ICCJ. Decizia nr. 901/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs

Comentarii

0

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 901/2012

Dosar nr. 7168/107/2008

Şedinţa publica din 23 martie 2012

Constată că prin sentinţa penală nr. 505/2010 pronunţată de Tribunalul Alba în dosar nr. 7168/107/2008 s-a dispus:

I. Respingerea cererii de schimbare a încadrării juridice a faptei din art. 26 raportat la art. 215 alin. (1)-(5) raportat la art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 83 C. pen. în art. 221 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 83 C. pen., formulată de inculpatul N.J. prin apărătorul său.

II. 1. în baza art. 293 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) a fost condamnat inculpatul G.C., la o pedeapsă de:

- 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

2. în baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) a mai fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de:

- 1 an închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a şi b) C. pen.

3. în baza art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) a mai fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de:

- 1 an închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a şi b) C. pen.

4. în baza art. 48 din Legea nr. 26/1990 republicată, raportat la art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) a mai fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de:

- 1 an închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a şi b) C. pen.

5. în baza art. 215 alin. (1)-(5) C. pen. raportat la art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) a mai fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de:

- 11 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a şi b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Ii-a, b) şi c) C. pen. (dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale) ca pedeapsă complementară.

În baza art. 33, 34 C. pen. au fost contopite pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 11 ani închisoare care a fost sporită cu 1 an, inculpatul urmând să execute o pedeapsă rezultantă de:

- 12 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a şi b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Ii-a, b) şi c) C. pen. (dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale) ca pedeapsă complementară.

S-a constatat că inculpatul este deţinut în altă cauză.

III. în baza art. 26 raportat la art. 215 alin. (1)-(5) raportat la art. 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul N.J., la o pedeapsă de:

- 10 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a şi b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) şi c) C. pen. (dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale) ca pedeapsă complementară.

În baza art. 83 C. pen. s-a revocat beneficiul suspendării condiţionate acordate în privinţa executării pedepsei de 1 an şi 3 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 38/2004 a Judecătoriei Luduş şi s-a dispus executarea acesteia în întregime alăturat acestei pedepse, astfel încât inculpatul va executa o pedeapsă cumulată de:

- 11 ani şi 3 luni închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a şi b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Ii-a, b) şi c) C. pen. (dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale) ca pedeapsă complementară.

A fost admisă acţiunea civilă promovată de partea civilă SC F.G. SRL şi au fost obligaţi inculpaţii în solidar la plata sumei de 272.167,6 lei în favoarea acesteia.

A fost menţinut sechestrul asigurător instituit în cursul urmăririi penale prin ordonanţa din 15 septembrie 2008 asupra imobilului înscris în CF 4662 Luduş aflat în proprietatea inculpatului N.J.

În temeiul art. 2 din O.G. nr. 75/2001 s-a dispus comunicarea hotărârii după rămânerea ei definitivă la D.G.F.P. Alba pentru cuvenitele menţiuni în cazierul fiscal.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 26/1990 s-a dispus comunicarea hotărârii după rămânerea ei definitivă la registrul comerţului pentru cuvenitele menţiuni.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa a reţinut că în perioada august-septembrie 2006, inculpatul G.C. în scopul de a-şi asigura o sursă facilă de venituri prin fraudarea unor societăţi, a cumpărat de la numitul G. (fost B.) O.L. firma SC D. SRL Oradea, prin cesionarea părţilor sociale, sens în care şi-a atribuit fictiv datele de identitate aparţinând numitului B.G.

Cei doi s-au cunoscut prin intermediul lui D.C., persoană care a achitat taxele aferente operării acestor menţiuni la Oficiul Registrului Comerţului, dar şi contravaloarea părţilor sociale deţinute de G. (B.) O.L.; tot prin intermediul lui D.C., inculpatul G.C. şi-a procurat o carte de identitate contrafăcută, ce avea aplicată fotografia sa şi datele de stare civilă ale numitului B.G.

La data de 28 august 2006 inculpatul G.C., s-a prezentat la B.T. - Agenţia Nufaru Oradea, iar pe baza împuternicirii date de G. (B.) O.L., a depus specimen de semnătură, pentru a putea efectua operaţiuni în contul bancar al SC D. SRL Oradea;cu acea ocazie, învinuitul s-a legitimat pe baza cărţii de identitate contrafăcute.

Sub aceiaşi identitate fictivă s-a prezentat şi la Biroul Notarului Public B.C.B. din Oradea, unde a solicitat legalizarea specimenului de semnătură, fiind emisă încheierea notarială din 4 septembrie 2006.

De asemenea, în data de 4 septembrie 2006, inculpatul G.C. a încheiat cu numitul M.D.V., administrator la SC P.A. SRL Oradea, un contract privind închirierea unui spaţiu (depozit) de la această firmă, iar această locaţie a devenit punct de lucru al SC D. SRL Oradea.

Pentru perfectarea operaţiunilor de preluare a SC D. SRL Oradea, inculpaţii G.C. şi G. (B.) O.L. au apelat la firma de consultanţă juridică SC D.F.C. SRL din Oradea; în baza documentelor prezentate, consilierul juridic M.Z., după ce a verificat identitatea celor doi, a redactat un act adiţional la actul constitutiv al SC D. SRL, privind retragerea din societate a numitului B. (G.) O.L. şi desemnarea în funcţiile de administrator şi asociat unic a lui B.G.; actul adiţional a fost semnat de ambii învinuiţi. Totodată, inculpatul G.C. a dat o declaraţie pe numele de B.G., în sensul că, îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 12 din Legea nr. 241/2005 pentru a deţine funcţiile de administrator şi asociat unic. Actul adiţional şi declaraţia au fost avizate spre conformitate de consilierul juridic, cu încheierile nr. 374 din 5 septembrie 2006 şi 375 din 5 septembrie 2006. Tot în acele împrejurări, consilierul juridic M.Z. a completat cererea către Oficiul Registrului Comerţului, ce a fost semnată de inculpatul G.C.

La data de 6 septembrie 2006, toate aceste documente întocmite în fals au fost depuse la Oficiul Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Bihor de către N.G., în baza procurii din 5 septembrie 2006, întocmită de asemenea în fals de către inculpatul G.C.

Odată ce a intrat în posesia documentelor, ştampilei societăţii şi a carnetului cu file CEC, inculpatul G.C. în înţelegere cu inculpatul N.J. au convenit să achiziţioneze fraudulos carburanţi de la SC F.G. SRL. În activitatea infracţională desfăşurată, primul inculpat a îndeplinit rolul de administrator, iar cel de-al doilea s-a ocupat de transportul şi valorificarea carburanţilor. Iniţial, la înţelegere a participat şi numitul D.C. - prin intermediul căruia cei doi inculpaţi s-au cunoscut - însă, mai înainte de a se trece la achiziţionarea motorinei, inculpaţii l-au exclus din afacere, în ideea de a împărţi între ei profitul obţinut.

Astfel, s-a reţinut că în 10 noiembrie 2006, inculpatul G.C. l-a contactat telefonic pe A.S.C.V., director executiv la SC F.G. SRL, ocazie cu care, recomandându-se ca fiind B.G., administrator la SC D. SRL Oradea, s-a arătat dispus să achiziţioneze, cantitatea de 3.600-3800 litri carburanţi zilnic, pe o perioadă mai mare, sub pretextul că firma sa deţine mai multe utilaje ce execută lucrări de construcţii pe raza judeţului Alba. Reprezentantul SC F.G. SRL a fost de acord cu livrarea carburanţilor, iar pentru încheierea contractului i-a solicitat inculpatului să prezinte în xerocopie certificatul de înmatriculare al SC D. SRL şi o filă cec semnată şi parafată în alb; tot cu acea ocazie, martorul i-a comunicat că facturarea carburanţilor urmează a se efectua în zilele de 15 şi 30 ale lunii în curs, iar plata mărfii în termen de 15 zile de la emiterea facturii.

După această discuţie, la benzinăria SC F.G. SRL s-a prezentat un delegat din partea SC D. SRL Oradea care i-a remis şefei de staţie D.T.R., certificatul de înmatriculare al SC D. SRL şi fila cec semnată şi parafată de inculpatul G.C.

La rândul său, inculpatul N.J. pe baza unui anunţ publicat într-un ziar cu oferte servicii, în data de 7 noiembrie 2006 l-a contactat telefonic pe O.O.I., care efectua transport marfă cu autoutilitara proprietate. Evitând să îşi decline adevărata identitate, inculpatul N.J., s-a prezentat sub numele de B.G., patron al firmei de construcţii SC D. SRL Oradea, iar în cadrul discuţiilor avute i-a propus numitului O.O.I., să efectueze transport de carburanţi, motivând că firma ce o reprezintă execută lucrări pe raza localităţilor Unirea, Turda şi Câmpia Turzii; O.O.I., fiind de bună- credinţă, a acceptat, cu atât mai mult cu cât i s-a promis că va fi încheiat şi un contract, preţul stabilit pentru un transport, fiind de 250 lei.

În baza solicitărilor şi indicaţiilor primite de la inculpatul N.J., în perioada 11 noiembrie 2006-3 decembrie 2006, O.O.I. a ridicat de la benzinăria SC F.G. SRL, diferite cantităţi de combustibili - totalizând 74.048 litri motorină şi 13.274 litri benzină - şi a semnat de primirea acestora în fişa de magazie.

Carburanţii erau încărcaţi în butoaie de 200 litri şi transportaţi de O.O.I. cu autoutilitara, proprietate personală, în zona Hanul Pescarilor din com. Luncani, jud. Cluj. Aici, era aşteptat de inculpatul M.V.A. care s-a prezentat sub numele de „S." şi de „T." şi i-a fost comandat de falsul B. (N.J.) ca fiind „mâna sa dreaptă"; acesta relua marfa şi totodată îi punea la dispoziţie O.O.I. recipientele goale pentru transportul următor de carburanţi. De aici, motorina era dusă de inculpatul N.J. şi de M.A. şi N.T.D. cu autoutilitarele la diverse benzinării şi firme de transport din zonă, unde era valorificată la un preţ inferior celui de pe piaţă (2- 2,5 lei/litru). Sumele de bani obţinute erau apoi împărţite apoi între inculpatul N.J. şi inculpatul G.C. la barul E.G. din mun. Turda, o parte din bani, revenind numitului V.O. care le asigura protecţie celor doi.

Alimentările cu carburanţi aveau loc noaptea, iar pentru a nu exista suspiciuni, numitului O.O.I. i s-a comunicat că angajaţii firmei lucrează în trei schimburi, iar că transportul nu s-a putut efectua cu autovehiculele proprii, întrucât, nu aveau rovignete; la primele transporturi, O.O.I. a predat butoaiele cu motorină în parcarea de la Hanul P., iar apoi, i s-a solicitat să aducă combustibilul în alte două locuri situate în apropierea drumului naţional Câmpia Turzii-Luduş, în zonă, aflându-se şi o balastieră cu activitate non-stop.

În perioada în care s-au ridicat produsele petroliere, inculpatul G.C. a avut mai multe discuţii telefonice cu reprezentantul SC F.G. SRL, evitând orice întrevedere personală, în ideea de a nu fi recunoscut ulterior. La acelaşi subterfugiu a recurs şi inculpatul N.J., care s-a eschivat să se întâlnească cu O.O.I. şi a urmărit predarea carburanţilor dintr-un autoturism.

În aceste condiţii, contractul de alimentare carburanţi din 11 noiembrie 2006 emis de SC F. SRL, i-a parvenit inculpatului G.C. prin intermediul inculpatului O.M. şi N., iar după ce l-a semnat, a fost retransmis societăţii furnizoare, pe acelaşi circuit. La fel, s-a procedat şi în cazul facturii din 15 noiembrie 2006, emisă pentru cantitatea de carburanţi livrată în perioada 11-15 noiembrie 2006.

La data de 30 noiembrie 2006, potrivit clauzelor stipulate în contract, reprezentanţii SC F. SRL au completat fila CEC cu suma de 47.361,16 lei, reprezentând valoarea primei facturi şi au introdus-o în bancă spre decontare, după ce în prealabil, primiseră asigurări din partea inculpatului G.C. că societatea are disponibilul necesar în cont. Mai înainte de a fi completată fila CEC, martorul A.S.C.V.a solicitat şi obţinut o a doua filă CEC, cu care, urma să se facă plata mărfii livrate în perioada 16-30 noiembrie 2006; şi cea de-a doua filă CEC a fost parafată şi semnată în alb de inculpatul G.C.

La data de 4 decembrie 2007, B.T. Sucursala Alba a refuzat plata primei file CEC, pe motiv că, nu există disponibil în cont, iar societatea emitentă se află în interdicţie bancară pentru o filă CEC emisă la data de 13 noiembrie 2006.

Ulterior, în 5 decembrie 2006, SC F.G. SRL a completat şi cea de-a doua filă CEC cu suma de 225.286,44 lei, reprezentând valoarea produselor petroliere livrate în perioada 16 noiembrie 2006-3 decembrie 2006, conform facturilor din 30 noiembrie 2006 şi 5 decembrie 2006; şi în acest caz, banca a refuzat plata filei CEC.

După data de 5 decembrie 2006, inculpatul G.C. nu a mai răspuns la telefon reprezentanţilor SC F. SRL, la fel, inculpatul N.J. şi numitul M.A. au evitat să mai răspundă la telefon numitului O.O.I.

S-a mai reţinut că, în aceiaşi perioadă (7 noiembrie-5 decembrie 2006) inculpaţii G.C. şi N.J. au achiziţionat fraudulos carburanţi şi de la SC A.A.I.E. Turda (76.031 litri motorină şi 13.662 litri benzină), prejudiciul creat acestei firme fiind de 215.896,86 lei; aceste fapte fac obiectul cercetărilor în dos. pen. nr. 597/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda.

În drept, instanţa a reţinut următoarele:

- Fapta inculpatului G.C. care, în data de 28 august 2006 şi în 4 septembrie 2006, acţionând în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, s-a prezentat cu datele de identitate aparţinând unei alte persoane la B.T. şi la biroul notarial în vederea depunerii şi legalizării specimenului de semnătură, constituie infracţiunea de fals privind identitatea în formă continuată, prev. de art. 293 alin. (1) C. pen. în cond. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

- Fapta inculpatului G.C. care, în perioada 28 august 2006 - 5 septembrie 2006 s-a legitimat în mod repetat cu o carte de identitate contrafăcută, faptele fiind săvârşite în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale - constituie infracţiunea de uz de fals în formă continuată, prev. de art. 291 C. pen. în cond. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

- Fapta inculpatului G.C. care, în scopul de a dobândi fictiv calitatea de administrator şi asociat unic la SC D. SRL Oradea, a semnat în fals actul adiţional din 4 septembrie 2006, declaraţia pe proprie răspundere din 5 septembrie 2006, procura din 5 septembrie 2006 şi contractul de locaţiune din 4 septembrie 2006 - constituie infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. în cond. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

- Fapta inculpatului G.C. care, în realizarea scopului mai sus menţionat, a făcut declaraţii inexacte în cererea-tip adresată O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bihor-constituie infracţiunea de fals în declaraţii, prev. de art. 48 din Legea nr. 26/1990 republ. cu ref. la art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP)

- Fapta inculpatului G.C. care, în perioada 11 noiembrie 2006-3 decembrie 2006, prin mijloace frauduloase a achiziţionat de la SC F.G. SRL Alba-Iulia, produse petroliere în valoare de 272.167,6 lei pe numele SC D. SRL, plata fiind efectuată cu două file CEC, fără a exista disponibil în cont şi în condiţiile în care firma emitentă se afla în interdicţie bancară - constituie infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. (1)- (5) C. pen.

Din fişa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că în perioada 1993-2002 a avut condamnări atât pentru infracţiuni de furt dar şi pentru infracţiuni de înşelăciune şi fals. In raport cu ultima condamnare de 5 ani închisoare stabilită prin sentinţa penală nr. 739 din 26 iunie 2002 a Judecătoriei Miercurea-Ciuc, infracţiunile ce fac obiectul acestui dosar au fost comise în stare de recidivă postexecutorie, întrucât, la data de 27 aprilie 2002 când a fost liberat mai avea de executat un rest de pedeapsă de 596 zile.

De asemenea, s-a mai reţinut că prin sentinţa penală nr. 2057 din 11 decembrie 2007 a Judecătoriei Braşov, rămasă definitivă la data de 10 ianuarie 2008, înv. G.C. a fost condamnat la 7 ani închisoare pentru infracţiuni similare, în prezent, aflându-se în executarea acestei pedepse.

Fapta inculpatului N.J., care acţionând în înţelegere cu inculpatul G.C. l-a ajutat pe acesta să achiziţioneze în mod fraudulos produse petroliere în valoare de 272.167,6 lei de la SC F.G. SRL Alba-Iulia, în condiţiile în care avea cunoştinţă că plata s-a efectuat cu file CEC, fără a exista disponibilul necesar în cont - constituie complicitate la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. (1) - (5) C. pen.

Sub aspectul laturii civile s-a reţinut că SC F.G. SRL s-a constituit parte civilă cu suma de 272.167,6 lei, pretinzând totodată penalizări de întârziere de 1% /zi iar pentru recuperarea prejudiciului, prin ordonanţa din 15 septembrie 2008 s-a dispus instituirea sechestrului penal asupra imobilului înscris în C.F.4662 Luduş, proprietatea inculpatului N.J.

Faptele sus-expuse au fost dovedite cu următoarele mijloace de probă:

- Plângerile penale formulate de SC F.G. SRL Alba-Iulia;

- Contractul de alimentare carburanţi din 11 noiembrie 2006 încheiat între SC F.G. SRL şi SC D. SRL Oradea;

- Facturile fiscale din 15 noiembrie 2006, din 30 noiembrie 2006 şi din 5 decembrie 2006 şi fişa de magazie în care sunt menţionate cantităţile de carburanţi livrate SC D. SRL Oradea şi valoarea acestora;

- Filele CEC emise de inculpatul G.C. şi refuzurile de plată comunicate de B.T., Suc. Alba; Formularul „Specimen de semnături" din 28 august 2006, completat şi înregistrat la B.T. - Agenţia Nufaru Oradea, prin care, „B.G." a fost împuternicit să efectueze operaţiuni în contul SC D. SRL Oradea şi xerocopia cărţii de identitate, ce are aplicată fotografia înv. G.C.;

Comunicarea făcută de B.T. Sucursala Oradea cu adresa din 15 ianuarie 2007, din care rezultă că SC D. SRL Oradea a intrat în interdicţie bancară la data de 13 noiembrie 2006, pentru lipsă parţială de disponibil la decontarea unei file CEC, iar în perioada următoare a înregistrat alte 12 incidente de plată cu file CEC; de asemenea, din rulajul contului bancar, rezultă că, în perioada 8 septembrie 2006 - 30 noiembrie 2006, contul SC D. SRL a fost alimentat cu suma de 4.920 lei;

Actele întocmite de martorul G. (B.) O.L. şi G.C. cu ocazia cesionării părţilor sociale ale SC D. SRL şi care au fost depuse la Oficiul Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Bihor;

Procesul-verbal de constatare din 6 decembrie 2006 şi planşele foto, întocmite cu ocazia identificării locului în care inculpatul N.J. a depozitat o parte din cantitatea motorină achiziţionată pe firma SC D. SRL (3000 litri); deşi inculpatului i s-a pus în vedere să nu înstrăineze motorina până la finalizarea cercetărilor, nu s-a conformat dispoziţiei, fapt atestat prin procesul-verbal din 14 august 2008;

Procesul-verbal din 8 decembrie 2006 şi planşele foto, întocmite de organele de poliţie cu ocazia prezentării de către martorul O.O.I. a locaţiilor în care a predat produsele petroliere martorului M.A., la faţa locului, fiind găsite mănuşi, dar şi cauciucuri auto, folosite la descărcarea butoaielor cu combustibil;

Raportul de expertiză grafică din 28 august 2008 în care sunt formulate următoarele concluzii: scrisul considerat în litigiu „B.G." de la punctul 7.1 din Contractul de alimentare carburanţi nr. 38 din 11 noiembrie 2006, a fost depus de inculpatul G.C.;

- semnăturile existente pe contract la rubricile „cumpărător" şi „fidejusor" au fost probabil depuse de inculpatul G.C.; semnăturile existente pe filele cec la rubricile „semnătura trăgătorului" au fost probabil depuse de inculpatul G.C.; semnăturile existente pe Contractul de alimentare cu carburanţi nr. 38 din 11 noiembrie 2006 la rubricile „cumpărător" şi „fidejusor" semnăturile existente pe filele cec la rubricile „semnătura trăgătorului" au fost depuse de aceiaşi persoană;

- Declaraţiile martorilor A.S.C.V., D.T.R., A.M., I.M., N.C., F.D.A. - angajaţi la SC F.G. SRL - care relevă împrejurările în care s-a încheiat contractul cu SC D. SRL Oradea şi s-au livrat produse petroliere acestei firme;

- Declaraţia martorului B.G. din care rezultă că nu are vreo implicaţie în tranzacţiile derulate de firma SC D. SRL Oradea şi că nu îşi explică în ce mod o altă persoană şi-a atribuit datele sale de identitate;

- Declaraţia martorei M.Z., administrator SC D.F.C. SRL din Oradea, din care rezultă că, actele depuse de firma D. la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bihor - respectiv, actul adiţional, declaraţia pe proprie răspundere, procura şi cererea tip adresată O.R.C- au fost redactate de martoră şi semnate de persoanele titulare, după ce în prealabil s-a verificat identitatea acestora;

- Declaraţia martorului A.M., paznic la benzinăria P. - Luncani, jud. Cluj din care rezultă că în perioada lunii noiembrie 2006, în mai rânduri a sesizat prezenţa în apropierea benzinăriei P. din com. Luncani a trei dubite şi a unui autoturism de culoare vişinie, aspect confirmat şi de martorul O.O.I., care declară că, la scurt timp după ce preda motorina, în urma sa îşi făceau apariţia două autoutilitare, şi un autoturism de culoare vişinie;

- Declaraţia martorului M.M.C., care declară că în perioada octombrie-noiembrie 2006, la staţia de carburanţi ce o deţine în com. Şăulia s-a prezentat un bărbat care i-a vândut cea. 800 litri motorină cu 2,5 lei/ litru, sub preţul practicat pe piaţă;

- Declaraţiile martorei E.I. din care rezultă că, la finele anului 2006, intrând în anturajul inculpatului G.C. a sesizat că acesta prin intermediul unor firme fantomă, derula afaceri cu carburanţi şi obişnuia să se prezinte sub numele de „P.N." ori, G.", sens în care folosea cărţi de identitate contrafăcute ;

- Declaraţiile martorei R. (P.) I.M. din care rezultă că, fiind angajată la SC F.E. SRL Constanţa, pct. de lucru Turda, în luna noiembrie 2006 l-a cunoscut pe un anume „P.N." ce urma să devină director la această firmă; cu ocazia audierii, martora a menţionat că cel în cauză seamănă cu persoana prezentată în fotocopia cărţii de identitate, depusă la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bihor;

- Declaraţiile martorului E.T., din care rezultă că în perioada 1 octombrie 2006-15 ianuarie 2007, a lucrat ca barman la barul E.G. SRL din Turda, iar atunci a făcut cunoştinţă cu un anume „P.N.", director la SC F.E. SRL;în timpul cercetărilor, martorul l-a recunoscut ca fiind una şi aceiaşi persoană cu cea din fotocopia cărţii de identitate, depusă la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bihor; tot din declaraţiile martorului mai rezultă că această persoană se întâlnea în bar în mod frecvent cu un alt bărbat de la care primea sume de bani şi pe care l-a identificat ca fiind inculpatul N.J.

- Procesul-verbal de confruntare, în care inculpatul G.C. arată clar că a avut o înţelegere cu inculpatul N. J., contribuţia acestuia, constând în transportul şi valorificarea produselor petroliere, implicit, în transmiterea documentelor semnate către firma furnizoare.

- Martorii: M.Z., A.S., O.O.I. audiaţi in faza de cercetare judecătorească si-au menţinut declaraţiile date în cursul urmăririi penale, coroborându-se astfel cu toate celelalte probe arătate anterior din care rezultă vinovăţia celor doi inculpaţi sub aspectul infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată. Martora apărării R. (R.) I.M. nu a relatat împrejurări concrete legate de săvârşirea faptei, respectiv la afacerile inculpatului G. - cu care a lucrat la aceeaşi firmă, astfel că declaraţia sa nu poate fi apreciată ca utilă soluţionării cauzei, decât sub aspectul elementelor legate de împrejurarea că inculpatul G. era o persoană amabilă cu angajatele firmei respective.

În speţă s-a constatat că inculpatul N.J. a avut o înţelegere prealabilă săvârşirii faptelor cu inculpatul G.C. şi a cunoscut că prin acţiunea sa îşi aduce contribuţia la săvârşirea infracţiunii de înşelăciune. Astfel, instanţa a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei din art. 26 raportat la art. 215 alin. (1)-(5) raportat la art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 83 C. pen. în art. 221 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 83 C. pen., formulată de inculpatul N.J. prin apărătorul său.

Reţinând vinovăţia celor doi inculpaţi raportat la faptele pentru care au fost trimişi în judecată, instanţa, în baza art. 293 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) a dispus condamnarea inculpatului G.C., la o pedeapsă de:

- 1 an şi 6 luni închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a şi b) C. pen.

În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) a mai condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de:

- 1 an închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a şi b) C. pen.

În baza art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) a mai condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de:

- 1 an închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a şi b) C. pen.

În baza art. 48 din Legea nr. 26/1990 republicată, raportat la art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) şi art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) a mai condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de:

- 1 an închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a şi b) C. pen.

În baza art. 215 alin. (1)-(5) C. pen. raportat la art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) a mai condamnat pe acelaşi inculpat la o pedeapsă de:

- 11 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a şi b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Ii-a, b) şi c) C. pen. (dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale) ca pedeapsă complementară.

În baza art. 33, 34 C. pen. a contopit pedepsele de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 11 ani închisoare pe care a sporit-o cu 1 an, inculpatul urmând să execute o pedeapsă rezultantă de:

- 12 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a şi b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Ii-a, b) şi c) C. pen. (dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale) ca pedeapsă complementară.

A constatat că inculpatul este deţinut în altă cauză. In baza art. 26 raportat la art. 215 alin. (1)-(5) raportat la art. 37 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul N.J., la o pedeapsă de:

- 10 ani închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a şi b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Ii-a, b) şi c) C. pen. (dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale) ca pedeapsă complementară.

În baza art. 83 C. pen. a revocat beneficiul suspendării condiţionate acordate în privinţa executării pedepsei de 1 an şi 3 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 38/2004 a Judecătoriei Luduş şi a dispus executarea acesteia în întregime alăturat acestei pedepse, astfel încât inculpatul va executa o pedeapsă cumulată de:

- 11 ani şi 3 luni închisoare cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a Ii-a şi b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen. şi 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Ii-a, b) şi c) C. pen. (dreptul de a fi administrator al unei societăţi comerciale) ca pedeapsă complementară.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor Tribunalul a avut în vedere antecedentele lor penale - aceştia fiind recidivişti, declaraţiile lor nuanţate în legătură cu faptele comise, pericolul social concret al faptelor prin prisma prejudiciului mare cauzat părţii civile în contextul frecvenţei săvârşirii de infracţiuni de natură economică, apreciind că prin cuantumul ridicat al pedepselor cu detenţie aplicate scopul aflictiv şi moralizator al pedepsei va fi atins cu consecinţa prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni de către cei doi inculpaţi, mai ales în condiţiile în care aceştia au manifestat anterior persistenţă în comiterea aceluiaşi gen de fapte penale aşa cum rezultă din fişele de cazier judiciar.

Împotriva sentinţei au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba şi inculpaţii G.C. şi N.J.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba a criticat hotărârea atacată numai sub aspectul omisiunii instanţei de a dispune cu privire la anularea actelor false în conformitate cu dispoziţiile art. 348 C. proc. pen.

Inculpaţii au solicitat desfiinţarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond, care a soluţionat cauza fără a fi îndeplinită procedura de citare cu partea civilă SC F.G. SRL. Câtă vreme SC F.G. SRL Alba Iulia nu s-a constituit parte civilă, se impune trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond.

În subsidiar, faţă de intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010, se solicită reţinerea în favoarea inculpaţilor a dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. şi diminuarea limitelor de pedeapsă aplicate inculpaţilor.

Examinând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel formulate şi sub toate aspectele, Curtea a constatat următoarele:

Prima instanţă a reţinut corect starea de fapt şi încadrarea juridică a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, după cum urmează:

1. G.C. - pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de: art. 293 alin. (1) C. pen. în cond. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) comb. cu art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP); art. 291 C. pen. în cond. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) comb. cu art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP); art. 290 alin. (1) C. pen. în cond. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) comb. cu art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP); art. 48 din Legea nr. 26/1990 republ. cu ref. la art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) comb. cu art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP); art. 215 alin. (1) – (5) C. pen. comb. cu art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP); totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

2. N.J. - pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (1) – (5) C. pen. comb. cu art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 83 C. pen.

În faţa instanţei de apel inculpaţii au recunoscut comiterea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, aşa cum au fost reţinute în rechizitoriu.

În ceea ce priveşte primul motiv de apel invocat, referitor la citarea nelegală a părţii civile SC F.G. SRL, acesta este nefondat. În faza de urmărire penală, prin plângerea penală înregistrată la IPJ Bihor (fila 10 vol.I dup) partea civilă SC F.G. SRL a indicat adresa din Bucureşti, ca sediu ales pentru comunicarea actelor de procedură, astfel că procedura de citare a fost legal îndeplinită cu partea civilă.

Referitor la aplicarea dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. cererea inculpaţilor de reducere a pedepselor ca urmare reţinerii acestor dispoziţii legale nu este admisibilă. Primul termen de judecată în prezenta cauză a fost stabilit la 15 februarie 2008, iar la data intrării în vigoare a legii nr. 202/2010 era deja pronunţată sentinţa penală apelată, ceea ce face inaplicabile dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. direct în calea de atac a apelului.

Pedepsele stabilite de prima instanţă au fost corect individualizate, ca urmare aplicării criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), neexistând temeiuri pentru reproporţionalizarea acestora.

Apelul declarat de Parchet este fondat, având în vedere că instanţa a omis aplicarea art. 348 C. proc. pen., cu toate că inculpatul G.C. a fost condamnat pentru comiterea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. şi fals în declaraţii prev. de art. 293 C. pen., fiind admis sub acest aspect.

În concret, prin decizia penală nr. 123/A din 27 septembrie 2011 a Curţii de Apel Alba Iulia s-a dispus:

Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba şi inculpaţii G.C. şi N.J. împotriva sentinţei penale nr. 505/15.1102010 pronunţată de Tribunalul Alba în dosarul nr. 7168/107/2008 şi în consecinţă :

Desfiinţează sentinţa penală atacată sub aspectul omisiuni desfiinţării înscrisurilor conform art. 348 C. proc. pen. şi sub aspectul laturii civile a cauzei şi procedând la o nouă judecată în aceste limite:

În baza art. 348 C. proc. pen. dispune desfiinţarea următoarelor înscrisuri :

- cartea de identitate din 15 noiembrie 2006, 30 noiembrie 2006, 05 decembrie 2006

- formularul „specimen de semnături" nr. 1664 din 28 august 2006 (file 50-56 d.u.p.),

- actele ridicate de ORC de pe lângă Tribunalul Bihor ( filele 130-144 voi. I d.u.p.)

- contractul de vânzare-cumpărare din 7 noiembrie 2006 încheiat între SC A.A.E. SRL Turda şi SC D. SRL Oradea şi facturile emise de firma furnizoare (filele 47-60 vol.I d.u.p)

- actele comunicate de ORC privind SC D. SRL Oradea, SC O.L. SRL Sebeş, SC P.A. SRL Oradea, SC D.F.C. SRL Oradea, SC D.A. SRL Luduş, SC T.T.A. SRL Luduş ( voi. III pag. 2-156)

Constată că inculpatul N.J. a achitat suma de 3.000 lei în favoarea părţii civile SC F.G. SRL din totalul de 272.167,6 lei la care au fost obligaţi inculpaţii în solidar.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale atacate.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina cestuia.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, s-a exercitat calea de atac a recursului doar de către inculpatul G.C.

Prin cererea iniţială (f.2) inculpatul învederează instanţei că, „consider ca nejustificat menţinerea pedepsei deoarece dozarea acesteia se face în funcţie de condiţiile şi numărul de infracţiuni". Ulterior, prin apărător sunt depuse o serie de înscrisuri, acte judiciare, din care ar rezulta că inculpatul a fost condamnat de două ori pentru aceeaşi faptă.

La dosar au fost depuse înscrisuri şi din partea inculpatului N.J. care a solicitat examinarea recursului prin extindere şi cu privire la persoana sa, privitor la neaplicarea dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen.

Instanţa de recurs mărginindu-se în abordare la cele invocate, respectiv, pe de o parte, că inculpatul G.C. ar fi fost condamnat de două ori pentru aceeaşi faptă şi, pe de altă parte, la cuantumul sancţiunii de executat de către acesta, cu luarea în considerare şi a cazurilor de casare examinabile din oficiu, reţine următoarele:

Prima instanţă a reţinut corect starea de fapt şi încadrarea juridică a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului recurent G.C. - pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de: art. 293 alin. (1) C. pen. în cond. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) comb. cu art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP); art. 291 C. pen. în cond. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) comb. cu art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP); art. 290 alin. (1) C. pen. În cond. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) comb. cu art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP); art. 48 din Legea nr. 26/1990 republ. cu ref. la art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) comb. cu art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP); art. 215 alin. (1) – (5) C. pen. comb. cu art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP); totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

De altfel, în faţa instanţei de apel ambii inculpaţi au recunoscut comiterea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, aşa cum au fost reţinute în rechizitoriu.

În cauză nu se poate reţine critica că inculpatul G.C. ar fi fost condamnat de două ori pentru aceeaşi faptă.

Acest aspect invocat pentru prima dată direct în faţa instanţei de recurs nu are acoperire în actele şi lucrările penale depuse la dosar în susţinere.

Concret, inculpatul a «aruncat» la dosar un rechizitoriu cu nr. 6459/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea precum şi hotărârea judecătorească ce s-a pronunţat în legătură cu acesta, sentinţa penală nr. 1217/2011 a Judecătoriei Oradea, de unde rezultă că acelaşi inculpat a fost condamnat pentru infracţiuni similare de înşelăciune.

La o analiză minimală a situaţiei învederate % acest sens se desprinde certitudinea că în fapt, în sarcina sa s-a reţinut că în perioada octombrie - noiembrie 2006, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a achiziţionat prin manopere de inducere în eroare de la diferite societăţi din Oradea - SC P.C., SC T., SC G.M. şi SC V., mărfuri constând în materiale de construcţii şi anvelope.

În alt plan, raportat la speţa deferită prezentei judecăţi, se reţine că fapta inculpatului G.C. care, în data de 28 august 2006 şi în 4 septembrie 2006, acţionând în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, s-a prezentat cu datele de identitate aparţinând unei alte persoane la B.T. şi la biroul notarial în vederea depunerii şi legalizării specimenului de semnătură, constituie infracţiunea de fals privind identitatea în formă continuată, prev. de art. 293 alin. (1) C. pen. în cond. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) Fapta inculpatului G.C. care, în perioada 28 august 2006 - 5 septembrie 2006 s-a legitimat în mod repetat cu o carte de identitate contrafăcută, faptele fiind săvârşite în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale - constituie infracţiunea de uz de fals în formă continuată, prev. de art. 291 C. pen. în cond. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Fapta inculpatului G.C. care, în scopul de a dobândi fictiv calitatea de administrator şi asociat unic la SC D. SRL Oradea, a semnat în fals actul adiţional din 4 septembrie 2006, declaraţia pe proprie răspundere din 5 septembrie 2006, procura din 5 septembrie 2006 şi contractul de locaţiune din 4 septembrie 2006 - constituie infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. în cond. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) Fapta inculpatului G.C. care, în realizarea scopului mai sus menţionat, a făcut declaraţii inexacte în cererea-tip adresată O.R.C. de pe lângă Tribunalul Bihor-constituie infracţiunea de fals în declaraţii, prev. de art. 48 din Legea nr. 26/1990 republ. cu ref la art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) Fapta inculpatului G.C. care, în perioada 11 noiembrie 2006-3 decembrie 2006, prin mijloace frauduloase a achiziţionat de la SC F.G. SRL Alba-Iulia, produse petroliere în valoare de 272.167,6 lei pe numele SC D. SRL, plata fiind efectuată cu două file CEC, fără a exista disponibil în cont şi în condiţiile în care firma emitentă se afla în interdicţie bancară - constituie infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. (1) – (5) C. pen.

Aşadar perioada de comitere a faptelor se plasează în alt timp iar firmele înşelate sunt diferite, cu raportare la produse achiziţionate de alt gen.

S-a mai depus la prezentul dosar din partea inculpatului şi un extras de pe minuta sentinţei penale nr. 505/2010 a Tribunalului Alba prin care a fost de asemenea condamnat pentru înşelăciune, fără alte detalii absolut necesare pentru decelare.

Invocarea unei suprapuneri de obiect între ceea ce conţin aceste acte jurisdicţionale şi esenţa de fapt din prezenta speţă nu denotă altceva decât puerilitate în tratarea afacerilor judiciare din partea inculpatului, o stare de neseriozitate dar şi o persistenţă din partea sa în atitudinea largă de inducere în eroare, încercată a fi extinsă chiar şi la adresa organelor judiciare investite cu soluţionarea pricinilor penale născute de acesta.

A fost consemnat de către instanţele ierarhic inferioare că, din fişa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că în perioada 1993-2002 a avut condamnări atât pentru infracţiuni de furt dar şi pentru infracţiuni de înşelăciune şi fals. În raport cu ultima condamnare de 5 ani închisoare stabilită prin sentinţa penală nr. 739 din 26 iunie 2002 a Judecătoriei Miercurea-Ciuc, infracţiunile ce fac obiectul acestui dosar au fost comise în stare de recidivă postexecutorie, întrucât, la data de 27 aprilie 2002 când a fost liberat mai avea de executat un rest de pedeapsă de 596 zile. De asemenea, s-a mai reţinut că prin sentinţa penală nr. 2057 din 11 decembrie 2007 a Judecătoriei Braşov, rămasă definitivă la data de 10 ianuarie 2008, înv. G.C. a fost condamnat la 7 ani închisoare pentru infracţiuni similare, în prezent, aflându-se în executarea acestei pedepse.

Instanţa de recurs va reţine astfel că pedepsele stabilite de prima instanţă au fost corect individualizate, ca urmare aplicării criteriilor de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), neexistând temeiuri pentru reproporţionalizarea acestora.

Referatele de evaluare întocmite în cauză nu cuprind concluzii care să conducă la concluzia că reducerea cuantumului pedepselor la care au fost condamnaţi inculpaţii ar fi justificată.

Astfel, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul G.C. referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti concluzionează că acesta prezintă un comportament infracţional structurat, obţinerea de venituri pe căi licite constituindu-se într-un modus vivendi al acestuia (fila 129 dosar apel).

Aşa fiind, pentru considerentele arătate, prezentul recurs este de respins ca nefondat raportat la dispoziţiile art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Văzând şi dispoziţiile art. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.C. împotriva deciziei penale nr. 123/A din 27 septembrie 2011 a Curţii de Apel Alba lulia, Secţia Penală.

Constată că inculpatul este arestat în altă cauză.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 martie 2012.

← ICCJ. Decizia nr. 897/2012. Penal		ICCJ. Decizia nr. 909/2012. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 878/2012. Penal. Traficul de influenţă (art.257 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 883/2012. Penal. Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Abuz în serviciu contra intereselor publice (art.248 C.p.), luare de mită (art. 254 C.p.), falsul intelectual (art. 289 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 897/2012. Penal ICCJ. Decizia nr. 909/2012. Penal ICCJ. Decizia nr. 91/2012. Penal