ICCJ. Decizia nr. 865/2012. Penal

Decizii penale ICCJ 2012

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.865/2012

Dosar nr. 5708/62/2011/a2

Şedinţa publică din 21 martie 2012

Asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea de şedinţă din data de 13 martie 2012 pronunţată în dosarul nr. 5708/62/2011/a2 Curtea de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 300² C. proc. pen. raportat la art. 160^b alin. (1) şi (3) C. proc. pen., a menţinut arestarea preventivă a inculpaţilor: S.I. deţinut în baza mandatului de arestare preventivă din 25 noiembrie 2010 emis de Tribunalul Braşov; O.R.M. deţinut în baza mandatului de arestare preventivă din 25 noiembrie 2010 emis de Tribunalul Braşov şi M.C. deţinut în baza mandatului de arestare preventivă din 25 noiembrie 2010 emis de Tribunalul Braşov.

Instanţa, a verificat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaţilor S.I., O.R.M. şi M.C. la acest moment procesual, şi a reţinut următoarele:

Inculpaţii au fost privaţi de libertate prin încheierea nr. 52 din 25 noiembrie 2010 a Tribunalului Braşov, pentru faptul că în cursul nopţii de 23/24 noiembrie 2010, împreună cu inculpatul G.A., s-au deplasat cu autoturismul condus de S.I. la SC A.B. SA, unde, în timp ce inculpatul S.I. a rămas afară asigurând paza, inculpaţii au pătruns în interiorul societăţii purtând cagule pe faţă şi mănuşi în mâini, l-au imobilizat pe un scaun pe paznicul I.D. pe care l-au legat de mâini şi de picioare cu cabluri de alimentare, după care au început să caute bunuri pe care să le sustragă; fiind surprinşi de către organele de poliţie inculpaţii au fugit; s-a apreciat că această faptă ar putea constitui infracţiunea de tentativă la tâlhărie, prevăzută de art. art. 20 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (2¹) lit. a) şi b) C. pen.

Temeiurile arestării preventive le-au constituit cazurile prevăzute de art. 148 lit. d) şi f) C. proc. pen.

Prin hotărâri succesive ale instanţelor de judecată, s-a apreciat, în privinţa inculpaţilor S.M., O.R. şi M.C., că temeiurile privării de libertate au subzistat în timp, inclusiv după trimiterea în judecată a inculpaţilor pentru faptele pentru care au fost arestaţi preventiv.

Prin rechizitoriul din data de 20 aprilie 2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – S.T.B., s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaţilor S.I., pentru comiterea infracţiunilor de „constituire a unui grup infracţional organizat" prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003; tentativă la „ furt calificat " prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (faptă săvârşită la data de 05/06 aprilie 2009 în dauna A.L.P.S.); „furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (faptă săvârşită la data de 14/15 iunie 2009, în dauna S.R.E. din comuna Belin judeţul Covasna); „furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (faptă săvârşită la data de 25/26 iunie 2009, în dauna SC P. SRL Braşov); „furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (săvârşită la data de 21/22 iulie 2009 în dauna SC M.M.C. SRL); „furt calificat cu consecinţe deosebit de grave" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), c), g) şi i) şi alin. (4) C. pen. (faptă săvârşită la data de 09/10 septembrie 2009, în dauna SC R. SRL Braşov); „tâlhărie" prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b) şi alin. (2¹) lit. a), b) şi e) C. pen. (săvârşită la data de 12/13 septembrie 2010, în dauna SC H.L.V. T. SRL şi SC W. SRL); complicitate la „furt calificat" prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (faptă săvârşită la data de 11/12 noiembrie 2010, în dauna SC G.G. SRL) şi complicitate la „tentativă la tâlhărie" prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 20 C. pen. combinat cu art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b) şi alin. (2¹) lit. a), b) C. pen. (faptă săvârşită la data de 23/24 noiembrie 2010, în dauna SC A.B. SA), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; O.R.M., pentru comiterea infracţiunilor de „constituire a unui grup infracţional organizat" prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 3 9/2003; „furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (faptă comisă în data de 25 iunie 2009, în dauna SC P. SRL); „furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), 4 acte materiale (fapte comise în data de 08 iulie 2009, în dauna SC T.M. SRL, SC A.S.C. SRL, SC M.V.D.P. SRL şi SC E.M. SRL); „furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. ( faptă comisă la data de 05 august 2009, în dauna SC A.T.C. A.T.C. SA); „furt calificat cu consecinţe deosebit de grave" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), c), g) şi i), alin. (4) C. pen. (faptă comisă în data de 09 septembrie 2009, în dauna SC R. SRL); „tâlhărie" prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (2¹) lit. a) şi b) C. pen. (faptă comisă la data de 02 noiembrie 2010, în dauna SC D.M.P. SRL); „furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), b), c), g) şi i) C. pen. (săvârşită la data de 11 noiembrie 2010 în dauna SC G.G. SRL); „tentativă la tâlhărie" prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b) şi alin. (2¹) lit. a) şi b) C. pen. (faptă comisă la data de 23 noiembrie 2010, în dauna SC A.B. SA); „tâlhărie" prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b), alin. (2¹) lit. a) şi b) C. pen. (faptă comisă la data de 06 septembrie 2010 în dauna SC S. SA); „furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. şi „distrugere" prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. (faptă comisă la data de 10 septembrie 2010 în dauna SC A.G. SRL); „furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (faptă comisă la data de 10 septembrie 2010 SC C.M.P. SRL); „tâlhărie" prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b), alin. (2¹) lit. a), b) şi e) C. pen. (faptă comisă la data de 12 septembrie 2010 în dauna SC H.L.V. T. SRL) şi „furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (săvârşită la data de 14 octombrie 2010, în dauna SC T. SA), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; M.C., pentru comiterea infracţiunilor de „constituire a unui grup infracţional organizat" prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003; „tâlhărie" prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (2¹) lit. a) şi b) C. pen. (faptă comisă la data de 02 noiembrie 2010, în dauna SC D.M.P. SRL); „furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), b), c), g) şi i) C. pen. (săvârşită la data de 11 noiembrie 2010 în dauna SC G.G. SRL); „tentativă la tâlhărie" prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b) şi alin. (2¹) lit. a) şi b) C. pen. (faptă comisă la data de 23 noiembrie 2010, în dauna SC A.B. SA); „tâlhărie" prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b), alin. (2¹) lit. a) şi b) C. pen. (faptă comisă la data de 06 septembrie 2010 în dauna SC S. SA); „furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. şi „distrugere" prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. (faptă comisă la data de 10 septembrie 2010 în dauna SC A.G. SRL); „furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (faptă comisă la data de 10 septembrie 2010 SC C.M.P. SRL); „tâlhărie" prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b), alin. (2¹) lit. a), b) şi e) C. pen. (faptă comisă la data de 12 septembrie 2010 în dauna SC H.L.V. T. SRL); complicitate la „furt calificat" prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) din C. pen. (săvârşită la data de 14 octombrie 2010, în dauna SC T. SA., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP); G.A., pentru comiterea infracţiunilor de „constituire a unui grup infracţional organizat" prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 3 9/2003; „furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (faptă comisă la data de 25 iunie 2009, în dauna SC P. SRL); „tâlhărie" prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (2¹) lit. a) şi b) C. pen. (faptă comisă la data de 02 noiembrie 2010, în dauna SC D.M.P. SRL din Braşov); „tentativă la tâlhărie" prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b) şi alin. (2¹) lit. a) şi b) C. pen. (faptă comisă la data de 23 noiembrie 2010, în dauna SC A.B. SA); „furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (săvârşită la data de 14 octombrie 2010, în dauna SC T. SA), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Totodată, prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de deţinere (arestaţi în altă cauză) a inculpaţilor M.I., pentru comiterea infracţiunilor de „constituire a unui grup infracţional organizat" prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003; tentativă la infracţiunea de „furt calificat" prevăzută de art. 20 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (faptă comisă în noaptea de 05 aprilie 2009 în dauna SC C.A. SRL), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi M.I.D., pentru comiterea infracţiunilor de „constituire a unui grup infracţional organizat" prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003 şi „furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (săvârşită la data de 21 iulie 2009 în dauna SC M.M.C. SRL), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP)

De asemenea, prin rechizitoriu s-a mai dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor A.P., pentru comiterea infracţiunilor de „constituire a unui grup infracţional organizat" prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003 şi „furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (faptă comisă la data de 04 martie 2009, în dauna SC V.I. SRL din Braşov), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; G.M.R., pentru comiterea infracţiunilor de „constituire a unui grup infracţional organizat" prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003 şi „furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), 4 acte materiale (faptă comisă la data de 08 iulie 2009, în dauna SC T.M. SRL, SC A.S.C. SRL, SC M.D.V. P. SRL şi SC E.M. SRL din Braşov), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. şi M.A.I., pentru comiterea infracţiunilor de „constituire a unui grup infracţional organizat" prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003 şi „furt calificat" prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (săvârşită la data de 14 octombrie 2010, în dauna SC T. SA), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Prin sentinţa penală nr. 324/ S din 25 noiembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Braşov în dosar penal nr. 5708/62/20011, în temeiul art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003, reţinută în sarcina inculpaţilor S.I., O.R.M., M.C., G.A., M.I., M.I.D., A.P., G.M.R. şi M.A.I., în infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., precum şi schimbarea încadrării juridice a faptei de furt calificat cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), c), g), i) şi alin. (4) C. pen. (faptă săvârşită la data de 09 septembrie 2009, în dauna SC R. SRL Braşov), reţinută în sarcina inculpaţilor S.I. şi O.R.M., în infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), c), g) şi i) C. pen. În temeiul art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului S.I. la o pedeapsă de 5 ani închisoare. În temeiul art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., acelaşi inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat (fapta săvârşită la data de 14 iunie 2009, în dauna S.R.E.).

În temeiul art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 20 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b) şi alin. (2¹) lit. a) şi b) C. pen., s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 7 ani închisoare, pentru infracţiunea de complicitate la tentativa de tâlhărie (fapta săvârşită în dauna SC A.B. SA). În temeiul art. 20 raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., S.I. a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la furt calificat (faptă săvârşită la data de 05 aprilie 2009 în dauna A.L.P.S.). În temeiul art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele menţionate anterior au fost contopite, aplicând pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, care a fost sporită cu 2 ani închisoare, urmând ca inculpatul S.I. să execute în final pedeapsa de 9 ani închisoare. În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din pedeapsa aplicată a fost dedusă perioada reţinerii şi arestării preventive, de la 23 septembrie 2009 la 22 octombrie 2009 şi de la 24 noiembrie 2010 la zi.

Prin aceeaşi sentinţă, S.I. a fost achitat, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), c), g) şi i) C. pen. (faptă săvârşită la data de 09 septembrie 2009, în dauna SC R. SRL), tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b) şi alin. (2¹) lit. a), b) şi e) C. pen. (faptă săvârşită la data de 12 septembrie 2010, în dauna SC. H.L.V. T. SRL şi SC W. SRL), furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (faptă săvârşită la data de 25 iunie 2009, în dauna SC P. SRL Braşov), furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (faptă săvârşită la data de 21 iulie 2009 în dauna SC M.M.C. SRL), complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (faptă săvârşită la data de 11 noiembrie 2010, în dauna SC G.G. SRL). În temeiul art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., Tribunalul Braşov a hotărât condamnarea inculpatului O.R. la o pedeapsă de 5 ani închisoare. În temeiul art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat (faptă comisă la data de 05 august 2009, în dauna SC A.T.C. A.T.C. SA), iar în temeiul art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), c), g) şi i) inculpatul O.R. a fost la o pedeapsă de 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat (faptă comisă în data de 09 septembrie 2009, în dauna SC R. SRL din Braşov). În temeiul art. 20C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (2¹) lit. a) şi b) C. pen., aceluiaşi inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru infracţiunea tentativa la tâlhărie (fapta săvârşită la data de 23 noiembrie 2010, în dauna SC A.B. SA), iar în temeiul art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (2¹) lit. a), b) şi e) C. pen., la o pedeapsă de 10 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie (faptă comisă la data de 12 septembrie 2010 în dauna SC H.L.V. T. SRL). În temeiul art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele menţionate anterior au fost contopite, aplicându-se pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare, care a fost sporită cu 2 ani închisoare, urmând ca inculpatul O.R.M. să execute în final pedeapsa de 12 ani închisoare. În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din pedeapsa aplicată a fost dedusă perioada reţinerii şi arestării preventive, de la 23 septembrie 2009 la 22 octombrie 2009 şi de la 24 noiembrie 2010 la zi.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., prima instanţă a dispus achitarea inculpatului O.R.M. pentru săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (2¹) lit. a) şi b) C. pen. (faptă comisă la data de 02 noiembrie 2010, în dauna SC D.M.P. SRL), de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (faptă comisă în data de 25 iunie 2009, în dauna SC P. SRL Braşov), de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), (4 acte materiale, comise în data de 08 iulie 2009, în dauna SC T.M. SRL, SC A.S.C. SRL, SC M.D.V. P. SRL şi SC E.M. SRL din Braşov de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), b), c), g) şi i) C. pen. (săvârşită la data de 11 noiembrie 2010 în dauna SC G.G. SRL), de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b), alin. (2¹) lit. a) şi b) C. pen. (faptă comisă la data de 06 septembrie 2010 în dauna SC S. SA), de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. şi distrugere, prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. (fapte comise la data de 10 septembrie 2010 în dauna SC A.G. SRL), de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (faptă comisă la data de 10 septembrie 2010 în dauna SC C.M.P. SRL), de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (săvârşită la data de 14 octombrie 2010, în dauna SC T. SA).

În temeiul art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), Tribunalul Braşov a dispus condamnarea inculpatului M.C. la o pedeapsă de 3 ani închisoare. În temeiul art. 20 C. pen. combinat cu art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b) şi alin. (2¹) lit. a) şi b) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), acelaşi inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare, pentru infracţiunea de tentativă la tâlhărie (faptă săvârşită la data de 23 noiembrie 2010, în dauna SC A.B. SA).

În temeiul art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele menţionate anterior au fost contopite, aplicând pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, care a fost sporită cu un an închisoare, urmând ca inculpatul M.C. să execute în final pedeapsa de 8 ani închisoare. În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din pedeapsa aplicată a fost dedusă perioada reţinerii şi arestării preventive, de la 24 noiembrie 2010 la zi. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., prima instanţă a dispus achitarea inculpatului M.C. pentru infracţiunile de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (2¹) lit. a) şi b) C. pen. (faptă comisă la data de 02 noiembrie 2010, în dauna SC D.M.P. SRL din Braşov), de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b), alin. (2¹) lit. a), b) şi e) C. pen. (faptă comisă la data de 12 septembrie 2010 în dauna SC H.L.V. T. SRL), de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), b), c), g) şi i) C. pen. (săvârşită la data de 11 noiembrie 2010 în dauna SC G.G. SRL), de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b), alin. (2¹) lit. a) şi b) C. pen. (faptă comisă la data de 06 septembrie 2010 în dauna SC S. SA), de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. şi distrugere, prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. (fapte comise la data de 10 septembrie 2010 în dauna SC A.G. SRL), de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (faptă comisă la data de 10 septembrie 2010 SC C.M.P. SRL), de complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (săvârşită la data de 14 octombrie 2010, în dauna SC T. SA). De asemenea, prin sentinţa menţionată au fost dispuse soluţii şi în privinţa inculpaţilor care nu au fost privaţi de libertate.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.I.I.C.O.T. – S.T.B. şi inculpaţii O.R.M., M.C., S.I., A.P., M.I. şi G.A., cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 11 ianuarie 2012.

În prezent, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu s-au modificat, analiza probelor administrate în faza de urmărire penală şi în cursul cercetării judecătoreşti conducând la concluzia că există probe şi indicii temeinice că inculpaţii ar fi putut săvârşi fapte prevăzute de legea penală.

În raport cu limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile de a căror comitere au fost acuzaţi, observând natura acestor fapte, gradul deosebit de ridicat de pericol social al acestora rezultat din modalitatea de săvârşire, caracterul organizat, consecinţele care ar fi putut fi produse, precum şi datele care caracterizează persoana inculpaţilor s-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile necesare pentru a putea reţine în continuare, ca temei al privării de libertate, dispoziţiile art. 148 lit. f) C. proc. pen.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul M.C., în plus de argumentele anterior precizate, din actele dosarului a rezultat, pe de o parte, împrejurarea că ar fi comis prezentele fapte în stare de recidivă postexecutorie, situaţie care, deşi nu constituie un temei al menţinerii unei persoane în stare de arest preventiv, este de natură să întărească concluzia instanţei în sensul pericolului pentru ordinea publică pe care l-ar putea prezenta lăsarea în libertate a acestei persoane care, confruntată fiind anterior cu legea penală, nu a înţeles să îşi conformeze conduita normelor de convieţuire socială.

În condiţiile în care inculpaţii au fost deja condamnaţi în primă instanţă, există mai mult decât o presupunere rezonabilă că ar fi putut săvârşi faptele pentru care sunt cercetaţi, fapte cu un grad ridicat de pericol social, ce aduc atingere patrimoniului şi integrităţii corporale a persoanei şi care justifică, prin natura lor şi modalitatea în care se reţine că ar fi fost comise, aprecierea că lăsarea în libertate a inculpaţilor, la acest moment, ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Este în continuare incident şi cazul prevăzut de art. 148 lit. d) C. proc. pen. întrucât inculpaţii S.I., O.R.M., M.C., în timp ce erau cercetaţi pentru alte fapte penale, pentru care au şi fost arestaţi preventiv, după punerea lor în libertate au săvârşit faptele ce fac obiectul prezentului dosar. Circumstanţele personale ale inculpaţilor, respectiv faptul că aceştia erau angajaţi, au familie s-a apreciat că nu sunt suficiente pentru a conchide că se pot lua faţă de aceştia şi alte măsuri preventive, de mai puţină gravitate, având în vedere tocmai cele expuse mai sus.

Relativ la starea de sănătate invocată de inculpatul S.I., Curtea a reţinut că reprezintă doar unul din criteriile de care se ţine seama la alegerea măsurii preventive, enumerate de art. 136 alin. (8) C. proc. pen., insuficient însă în raport cu gradul de pericol social al faptelor de care acesta este acuzat să justifice, cel puţin în acest moment, înlocuirea măsurii privative de libertate cu una din măsurile restrictive, reglementate prin art. 145 C. proc. pen., respectiv, art. 145¹ C. proc. pen. Sub aspectul duratei măsurii preventive, având în vedere gradul de complexitate a cauzei, care a impus un probatoriu vast în cursul urmăririi penale şi în faţa primei instanţe, s-a apreciat că se înscrie în limitele duratei rezonabile, fiind astfel conformă cu dispoziţiile art. 5 paragraf 3 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, nefiind de natură să aducă atingere prezumţiei de nevinovăţie de care inculpaţii beneficiază până la pronunţarea unei hotărâri definitive asupra acuzaţiilor care li se aduc. Toate aceste argumente demonstrează că, cel puţin la acest moment, în cauză temeiurile aflate la baza privării de libertate nu au încetat să existe şi nici nu s-au schimbat, astfel încât solicitările inculpaţilor de revocare sau de înlocuire a măsurii privative de libertate sunt nefondate, în cauză impunându-se a fi menţinută arestarea lor preventivă, în baza art. 300² raportat la art. 160^b alin. (3) C. proc. pen.

Împotriva acestei încheieri în termen legal, au declarat recurs inculpaţii S.I., O.R.M. şi M.C., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Examinând recursurile declarate de inculpaţii S.I., O.R.M. şi M.C. sub toate aspectele, conform art. 385⁶ alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, apreciază că acestea sunt nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta.

Din examinarea lucrărilor dosarului, se constată că, prin sentinţa penală nr. 324/ S din 25 noiembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Braşov în dosar penal nr. 5708/62/20011, în temeiul art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 5 din Legea nr. 39/2003, reţinută în sarcina inculpaţilor S.I., O.R.M., M.C., G.A., M.I., M.I.D., A.P., G.M.R. şi M.A.I., în infracţiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., precum şi schimbarea încadrării juridice a faptei de furt calificat cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), c), g), i) şi alin. (4) C. pen. (faptă săvârşită la data de 09 septembrie 2009, în dauna SC R. SRL), reţinută în sarcina inculpaţilor S.I. şi O.R.M., în infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), c), g), i) C. pen. în temeiul art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., s-a dispus condamnarea inculpatului S.I. la o pedeapsă de 5 ani închisoare. În temeiul art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., acelaşi inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat (fapta săvârşită la data de 14 iunie 2009, în dauna S.R.E. din comuna Belin, judeţul Covasna).

În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din pedeapsa aplicată a fost dedusă perioada reţinerii şi arestării preventive, de la 23 septembrie 2009 la 22 octombrie 2009 şi de la 24 noiembrie 2010 la zi.

În temeiul art. 8 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 323 C. pen., Tribunalul Braşov a hotărât condamnarea inculpatului O.R. la o pedeapsă de 5 ani închisoare.

În temeiul art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la o pedeapsă de 6 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat (faptă comisă la data de 05 august 2009, în dauna SC A.T.C. A.T.C. SA), iar în temeiul art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), c), g) şi i) inculpatul O. a fost la o pedeapsă de 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat (faptă comisă în data de 09 septembrie 2009, în dauna SC R. SRL).

În temeiul art. 20 C. pen. raportat la art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b) şi alin. (2¹) lit. a) şi b) C. pen., aceluiaşi inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru infracţiunea tentativa la tâlhărie (fapta săvârşită la data de 23 noiembrie 2010, în dauna SC A.B. SA), iar în temeiul art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b) şi alin. (2¹) lit. a), b) şi e) C. pen., la o pedeapsă de 10 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie (faptă comisă la data de 12 septembrie 2010 în dauna SC H.L.V. T. SRL).

În temeiul art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen., pedepsele menţionate anterior au fost contopite, aplicându-se pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare, care a fost sporită cu 2 ani închisoare, urmând ca inculpatul O.R.M. să execute în final pedeapsa de 12 ani închisoare.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., prima instanţă a dispus achitarea inculpatului O.R.M. pentru săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (2¹) lit. a) şi b) C. pen. (faptă comisă la data de 02 noiembrie 2010, în dauna SC D.M.P. SRL), de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (faptă comisă în data de 25 iunie 2009, în dauna SC P. SRL), de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), (4 acte materiale, comise în data de 08 iulie 2009, în dauna SC T.M. SRL, SC A.S.C. SRL, SC M.D.V. P. SRL şi SC E.M. SRL de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), b), c), g) şi i) C. pen. (săvârşită la data de 11 noiembrie 2010 în dauna SC G.G. SRL), de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b), alin. (2¹) lit. a) şi b) C. pen. (faptă comisă la data de 06 septembrie 2010 în dauna SC S. SA), de furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. şi distrugere, prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. (fapte comise la data de 10 septembrie 2010 în dauna SC A.G. SRL), de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (faptă comisă la data de 10 septembrie 2010 în dauna SC C.M.P. SRL), de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (săvârşită la data de 14 octombrie 2010, în dauna SC T. SA).

În temeiul art. 20 C. pen. combinat cu art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a), b) şi alin. (2¹) lit. a), b) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), acelaşi inculpat a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare, pentru infracţiunea de tentativă la tâlhărie (faptă săvârşită la data de 23 noiembrie 2010, în dauna SC A.B. SA).

În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din pedeapsa aplicată a fost dedusă perioada reţinerii şi arestării preventive, de la 24 noiembrie 2010 la zi. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., prima instanţă a dispus achitarea inculpatului M.C. pentru infracţiunile de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b) şi alin. (2¹) lit. a) şi b) C. pen. (faptă comisă la data de 02 noiembrie 2010, în dauna SC D.M.P. SRL din Braşov), de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b), alin. (2¹) lit. a), b) şi e) C. pen. (faptă comisă la data de 12 septembrie 2010 în dauna SC H.L.V. T. SRL), de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), b), c), g) şi i) C. pen. (săvârşită la data de 11 noiembrie 2010 în dauna SC G.G. SRL), de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. a) şi b), alin. (2¹) lit. a) şi b) C. pen. (faptă comisă la data de 06 septembrie 2010 în dauna SC S. SA), de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. şi distrugere, prevăzută de art. 217 alin. (1) C. pen. (fapte comise la data de 10 septembrie 2010 în dauna SC A.G. SRL), de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (faptă comisă la data de 10 septembrie 2010 SC C.M.P. SRL), de complicitate la furt calificat, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) C. pen. (săvârşită la data de 14 octombrie 2010, în dauna SC T. SA). De asemenea, prin sentinţa menţionată au fost dispuse soluţii şi în privinţa inculpaţilor care nu au fost privaţi de libertate.

Împotriva inculpaţilor S.I., O.R.M. şi M.C. a fost luată măsura reţinerii la data de 24 noiembrie 2010, iar ulterior au fost arestaţi preventiv.

Ţinând seama de probele cauzei-probe din care a rezultat presupunerea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit faptele pentru care au fost trimişi în judecată, şi faţă de care s-a şi dispus măsura arestării preventive, măsură care a fost menţinută de către instanţă în continuare, apare ca justificată.

La acest moment, Înalta Curte, nu a analizat probele ce au fost administrate în faza de urmărire penală şi la cercetarea judecătorească, şi nici nu a tras concluzii referitoare la vinovăţia sau nevinovăţia inculpaţilor întrucât s-ar fi antepronunţat.

Înalta Curte, consideră că în ceea ce îi priveşte pe inculpaţi, subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, temeiuri prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen. precum, respectiv pedepsele prevăzute pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor sunt mai mari de 4 ani şi există probe certe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică cât şi cel prevăzut de art. 148 lit. d) C. proc. pen., întrucât inculpaţii S.I., O.R.M., M.C., în timp ce erau cercetaţi pentru alte fapte penale, pentru care au şi fost arestaţi preventiv, după punerea lor în libertate au săvârşit faptele ce fac obiectul prezentului dosar.

Astfel, conform art. 300² C. proc. pen., în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest preventiv, instanţa este datoare să verifice din oficiu, legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive înainte de expirarea duratei arestării preventive. Din actele şi lucrările dosarului rezultă că instanţa Curţii de Apel Braşov s-a conformat acestor dispoziţii legale.

De asemenea, dacă constată că temeiurile ce au determinat arestarea preventivă au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune prin încheiere, revocarea arestării preventive şi punerea de îndată în libertate a inculpatului.

Conform dispoziţiilor art. 160^b alin. (3) C. proc. pen., când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanţa dispune, prin încheiere motivată, menţinerea arestării preventive.

Prin încheierea atacată, instanţa de apel, constatând că aceste dispoziţii procedurale sunt aplicabile în cauză, pentru că există motive verosimile de a bănui că inculpaţii S.I., O.R.M. şi M.C., au comis faptele pentru care au fost trimişi în judecată, pentru care pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de patru ani, iar lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, a dispus menţinerea arestării preventive a inculpaţilor.

Astfel, de la termenul la care s-a verificat şi menţinut starea de arest nu au apărut elemente noi care să modifice temeiurile avute în vedere la menţinerea măsurii, existând indicii suficiente că inculpaţii au săvârşit faptele pentru care se află în faţa instanţei, de asemenea, se menţin aceste temeiuri şi cu privire la pericolul concret pentru ordinea publică, inculpaţii, fiind bănuiţi că au săvârşit infracţiuni grave, având în vedere împrejurările comiterii faptei, natura, gravitatea şi pericolul social ridicat al unor astfel de infracţiuni.

Poziţia procesuală a inculpaţilor a fost avută în vedere la stabilirea pedepselor, iar alte circumstanţe personale ce pot fi avute în vedere nu se regăsesc în privinţa inculpaţilor.

Înalta Curte reţine că încheierea instanţei de apel este legală şi justificată.

Astfel, potrivit art. 5 pct. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la cazurile de excepţie în care o persoană poate fi lipsită de libertate, inculpatul a fost iniţial reţinut în vederea aducerii în faţa autorităţilor judiciare competente existând motive verosimile de a bănui că au săvârşit o infracţiune (lit. c)).

Ulterior măsura arestării a fost prelungită pe baza încheierilor pronunţate de un tribunal competent (art. 5 pct. 1 lit. a) din Convenţie), în speţă în temeiul încheierilor pronunţate de către Tribunalul Braşov şi încheierea recurată pronunţată de Curtea de Apel Braşov prin care s-a menţinut starea de arest a inculpaţilor, încheiere pronunţată în dosarul nr. 5708/62/2011/a2.

Aşadar, Înalta Curte, consideră că menţinerea arestării preventive a inculpaţilor este justificată, întrucât subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, temeiuri prevăzute de art. 148 lit. f) şi d) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 356/2006, respectiv pedeapsa pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor este mai mare de 4 ani şi există probe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Totodată, Curtea a apreciat că sunt în continuare îndeplinite cerinţele art. 136 alin. (1) C. proc. pen., potrivit cărora, în cauzele privitoare la infracţiuni pedepsite cu detenţiunea pe viaţă sau cu închisoare, pentru a se asigura buna desfăşurare a procesului penal ori pentru a se împiedica sustragerea învinuitului sau inculpatului de la urmărirea penală, de la judecată ori de la executarea pedepsei, se poate lua faţă de acesta una din următoarele măsuri preventive: 1) reţinerea; b) obligarea de a nu părăsi localitatea; c) obligarea de a nu părăsi ţara; d) arestarea preventivă.

Având în vedere faptul că măsurile preventive aduc atingere libertăţii individuale, consfinţită ca un drept fundamental al persoanei, legiuitorul a instituit garanţiile juridice necesare care să împiedice orice abuz în luarea şi menţinerea măsurilor preventive.

În reglementarea acestora, se recomandă instituirea unui grad diferenţiat de constrângere a libertăţii individuale sau a altor drepturi şi libertăţi, astfel încât să poată fi aleasă, în funcţie de fiecare cauză concretă, măsura preventivă care poate asigura scopul urmărit prin cea mai redusă constrângere.

Individualizarea măsurii preventive este lăsată întotdeauna la latitudinea judecătorului, respectiv instanţei în cursul judecăţii, pentru a aprecia dacă măsura obligării de a nu părăsi ţara sau localitatea este suficientă sau se impune luarea, respectiv menţinerea faţă de inculpat a măsurii arestării preventive.

Detenţia provizorie poate fi menţinută atunci când instanţa constată insuficienţa măsurii obligării de a nu părăsi ţara sau localitatea, cu respectarea, pe toată durata procesului, a principiului proporţionalităţii între măsura preventivă şi gravitatea faptei respectiv a făptuitorului.

Din perspectiva C.E.D.O., în art. 5 paragraful 3 se arată că orice persoană arestată sau deţinută, în condiţiile prevăzute de paragraful 1 lit. c) din prezentul articol, are dreptul de a fi judecat într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul procedurii. Punerea în libertate poate fi subordonată unei garanţii care să asigure prezentarea persoanei în cauză la audiere.

Pentru a înţelege sensul dispoziţiei enunţate, Curtea a stabilit cu exactitate domeniul ei de aplicaţie. Astfel s-a apreciat că este esenţial ca, în funcţie de starea de detenţie a persoanei împotriva căreia se desfăşoară urmărirea penală, instanţele naţionale să aprecieze dacă intervalul scurs înaintea judecării inculpatului a depăşit, la un moment dat, limitele rezonabile, adică cele ale sacrificiului care, în circumstanţele cauzei, putea fi impus în mod rezonabil unei persoane prezumată nevinovată.

Curtea a decis, cu valoare de principiu, că termenul final al detenţiei provizorii la care se referă art. 5 paragraful 3 este ziua când hotărârea de condamnare a devenit definitivă, sau aceea în care s-a statuat asupra fondului cauzei, fie chiar numai în primă instanţă.

Totodată, s-a statuat că gravitatea unei fapte poate justifica menţinerea stării de arest în condiţiile în care durata acestuia nu a depăşit o limită rezonabilă.

Raportând datele speţei dedusă judecăţii la dispoziţiile cuprinse în legea naţională corelate cu prevederile art. 5 paragraful 3 din C.E.D.O., Înalta Curte, apreciază că, în acest moment, cererile inculpaţilor de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi ţara sau localitatea sunt neîntemeiate, iar, pentru realizarea scopului penal astfel cum este reglementat de art. 136 alin. (1) C. pen., impunându-se menţinerea măsurii arestării preventive, fiind respectat în acest fel şi principiul proporţionalităţii între măsura preventivă şi gravitatea faptei respectiv a făptuitorului.

Raportându-ne la gravitatea infracţiunilor săvârşite, la împrejurarea că la instanţa de apel cauza este la debutul cercetării judecătoreşti, Înalta Curte, apreciază că în acest moment nu este oportună înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaţilor cu altă măsură neprivativă de libertate.

În aceste condiţii, Înalta Curte, a apreciat că detenţia provizorie este legitimă, fiind necesară ocrotirii unui interes general al societăţii care primează în raport de interesul privat al inculpaţilor (aceştia fiind reţinuţi şi ulterior arestaţi preventiv din data de 24 noiembrie 2010), nu a depăşit un termen rezonabil în accepţiunea legislaţiei naţionale dar şi din perspectiva C.E.D.O.

Faţă de aceste considerente, în conformitate cu dispoziţiile art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii S.I., O.R.M. şi M.C. împotriva încheierii de şedinţă din data de 13 martie 2012 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. 5708/62/2011/a2.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurenţii inculpaţi S.I., O.R.M. şi M.C. vor fi obligaţi la plata sumei de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii S.I., O.R.M. şi M.C. împotriva încheierii de şedinţă din data de 13 martie 2012 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. 5708/62/2011/a2.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 martie 2012.

← ICCJ. Decizia nr. 866/2012. Penal		ICCJ. Decizia nr. 864/2012. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 865/2012. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 865/2012. Penal