o hotărâre de condamnare.

În speţă, Parchetul a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor B.W.T., A.I. şi R.P., pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea şi iniţierea unui grup infracţional organizat şi aderarea la acest grup infracţional, în scopul săvârşirii unor infracţiuni grave respectiv infracţiunea de trafic ilicit de droguri, comise în formă continuată, în modalitatea cultivării fără drept de plante de canabis prev. şi ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/3002 şi art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 modificată cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), reţinându-se că în perioada 2009 – 2010 inculpaţii B.W.T. şi A.I. au iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, la care a aderat ulterior şi inculpatul R.P., în vederea săvârşirii unor infracţiuni grave, respectiv infracţiunii de trafic ilicit de droguri, comise sub forma cultivării şi trimiterii, fără drept, de culturi de canabis. În acest sens s-a reţinut că s-a procedat la cultivarea în mod repetat de plante de canabis, în imobilul situat în localitatea Batăr, produsul finit al acestora fiind trimis în exteriorul ţării, după ce în prealabil inculpaţii au desfăşurat activităţi specifice pregătirii încăperilor pentru plantarea acestor culturi.

În raport de dispoziţiile art. 62 şi art. 63 C. proc. pen. cu referire la art. 1, art. 200 şi art. 289 C. proc. pen. hotărârea prin care se soluţionează cauza penală dedusă judecăţii trebuie să apară ca o concluzie, susţinută de materialul probator administrat în dosar, constituind un lanţ deductiv, fără discontinuitate.

În cauză, probele strânse în cursul urmăririi penale şi care au servit drept temei de trimitere în judecată, precum şi cele administrate în faza judecăţii, dovedesc, în mod cert, că inculpaţii sunt autorii infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată şi că faptele au existat în realitate.

Astfel, aşa cum rezultă din procesul-verbal de sesizare din oficiu (f.1, vol.I dos u.p.), la data de 07 mai 2010, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Oradea s-a sesizat din oficiu despre faptul că, în incinta unei hale, aparţinând SC B.P. SRL se aflau cultivate în ghivece, plante de canabis în diferite stadii de creştere şi dezvoltare.

În vederea identificării tuturor membrilor reţelei, a probării activităţii infracţionale desfăşurată de către aceştia, a identificării persoanelor implicate, a cunoaşterii împrejurărilor şi a tuturor datelor necesare pentru justa soluţionare a cauzei, la data de 07 mai 2010, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Oradea a solicitat şi obţinut autorizarea efectuării unei percheziţii domiciliare la respectivul imobil, solicitare materializată prin încheierea nr. 35/S din 07 mai 2010 şi autorizaţia de percheziţie nr. 154/2010, date de Tribunalul Bihor, în dosarul nr. 3646/111/2010.

Din procesul-verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare şi din planşa fotografică (f. 6-49 dosar u.p.), întocmite cu ocazia efectuării percheziţiei, rezultă că s-a identificat topografia imobilului şi s-au descoperit mai multe echipamente, instalaţii, aparatură şi alte materiale aferente plantării, creşterii, dezvoltării şi recoltării culturilor de canabis, inclusiv mai multe culturi de canabis, aflate în diferite stadii de dezvoltare.

În considerentele sentinţei au fost expuse în mod detaliat aspectele constatate cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare, atestate de martorii asistenţi B.I. şi S.V. (f.257-259 dos.fond).

Din cuprinsul declaraţiilor inculpatului B.T., rezultă că în cursul lunilor aprilie sau mai 2009, la propunerea numitului G.W. - cetăţean belgian, aceştia au venit în România, unde prin intermediul numitului G.W., l-a cunoscut pe inculpatul A.I.

Potrivit declaraţiilor inculpatului B.T. scopul pentru care a venit în România împreună cu numitul G.W. a fost prestabilit, acela de a înfiinţa culturi de canabis, în diferite imobile, care urmau să fie închiriate de către inculpatul A.I., G.W. având rolul de a asigura îndeplinirea condiţiilor referitoare la înfiinţarea acestei culturi de canabis, la costurile aferente, inclusiv transportul echipamentelor, materialelor şi a altor elemente din Belgia în România.

Potrivit declaraţiilor aceluiaşi inculpat, inculpatul A.I. cunoştea dinainte acest scop, întrucât acesta s-a întâlnit anterior cu numitul G.W. şi, de comun acord, aceştia au hotărât să înfiinţeze astfel de culturi cu canabis.

Chiar dacă a negat implicarea sa în activitatea infracţională de care era acuzat, inculpatul A.I. a confirmat relaţiile sale anterioare cu numitul G.W., arătând în faza de urmărire penală, că îl cunoştea pe D.W.G. de aproximativ 5 - 6 ani de zile, întrucât avea afaceri cu acesta în domeniul transporturilor şi că, în perioada 2009 - 2010, s-a întâlnit cu acesta de mai multe ori la Hotelul „Continental" din Oradea, precum şi în alte restaurante sau locuri din Oradea.

În cursul judecăţii, inculpatul a confirmat că s-a întâlnit, de mai multe ori cu D.W.G. şi în Belgia, cei doi cunoscându-se în contextul în care nepotul său era antrenorul de tenis în Belgia, al copiilor acestuia.

Tot din declaraţia inculpatului B.T., rezultă că atunci când a sosit în ţară împreună cu G.W., ei s-au întâlnit cu inculpatul A.I. la Restaurantul Milenium de lângă Salonta, unde au discutat activităţile de plantare, întreţinere, îngrijire şi recoltare în scop de prelucrare, respectiv culegere, strângere, adunare a plantelor de canabis, din care pot fi extrase droguri.

După întâlnirea avută, inculpaţii A.I., B.T. şi făptuitorul D.W.G., s-au deplasat în apropierea localităţii Batăr, jud. Bihor, la un castel, pentru a-l închiria în scopul înfiinţării culturilor de canabis. Datorită stării avansate de deteriorare a acestuia, inculpaţii împreună cu făptuitorul au renunţat la intenţia de a-l închiria, fapt pentru care s-au deplasat la imobilul aparţinând SC. B.P.SRL. Batăr, cu sediul social în localitatea Batăr jud. Bihor, compus din parter şi un nivel, fiecare având o suprafaţă de 761 m² , imobil care avea şi o curte mai mare, delimitată prin gard.

Inculpatul A.I., însoţit de aceste persoane, după ce au intrat în interiorul imobilului şi l-au, i-a adus la cunoştinţă martorei L.F. - administratorul firmei SC. B.P.SR. Batăr, intenţia acestora de a închiria hala respectivă.

Întâlnirea inculpatului A.I. cu B.T. şi făptuitorul D.W.G. şi ajutorul dat acestora, în sensul expus, pentru identificarea unui imobil în vederea închirierii, sunt confirmate şi de inculpatul A.I., care însă a infirmat că cel de-al doilea cetăţean belgian ar fi fost făptuitorul D.W.G.

Activitatea infracţională a inculpatului A.I. este confirmată şi de martora L.F. - administrator al SC B.P. SRL - Batăr, care a arătat că anterior încheieri contractului, în cursul lunilor mai sau iunie 2009, la hala închiriată acesta a venit însoţit de inculpatul B.T. şi D.W.G., care după ce au vizualizat imobilul inculpatul A.I. i-a comunicat că este de acord să închirieze spaţiul respectiv.

Probatoriul administrat şi judicios analizat de instanţe a dovedit că în urma negocierilor purtate atât cu administratorul, cât şi cu acţionarii firmei respective, inculpatul A.I. a încheiat, începând cu data de 01 iulie 2009, un contract de închiriere al respectivului spaţiu, pe o durată de 3 luni de zile (f. 401-403, vol. I dosar u.p.), preţul chiriei lunare fiind stabilit de comun acord la suma de 800 lei + TVA.

În aceste condiţii, profitând de faptul că cei doi cetăţeni belgieni nu cunoşteau limba română, inculpatul A.I. a comunicat acestora că valoarea chiriei lunare este de 2.000 lei (potrivit declaraţiei sale) şi de 2.300 Euro (aşa cum rezultă din declaraţia inculpatului B.T.), sumă de bani pe care D.W.G. a fost de acord să o achite.

Inculpatul A.I. a recunoscut că în contract s-a consemnat o sumă mai mică de bani, pentru a se plăti taxe mai mici bugetului de stat.

În acest sens a arătat că diferenţa dintre chiria încasată de la belgian şi chiria achitată şi-a însuşit-o fără să o declare autorităţilor fiscale, justificându-şi acest gen prin prisma faptului că diferenţa respectivă era câştigul lui din această afacere.

După cazarea inculpatului B.T. în respectiva hală, care anterior a fost dezafectată, activitate supravegheată de inculpatul A.I., conform atribuţiunilor prestabilite, au fost trimise în decurs de mai multe luni mai multe TIR-uri şi camioane cu echipamente, instalaţii şi alte materiale aferente înfiinţării culturilor de canabis, inclusiv răsaduri de asemenea plante.

S-a dovedit că transporturile soseau la destinaţie (hala din Batăr) noaptea, de faţă aflându-se şi inculpatul A.I., însoţit uneori şi de inculpatul R.P., aceştia participând la descărcarea şi la introducerea echipamentelor, instalaţiilor în interiorul halei.

De asemenea, generatorul electric trifazic a fost trimis în România în aceleaşi condiţii, în cursul lunii septembrie 2009, acesta fiind descărcat şi fixat în spatele halei de aceeaşi trei inculpaţi, cuplarea acestuia la instalaţiile electrice ale clădirii efectuându-se de inculpatul R.P.

Pe de altă parte, inculpatul A.I. a recunoscut faptul că a achiziţionat material lemnos, că a mijlocit transportul unei maşini cu material lemnos, din Oradea la hala din Batăr, iar la destinaţie a ajutat la descărcarea acesteia.

Aşadar, treptat, etapizat, funcţie de echipamentele, instalaţiile, materialele şi alte bunuri care au fost aduse, în condiţiile arătate mai sus, inculpaţii B.T., A.I. şi R.P. au procedat la montarea acestora în încăperile şi pe holurile imobilului închiriat.

Inculpatul R.P. a efectuat lucrările de tâmplărie, privind confecţionarea standurilor pentru ghivecele cu plante de canabis, a instalaţiei aferente sistemului de iluminare utilizat la creşterea şi dezvoltarea plantelor de canabis, lucrări necesare întreţinerii instalaţiilor electrice şi de tâmplărie folosite în acelaşi scop, iar coinculpaţii A.I. şi B.T. l-au ajutat pe inculpatul R.P. la efectuarea acestor lucrări.

Prezenţa inculpatului R.P. la hala respectivă era asigurată de inculpatul A.I., care îl transporta cu autoturismul său, cu nr. de înmatriculare, de regulă, după orele de program ale inculpatului R.P.

De altfel, din materialul probator administrat şi indicat în hotărârile recurate, rezultă că întreţinerea culturilor de canabis era asigurată de inculpatul B.T., în timp ce inculpaţii A.I. şi R.P. se ocupau de buna funcţionare a instalaţiilor, echipamentelor şi celorlalte instalaţii folosite în acest scop.

După ce culturile de canabis ajungeau la maturitate, cei trei inculpaţi le recoltau prin tăierea plantelor din ghivece, iar după curăţarea acestora de frunze, separau, cu ajutorul unui aparat special, inflorescenţa de restul plantei.

Cantităţile de motorină folosite au fost cumpărate în perioada septembrie 2009 - martie 2010 de la SC L. România SRL - Staţia Peco Mădăras (f. 327-328, vol. I), atât de către inculpatul B.T., cât şi de inculpatul A.I., iar plata acesteia s-a făcut cu un card internaţional marca UTA, cu numărul de identificare 706000 974103 00381, card care, potrivit adresei RO-SERVICE 24 S.R.L. Bucureşti (dovada se află la f. 330, vol.I), a fost emis pe firma B.G.I.T. LTD Belgia - filiala în Sofia - Bulgaria, firmă administrată de făptuitorul D.W.G. şi soţia acestuia W.L.

Achiziţionarea cantităţilor de motorină de către inculpaţii B.T. şi A.I., împreună sau separat, este confirmată de inculpatul B.T. şi, parţial şi de inculpatul A.I., care a arătat în declaraţia sa că l-a însoţit de mai multe ori pe inculpatul B.T., în scopul achiziţionării de motorină, ocazii cu care făcea şi el plinul propriului autoturism, contravaloarea motorinei fiind achitată cu ajutorul unui card internaţional marca UTA, aflat în posesia inculpatului B.T.

Aceeaşi împrejurare rezultă şi din declaraţiile martorului B.C.F.

De asemenea, implicarea inculpaţilor A.I. şi R.P. în întreaga activitate infracţională rezultă şi din declaraţiile celorlalţi martori audiaţi atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti (martorii Balş N.C., B.S., B.M., M.B. şi B.A.M.).

Acest din urmă martor recunoaşte faptul că în perioada respectivă a purtat mai multe discuţii telefonice cu inc. A.I., confirmând cuprinsul listingului convorbirilor telefonice, din care rezulta acelaşi aspect.

Acest listing al convorbirilor telefonice a fost analizat de instanţe în contextul întregului material probator din care s-a reţinut că în perioada 26 aprilie - 30 aprilie 2010 inculpatul A.I. a înlesnit întâlnirea numitului D.W.G. cu martorul menţionat, în incinta restaurantului Millenium în data de 26 aprilie 2010 în jurul prânzului, în prezenţa sa şi a inc. R.P., precum şi faptul că inc. A.I. era în cunoştinţă de cauză despre scopul pentru care martorul urma să intre în hala respectivă şi despre urmările sau consecinţele prezenţei martorului în acel imobil în nopţile de 27/28 aprilie 2010 şi 28/29 aprilie 2010.

Declaraţiile martorilor B.M. şi B.A.M. relevă implicarea inculpaţilor A.I. şi R.P. în această activitate, precum şi caracterul tensionat al relaţiilor dintre cei trei anterior descoperirii întregii activităţi infracţionale.

Aşadar, implicarea inculpaţilor A.I. şi R.P. în întreaga activitate infracţională rezultă şi din datele rezultate din înscrisurile depuse la dosar, care dovedesc o prezenţă repetată, susţinută, desfăşurată în timp, la orele arătate de martorii audiaţi, a celor doi inculpaţi - A.I. şi R.P. - la imobilul aparţinând SC B.P. SRL din localitatea Batăr.

Participaţia penală a inculpatului R.P. la săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa este dovedită cu probele analizate de instanţe, coroborate cu declaraţia inculpatului B.T. care a evidenţiat în mod constant rolul acestuia.

Implicarea infracţională a inculpatului R.P. este dovedita prin coroborare şi de procesul-verbal de percheziţie imobiliară, precum şi de procesul-verbal de recunoaştere de bunuri de către inculpatul B.T.

Aceste probe dovedesc că mai multe bunuri au fost ridicate de la locuinţa inculpatului R.P., cu ocazia percheziţiei domiciliare din data de 10 iunie 2010.

Dintre acestea, o serie de scule, dintre cele folosite atât de către inculpatul R.P., cât şi de ceilalţi doi coinculpaţi la efectuarea activităţilor specifice pregătirii încăperilor în vederea cultivării plantelor de canabis, au fost recunoscute de inculpatul B.T., în prezenţa martorilor asistenţi S.I. şi G.T.M. şi anume: un flex folosit la tăierea gratiilor metalice de la ferestrele exterioare ale clădirii, o maşină de găurit cu percuţie electrică marca AEG, folosită la găurirea pereţilor pentru fixarea panourilor prin care s-au obturat geamurile exterioare ale clădirii şi la găurirea materialului lemnos din care s-au confecţionat pătule şi suporţi; un ciocan rotopercutor marca Bosh, folosit la găurirea pereţilor interiori pentru fixarea instalaţiilor de aerare şi ventilare cu ajutorul tubulaturii flexibile; o geantă din piele de culoare maro, cu un grad de uzură ridicat, în care se află mai multe scule - ciocan, chei mocs, şurubelniţă, patente, bomfaier, metru, aparat de control a fazelor de curent, cutter, bandă izolatoare, cheie franceză; trei burghie mari din oţel de diferite mărimi, folosite la găurirea pereţilor (a se vedea f. 286-290, vol.I u.p.).

Deşi, în faza de urmărire penală, inculpatul R.P. a încercat să explice prezenţa sa în zona Batăr, în perioada noiembrie 2009 - aprilie 2010, în peste 50 de zile, prin faptul că a cumpărat pâine din Salonta sau Ciumeghiu ( f.254 verso, vol. I dosar u.p.).

Această explicaţie în mod just nu a fost primită de instanţă, în condiţiile în care domiciliul său şi al întregii sale familii, precum şi locul său de muncă se aflau în Oradea.

De altfel, în faza de judecată, chiar inculpatul R.P. a precizat că s-a deplasat de mai multe ori împreună cu inculpatul A.I. (când acesta primea bani de la inculpatul B.T.), pentru plata chiriei şi a curentului, făcând deplasări în zona Batăr, pentru a achiziţiona vite sau cai de la sătenii din zonă.

În raport de probele analizate, instanţa a reţinut în mod corect că grupul infracţional organizat alcătuit din cei trei inculpaţi, a avut caracter permanent şi durabil (aprilie 2009 - mai 2010), atribuţiile membrilor grupului fiind şi acestea stabilite, cunoscute, ori rezultând din desfăşurarea activităţilor infracţionale

Astfel a rezultat că fiecare din cei trei inculpaţi, au avut atribuţii specifice în cadrul grupului infracţional organizat.

Inculpatul B.T. a asigurat paza echipamentelor, instalaţiilor şi a altor materiale aferente culturilor de canabis, care au fost înfiinţate în hala închiriată de inculpatul A.I., din localitatea Batăr de la SC. B.P. SRL, a preluat efectiv echipamentele, instalaţiile şi alte materiale aferente, inclusiv răsadurile plantelor de canabis de la transportatori, împreună cu coinculpaţii A.I. şi R.P., a plantat răsadurile de canabis, în ghivece, a întreţinut, recoltat şi predat culturile şi produsele finite de canabis.

Inculpatul A.I. a închiriat hala de la SC. B.P. SRL, în vederea subînchirierii către inculpatul B.T., în scopul disimulării participaţiei sale şi a celorlalte persoane implicate la comiterea infracţiunilor, a asigurat aderarea inculpatului R.P. la acest grup infracţional organizat, a asigurat prezenţa inculpatului R.P. în respectiva hală, prin transportul acestuia, după terminarea programului de muncă, a procurat materiale lemnoase necesare confecţionării pătulelor, a suporturilor de susţinere a instalaţiilor de iluminat şi a obturării geamurilor exterioare, a organizat activităţile de montare şi întreţinere a instalaţiilor electrice, precum şi a altor echipamente şi instalaţii aferente, a organizat efectuarea reparaţiilor aferente instalaţiilor de apă şi a acoperişului halei de la SC. B.P. SRL şi repararea acestora împreună cu coinculpaţii, a achitat lunar valoarea energiei electrice consumate şi a chiriei, către administratorul SC. B.P. SRL. Batăr, a coordonat pe plan local activităţile specifice cultivării, dezvoltării şi recoltării plantelor de canabis, întreţinerii instalaţiilor, echipamentelor şi celorlalte materiale.

Inculpatul R.P. a efectuat reparaţiile aferente instalaţiilor de apă şi a acoperişului halei de la SC. B.P. SRL, împreună cu coinculpaţii, a confecţionat suporturile şi a montat instalaţiile electrice şi de aerare şi ventilare, aferente culturilor de canabis, a descărcat şi cuplat generatorul electric la instalaţia electrică care deservea interiorul şi exteriorul halei;

Atitudinea nesinceră a inculpatului R.P. este reliefată prin apărările lipsite de consistenţă şi multitudinea variantelor oferite cu titlu de explicaţii organelor judiciare.

Potrivit art. 68 C. proc. pen. declaraţiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte şi împrejurări care rezultă din ansamblul probelor existente în speţă.

Din analiza textului de lege se desprind mai multe concluzii: în primul rând, declaraţiile inculpatului trebuie să se coroboreze cu fapte şi împrejurări care rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. Ca atare, nu se cere coroborarea acestora cu proba în întregul ei, ci doar cu anumite fapte sau împrejurări ce se pot desprinde din analiza acesteia. În al doilea rând, se cere ca verificarea susţinerilor inculpatului să se facă în raport de ansamblul probelor existente în cauză. Cu alte cuvinte, acele fapte şi împrejurări să se regăsească în cea mai mare parte din probe, să aibă un caracter de repetabilitate.

Chiar şi în acest context, instanţa are facultatea, iar nu obligaţia de a reţine declaraţiile inculpatului, câtă vreme legiuitorul a folosit sintagma „declaraţiile pot servi", iar nu „servesc", doar această ultimă expresie fiind cea care imprimă un caracter imperativ.

Aşadar, declaraţiile de nerecunoaştere ale inculpaţilor sunt simple afirmaţi, care au ca scop doar disculparea acestora de consecinţele penale ale faptelor lor, fiind vădit pro causa, motiv pentru care Înalta Curte le va aprecia ca atare.

Dând sens şi dispoziţiilor art. 3 C. proc. pen. privind aflarea adevărului, normă cu valoare de principiu în procesul penal, instanţele de fond şi de apel au reţinut şi apreciat numai acele probe care reflectă adevărul, ţinând seama de întregul material administrat în cauză.

Coroborând toate probele administrate în ambele faze ale procesului penal, Curtea este datoare să examineze cauza, acordând întâietate principiului preeminenţei dreptului, respectării tuturor prevederilor legale (v. cazul Sunday Times, din 26 mai 1979, de la Curtea Europeană de la Strasbourg).

Instanţa de fond a concluzionat că probele administrate conduc, cu certitudine, la stabilirea situaţiei de fapt expusă în considerentele hotărârii şi a vinovăţiei inculpaţilor.

Instanţa de prim control judiciar, analizând probele de la dosar a constatat că acestea conduc, fără dubii, la concluzia primei instanţe cu privire la situaţia de fapt şi la vinovăţia inculpaţilor sub aspectul comiterii infracţiunilor reţinute în sarcina tuturor inculpaţilor.

Deşi inculpatul R.P. a negat constant comiterea faptelor, afirmând că a fost condamnat pe nedrept, susţinerile acestuia nu au suport probator.

Simpla afirmaţie a unei stări de fapt, fără coroborarea acestei cu alte mijloace de probă, nu poate fi acceptată ca adevăr, iar modalitatea de apărare utilizată de inculpat, respectiv negarea realităţii evidente, nu poate influenţa convingerea bazată pe probe irefutabile.

Vinovăţia inculpaţilor rezultă, fără putinţă de tăgadă şi din conţinutul transcrierilor convorbirilor telefonice înregistrate şi ataşate dosarului.

Absenţa unor probe directe, nu poate conduce de plano la concluzia nevinovăţiei inculpatului, ştiut fiind că la stabilirea adevărului obiectiv într-o cauză se are în vedere întreg materialul probator, prin coroborare.

Aşadar, în ceea ce priveşte susţinerea inculpatului în sensul că în cauză nu există dovezi certe ale vinovăţiei sale, se constată că apărările acestuia sunt infirmate de probele administrate, analizate pe larg în considerentele hotărârilor atacate.

Din această perspectivă, cererea de achitare formulată de inculpaţi cu referire la cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. este nefondată, cum s-a arătat, probele administrate legal şi cu respectarea principiului loialităţii, dovedind implicarea acestora în activitatea infracţională reţinută.

În ceea ce priveşte cazul de casare invocat de recurenţii inculpaţi, vizând greşita individualizare a pedepselor aplicate acestora atât sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate, cât şi al modalităţii de executare [art. 385⁹ alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.], Înalta Curte constată că acesta este neîntemeiat.

La individualizarea judiciară a executării pedepselor aplicate inculpaţilor (principale, complementare şi accesorii), inclusiv a modalităţii de executare, instanţa a avut în vedere gravitatea extremă a faptelor inculpaţilor, caracterul organizat al întregii activităţi infracţionale, rolul fiecăruia în cadrul acesteia (contribuţiile esenţiale ale inculpaţilor B.T. şi A.I., care aveau atribuţii de organizare, coordonare şi supraveghere şi cele execuţionale ale inculpatului R.P.), amploarea deosebită a acestei activităţi (fiind confiscate zeci de echipamente şi instalaţii, dintre care unele urmau să fie puse în funcţiune, majoritatea aduse din afara teritoriului), caracterul durabil al acesteia, durata de timp avută în vedere de inculpaţi pentru funcţionarea afacerii (aceasta a funcţionat circa un an, fiind recoltate şi trimise spre valorificare circa 5-10 culturi diferite de plante de canabis, fiecare cultură fiind alcătuită din 300 - 400 răsaduri de asemenea plante, iar în momentul descoperirii activităţii infracţionale aceasta nu ajunsese la capacitatea maximă de cultivare), caracterul transfrontalier al implicaţiilor acesteia, dispreţul total al inculpaţilor faţă de consecinţele extrem de grave pe care o astfel de „industrie" le produce (fiind confiscate peste 13 kg de canabis şi 4661 bucăţi ghivece în care erau cultivate plantele de canabis).

Instanţa a avut în vedere şi atitudinea fiecărui inculpat, B.T. având o contribuţie esenţială la descoperirea celorlalţi participanţi şi la cunoaşterea amplorii întregii activităţi infracţionale, o atitudine constantă de cooperare cu autorităţile judiciare, în timp ce inculpaţii A.I. şi R.P. au încercat, nu atât prin negarea faptelor cât prin situaţia de fapt prezentată, să zădărnicească aflarea adevărului în cauză, atitudine care va fi analizată însă de instanţă, pentru fiecare inculpat, prin prisma rolului fiecăruia în cadrul activităţii infracţionale.

În mod just, instanţa nu a reţinut circumstanţe personale favorabile, pentru niciunul dintre inculpaţi, întrucât inculpatul B.T. este implicat (potrivit datelor autorităţilor belgiene) în comiterea unor infracţiuni extrem de grave în ţara de origine, iar inculpaţii A.I. şi R.P., săvârşind anterior infracţiuni de contrabandă cu arme şi muniţii şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor (A.I.) şi ameninţare (R.P.), au fost reabilitaţi.

Faptul că inculpatul B.T. are studii superioare, cunoştinţe de specialitate nu este de natură a convinge instanţa de justeţea pedepsei aplicate acestuia, întrucât acesta a profitat de aceste cunoştinţe pentru săvârşirea faptelor.

În raport de toate aceste criterii concrete expuse anterior, instanţa a apreciat că numai pedepsele cu închisoarea, în regim privativ de libertate, ar răspunde pe deplin scopului pedepselor prev. de art. 52 C. pen., asigurând prevenţia generală şi specială.

Pentru considerentele arătate, cum nici din oficiu nu s-au ivit motive de ordine publică care să atragă casarea hotărârilor recurate, văzând dispoziţiile art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii A.I. şi R.P. împotriva deciziei penale nr. 42/A din 23 iunie 2011 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a dispune obligarea recurenţilor la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii A.I. şi R.P. împotriva deciziei penale nr. 42/A din 23 iunie 2011 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru fiecare inculpat, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 31 ianuarie 2012.

← ICCJ. Decizia nr. 296/2012. Penal. Plângere împotriva...		ICCJ. Decizia nr. 292/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 235/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 250/2012. Penal ICCJ. Decizia nr. 254/2012. Penal ICCJ. Decizia nr. 292/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 296/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 298/2012. Penal ICCJ. Decizia nr. 3/2012. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Contestaţie în anulare - Recurs ICCJ. Decizia nr. 304/2012. Penal. Trafic internaţional de droguri (Legea 143/2000 art. 3). Recurs