ICCJ. Decizia nr. 3845/2012. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3845/2012
Dosar nr. 3325/109/2012
Şedinţa publică din 22 noiembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 482 din 14 iunie 2012, Tribunalul Argeş, a admis cererea formulată de inculpata M.S. în temeiul dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen.
A condamnat inculpata M.S., fiica lui T. şi F., născută în Bucureşti, sector 3, domiciliată în Bucureşti, sector 3, str. Lt.S.M., în prezent deţinută în Penitenciarul Colibaşi, la 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută şi pedepsită de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, modificată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
A făcut aplicaţia dispoziţiilor prevăzute de art. 71 C. pen., privind pedeapsa accesorie, în limitele prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
A menţinut starea de arest a inculpatei şi s-a dedus arestul preventiv, începând cu data de 30 martie 2012 precum şi perioada reţinerii de 24 de ore.
S-a dispus confiscarea cantităţii de 0,30 gr. heroină şi 0,26 gr. substanţă ce conţine heroină, cafeină şi paracetamol, aflate în Camera de corpuri delicte a I.G.P.R.; tot astfel, şi confiscarea sumei de 200 RON, prin obligarea inculpatei la plata către stat a acesteia.
Pentru a se pronunţa astfel, prima instanţa a reţinut, în esenţă, că inculpata M.S., în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la data de 27 martie 2012 a vândut colaboratorului desemnat în cauză 5 punguţe din material plastic ce conţineau heroină contra sumei de 200 RON, iar la data de 29 martie 2012 a vândut aceluiaşi colaborator 9 punguţe din material plastic ce conţineau heroină contra sumei de 320 RON, iar cu prilejul percheziţiei corporale a inculpatei fiind identificate alte 10 doze de heroină, deţinute de acesta în vederea comercializării.
Situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatei au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză, respectiv denunţul formulat de numitul E.R.M., procese-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire desemnat în cauză şi de colaboratorul acestuia, de supraveghere operativă, planşe foto, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 5 aprilie 2012, întocmit de Laboratorul central de analiză şi profil al drogurilor, din care rezultă că cele 5 punguţe cântăreau 0,28 gr. şi conţineau heroină cu o concentraţie de 18,7%, precum şi declaraţiile inculpatei.
La termenul din 12 iunie 2012 inculpata prezentă în instanţă şi în prezenţa apărătorului a arătat că recunoaşte săvârşirea faptei aşa cum a fost reţinută prin actul de sesizare, solicitând aplicarea în cauză a dispoziţiilor prevăzute de art. 3201 C. proc. pen. şi respectiv ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.
Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie prin Decizia penală nr. 89/A din 6 septembrie 2012 a admis apelul declarat de inculpata M.S. (fiica lui T. şi F., născută în Bucureşti, sector 3, str.Lt.S.M., deţinută în Penitenciarul Colibaşi), împotriva Sentinţei penale nr. 482 din 14 iunie 2012, pronunţată de Tribunalul Argeş, secţia penală, în Dosarul nr. 3325/109/2012.
A desfiinţat în parte sentinţa în sensul că a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 74 lit. a) C. pen., reducând pedeapsa principală de la 7 ani la 5 ani.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei, precum şi starea de arest a inculpatei, deducând la zi arestul preventiv.
În motivarea soluţiei, instanţa de control judiciar a reţinut că la stabilirea şi aplicarea pedepsei, se ţine seama de gradul concret de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, criterii care îndreptăţeau instanţa să reţină în favoarea inculpatei circumstanţa atenuată prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen., respectiv "conduita bună a făptuitorului înainte de săvârşirea infracţiunii".
Totodată, din dosarul cauzei a rezultat că inculpata este la prima încălcare a legii penale, iar anterior săvârşirii faptei a avut o conduită pozitivă, deşi are un grad de instrucţie scăzut (două clase).
Împotriva sus-menţionatei decizii a declarat recurs inculpata M.S. pentru cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei atacate şi stabilirea unei pedepse într-un cuantum mai redus, astfel încât să fie posibilă aplicarea dispoziţiilor art. 86 C. pen.
În acest sens a susţinut că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea acesteia în regim de detenţie, solicitând a se avea în vedere circumstanţele sale personale, gradul scăzut de instrucţie, lipsa antecedentelor penale, precum şi faptul că a conştientizat gravitatea faptei săvârşite.
Recursul este nefondat.
Analizând decizia atacată prin prisma motivului de recurs invocat, Înalta Curte constată că pedeapsa aplicată inculpatei de către instanţa de control judiciar este legală şi temeinică.
În mod just, instanţa de apel a desfiinţat în parte sentinţa în sensul că a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 74 lit. a) C. pen., reducând pedeapsa principală de la 7 ani la 5 ani.
În raport de această nouă individualizare a pedepsei, sub aspectul cuantumului aplicat, Înalta Curte constată că la stabilirea pedepsei s-au avut în vedere gradul de pericol social al acestui gen de fapte, împrejurările concrete în care acestea au fost comise, modalitatea de săvârşire, recrudescenţa lor, precum şi circumstanţele personale ale inculpatei.
Astfel, în mod corect s-a reţinut că aplicarea circumstanţelor atenuante în privinţa inculpatei se justifică, având în vedere faptul că aceasta este o persoană tânără, a avut o conduită bună înainte de săvârşirea faptelor, anterior nu a mai fost condamnată pentru alte fapte penale, fiind fără antecedente penale şi a avut o comportare sinceră în cadrul procesului penal, beneficiind de procedura simplificată prevăzută de art. 3201 C. proc. pen.
Faţă de toate aceste aspecte, se apreciază că pedeapsa aplicată de instanţa de control judiciar a fost just individualizată, potrivit criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), corespunzând scopului educativ-preventiv prevăzut de art. 52 C. pen., astfel că nu se justifică reaprecierea cuantumului acesteia şi nici schimbarea modalităţii de executare.
Ca atare, după verificarea cauzei şi în raport de dispoziţiile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., recursul fiind nefondat, Curtea urmează a-l respinge conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. şi a dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata M.S. împotriva Deciziei penale nr. 89/A din 6 septembrie 2012 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Deduce din pedeapsa aplicată recurentei inculpate, durata reţinerii şi arestării preventive de la 29 martie 2012 la 22 noiembrie 2012.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 22 noiembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2131/2012. Penal. Infracţiuni de corupţie... | ICCJ. Decizia nr. 3847/2012. Penal → |
|---|
