ICCJ. Decizia nr. 3135/2012. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 698 din data de 14 decembrie 2011, Judecătoria Buftea, a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei formulată de reprezentantul Ministerului Public. în temeiul art. 334 C. proc. pen. a schimbat încadrarea juridică a faptei, după cum urmează:
- pentru inculpatul F.N., din infracțiunile prevăzute de art. 208 alin. (1)-209 alin. (1) lit. a), g) C. pen. și art. 6 alin. (1) din Legea nr. 289/2005 cu aplicare art. 37 lit. b) și art. 33 lit. a) C. pen. în art. 6 alin. (1) din Legea nr. 289/2005.
- pentru inculpatul N.M., din infracțiunile prevăzute de art. 208 alin. (1)-209 alin. (1) lit. a), g) C. pen. și art. 6 alin. (1) din Legea nr. 289/2005 și art. 243 alin. (1) C. pen. cu aplicare art. 37 lit. a) și art. 33 lit. a) C. pen. în art. 6 alin. (1) din Legea nr. 289/2005,art. 243 alin. (1) C. pen. cu aplicare art. 37 lit. a) și art. 33 lit. a) C. pen.
1. în temeiul art. 6 alin. (1) din Legea nr. 289/2005 cu aplicare art. 3201alin. (7) C. proc. pen. a condamnat inculpatul F.N., la pedeapsa închisorii de 3 (trei) ani. în temeiul art. 81 C. pen., a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de 5 (cinci) ani, stabilit în condițiile art. 82 C. pen. în temeiul art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării. în temeiul art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a ll-a și b) C. pen. în temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
2. în temeiul art. 243 alin. (1) C. pen. cu aplicare art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe inculpatul N.M., la pedeapsa închisorii de 5 (cinci) luni, pentru săvârșirea infracțiunii de rupere de sigilii. în temeiul art. 6 alin. (1) din Legea nr. 289/2005 cu aplicare art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 3 (trei) ani. în temeiul art. 61 C. pen., a menținut beneficiul liberării condiționate privind restul rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 998 din 05 mai 2002 a Judecătoriei Buftea, definitivă prin decizia penală nr. 2456 din 16 decembrie 2002 a Curții de Apel București. A constatat că fapta de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1)-209 alin. (1) lit. g), i) C. pen., pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare prin sentința penală nr. 609 din 06 octombrie 2006 a Judecătoriei Bolintin Vale, definitivă prin decizia penală nr. 358 din 06 martie 2007 a Curții de Apel București este concurentă cu faptele care fac obiectul prezentului dosar. în temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate prin prezenta sentință cu pedeapsa de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 609 din 06 octombrie 2006 a Judecătoriei Bolintin Vale, definitivă prin decizia penală nr. 358 din 06 martie 2007 a Curții de Apel București, urmând ca în final inculpatul N.M. să execute pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare. în temeiul art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), teza a ll-a și b) C. pen. în temeiul art. 36 alin. (3) C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată perioada efectiv executată, de la 15 martie 2006 la data de 25 noiembrie 2008. A luat act că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile. în temeiul art. 189 C. proc. pen. onorariul avocatului din oficiu a dispus a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției în favoarea Baroului București (300 RON în favoarea domnului avocat V.l.). în temeiul art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a obligat inculpații la 400 RON fiecare, cheltuieli judiciare către stat.
S-a reținut că la data de 13 martie 2006, orele 19:00, lucrătorii din cadrul Inspectoratului Județean de Jandarmi Ilfov, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, s-au sesizat din oficiu pentru faptul că pe strada S.I. din orașul Voluntari, județul Ilfov, inculpații F.N. și N.M., descărcau din autoturismul marca D., mai multe baxuri și saci din plastic pe care le depozitau în curtea imobilului de la adresa sus-menționată, respectiv domiciliul inculpatului N.M.
Din constatări a rezultat că o altă persoană necunoscută se afla cu cei doi inculpați, însă aceasta a reușit să fugă.
Lucrătorii Jandarmeriei au procedat la ridicarea din imobilul situat în strada S.I., orașul Voluntari, a unei cantități de 36 baxuri ce conținea hârtie xerox A4, precum și un număr de 21 saci din plastic ce conțineau sodă caustică.
în urma cercetării la fața locului s-a constatat că bunurile mai susmenționate au fost sustrase de cei doi inculpați, din două vagoane de marfă din stația CF Pantelimon, vagon aflat în compunerea tenului.
înainte de săvârșirea faptei, inculpatul N.M. a procedat la ruperea sigiliilor de la cele două vagoane.
Cu ocazia audierii, inculpatul F.N. a recunoscut comiterea faptei și a declarat că la data de 13 martie 2006, aproximativ la ora 16:00, inculpatul N.M. și numitul l.V. i-au propus să meargă cu autoturismul marca D., în stația CF Pantelimon pentru a sustrage bunuri, hotărâre infracțională pe care și-a însușit-o deplasându-se la locul menționat și după ce au rupt sigiliile, au sustras bunurile menționate și le-au încărcat în autoturism, fiind surprinși de către lucrătorii jandarmeriei.
Cu ocazia audierii, inculpatul N.M. nu a recunoscut comiterea faptei.
La data de 14 martie 2006 organele de poliție au procedat la efectuarea unei reconstituiri, situație în care inculpatul F.N. a indicat vagoanele de marfă din care au sustras bunurile.
în cauză, a fost audiat martorul Ș.C., care la data de 13 martie 2006, aproximativ la ora 16:00, a sesizat organele de poliție despre faptul că trei persoane sustrag bunuri din două vagoane de marfă staționate în gara CF Pantelimon, bunuri pe care le așezau în autoturismul susmenționat.
Situația de fapt expusă anterior este susținută și de depoziția martorului M.C., care la data de 13 martie 2006, aproximativ la ora 19:30, a fost de față în momentul în care lucrătorii de jandarmi au ridicat bunurile sustrase de la locuința inculpatului N.M.
Situația de fapt mai sus-reținută a fost probată cu următoarele mijloace de probă: procesul verbal de depistare, procesul verbal de reconstituire și planșele foto anexate, declarațiile martorilor Ș.C. și M.C., toate coroborate cu declarațiile inculpaților F.N. și N.M.
Pe parcursul cercetării judecătorești la termenul de judecată de la data de 25 mai 2011 a fost audiat inculpatul F.N., care a arătat că recunoaște faptele astfel cum au fost reținute în rechizitoriu, solicitând ca judecarea cauzei să se facă în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.
La termenul de judecată de la data de 30 noiembrie 2011 s-a prezentat în fața instanței inculpatul N.M., care a recunoscut comiterea faptelor.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul inculpat N.M. pentru motivele consemnate în partea introductivă.
Prin decizia penală nr. 914 din 10 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a I-a penală, s-a respins, ca nefondat recursul declarat de inculpatul N.M. împotriva sentinței penale nr. 698/2011 a Judecătoriei Buftea.
A fost obligat recurentul la plata sumei de 500 RON, cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 RON, onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților, în mod corect, Tribunalul a avut în vedere criteriile generale de individualizare stabilite de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv dispozițiile părții generale a C. pen. (condițiile răspunderii penale, regimul agravant aplicabil recidivei postcondamnatorii în ceea ce-l privește pe inculpatul N.M.), limitele de pedeapsă stabilite de legea specială și în partea specială a C. pen., gradul de pericol social (comiterea faptei de două persoane împreună, prejudiciul produs și acoperit prin restituire, însă independent de atitudinea inculpaților), modul de săvârșire (prin ruperea de sigilii aplicate pe vagoanele de tren), circumstanțele personale ale inculpaților (cunoscuți cu antecedente penale, fiind anterior condamnați pentru infracțiuni contra patrimoniului, au dovedit perseverența și specializare infracțională și că pedepsele aplicate și executate anterior nu și-au atins scopurile de prevenție specială și reeducare, inculpații având în continuare o atitudine contrară ordinii juridice).
împotriva acestei decizi a declarat recurs inculpatul, susținând că a fost judecat în lipsă, fără a fi legal citat, a fost condamnat pentru săvârșirea a trei fapte concurente deși el a comis doar două fapte și nu cunoaște care este restul de pedeapsă ce urmează a fi executat.
Recursul declarat de inculpat este inadmisibil.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că inculpatul N.M. a fost trimis în judecată și condamnat la pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de rupere de sigilii prev. de art. 243 alin. (1) C. pen. cu aplicare art. 37 lit. a) C. pen. și art. 6 alin. (1) din Legea nr. 289/2005 cu aplicare art. 37 lit. a) C. pen.
S-a reținut în sarcina inculpatului că la data de 13 martie 2006, împreună cu inculpatul F.N. a sustras, din două vagoane de marfă din stația CF Pantelimon, aflate în compunerea trenului, mai multe baxuri și saci din plastic pe care le-au depozitat la domiciliul său.
Lucrătorii Jandarmeriei au procedat la ridicarea din imobilul situat în strada S.I., orașul Voluntari, a unei cantități de 36 baxuri ce conținea hârtie xerox A4, precum și un număr de 21 saci din plastic ce conțineau sodă caustică.
S-a mai reținut că înainte de săvârșirea faptei, inculpatul N.M. a procedat la ruperea sigiliilor de la cele două vagoane.
Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor astfel cum au fost reținute de instanța de fond.
împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, deși hotărârea atacată este definitivă.
Potrivit dispozițiilor art. 3851C. proc. pen., sunt susceptibile de reformare pe calea recursului, exclusiv hotărârile judecătorești nedefinitive, determinate de lege.
în cauză, inculpatul a declarat recurs împotriva unei hotărâri definitive, pronunțată în calea de atac a recursului, cale de atac care nu întrunește cerințele textului menționat și ca atare nu este admisibilă potrivit dreptului comun.
Or, recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea penală, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și din acest motiv apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Așa fiind, recursul declarat de inculpat este inadmisibil și urmează a fi respins în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen.
Potrivit dispozițiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3148/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3083/2012. Penal → |
|---|
