ICCJ. Decizia nr. 17/2013. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 147 din 24 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Prahova, inculpatul M.R. a fost condamnat în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 3201C. proc. pen., pentru infracțiunea de aderare la un grup infracțional organizat specializat în traficul de persoane, proxenetism și prostituție, la 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.
în baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 3201C. proc. pen., pentru infracțiunea de trafic de persoane, a fost condamnat același inculpat la 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., iar în baza art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 3201C. proc. pen., pentru infracțiunea de proxenetism, a fost condamnat la 3 ani și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.
în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., a fost aplicată inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.
De asemenea, au fost aplicate prevederile art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 102/D/P/2011 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploiești s-a dispus trimiterea în judecata a inculpaților:
- B.I., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003,art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplic art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, începând cu anul 2009, a constituit un grup infracțional organizat specializat în traficul de persoane, proxenetism și prostituție, grup din care făceau parte inculpatul M.R. zis G., G.D., B.A. și care acționa pe raza mun. Ploiești, în zona "Cablul Românesc" (cartier A.) și pe raza com. Păulești, în zona pădurii din jurul localității; acest grup infracțional, coordonat de către inculpatul B.I., a recrutat și a înlesnit practicarea prostituției de către inculpații G.C., B.A. zisă A., N.G.S., M.N.L. zisă C. și, totodată, au exploatat-o sexual pe B.A. zisă N., având oligofrenie gr. I/II cu tulburări de adaptare și comportament, în urma practicării prostituției obținându-se importante sume de bani;
- G.D., pentru comiterea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), cu aplic art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, începând cu anul 2009, a aderat la grupul infracțional organizat specializat în traficul de persoane, proxenetism și prostituție coordonat de către inc. B.I., mai sus descris;
- M.M., pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), constând în acea că, începând cu jumătatea anului 2009, a recrutat-o pe inculpata P.L. în vederea practicării prostituției, activitate pe care a efectuat-o în zona benzinăriei M. de la ieșirea din municipiul Ploiești spre Câmpina, inculpatul exercitând controlul, coordonarea, supravegherea acestei inculpate și ținând legătura cu aceasta telefonic;
- G.C., pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 328 C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, începând cu anul 2009, a început să întrețină relații sexuale contra cost în schimbul unor sume de bani cu diferite persoane de sex masculin, în zona "Cablul Românesc", din mun. Ploiești (cartier A.) și pe raza com. Păulești, în zona pădurii din jurul localității și, de asemenea, a exercitat activități de supraveghere, control față de B.A. zisă N., aceasta din urmă având oligofrenie gr. I/II cu tulburări de adaptare și comportament, care se prostitua în folosul membrilor grupului coordonat de către inculpatul B.I.
Prin același rechizitoriu s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților:
- B.A. și M.R. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003,art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 329 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., constând în aceea că, începând cu anul 2009, au aderat la grupul infracțional organizat specializat în traficul de persoane, proxenetism și prostituție coordonat de către inculpatul B.I., menționat anterior;
- B.A., N.G.S. și M.N.L., pentru comiterea infracțiunii prev. si ped. de art. 328 C. pen., constând în aceea că, începând cu anul 2009, au început să întrețină relații sexuale contra cost în schimbul unor sume de bani cu diferite persoane de sex masculin, în zona "Cablul Românesc", din mun. Ploiești (cartier A.) și pe raza com. Păulesti, în zona pădurii din jurul localității, obținând în acest sens importante sume de bani, pentru M.N.L. reținându-se și prevederile art. 37 lit. a) C. pen.;
- P.L.F. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 328 C. pen. constând în aceea că, începând cu jumătatea anului 2009, a început să întrețină relații sexuale contra cost în schimbul unor sume de bani cu diferite persoane de sex masculin, în zona benzinăriei M., de la ieșirea din municipiul Ploiești spre Câmpina, obținând în acest sens importante sume de bani.
Prin sentința apelată, instanța de fond a disjuns latura penală cu privire la inculpatul M.R., soluționându-se cauza în ceea ce îl privește pe acesta întrucât în fața instanței, prin declarația dată în data de 17 aprilie 2012, fila 144 dosar fond, a precizat că recunoaște faptele, așa cum sunt descrise în rechizitoriu și dorește să fie judecat în baza art. 3201C. proc. pen.
Deși instanța de fond a făcut în considerentele hotărârii o expunere in extenso a rechizitoriului menționat, în ceea ce îl privește pe inculpatul M.R., a reținut, sub aspectul situației de fapt, că începând cu anul 2009 și până la momentul trimiterii sale în judecată, inculpatul B.I. zis B. a constituit un grup infracțional organizat specializat în traficul de persoane, proxenetism și prostituție. Membrii grupului aveau fiecare atribuții clare, unii dintre aceștia efectuând activități de transport, de supraveghere si cazare. Grupul era organizat astfel: B.I. - liderul grupului și coordonatorul acestuia, M.R. zis G. și B.A. - rol de supraveghere a fetelor, G.D. - rol de supraveghere a fetelor, în același timp înlesnind practicarea prostituției de către soția sa, inculpata G.C. De asemenea, din grup mai făcea parte aceasta din urmă, care se prostitua și, în același timp, exercita activități de supraveghere și control asupra victimei B.A.
Grupul infracțional organizat a acționat pe raza mun. Ploiești, în zona "Cablul Românesc" (cartier A.) și pe raza com. Păulești, în zona pădurii din jurul localității.
în ceea ce o privește pe B.A., potrivit actelor, s-a reținut că aceasta prezintă o deficiență mentală medie, fiind handicapată psihic, iar în momentul în care s-a încercat audierea sa, acest fapt nu a avut loc deoarece s-a constatat că nu știe să scrie și are deficiențe de comportament.
în acest context, inculpații au profitat de starea specială în care se afla B.A., stare ce a împiedicat-o să își dirijeze în mod liber actele de conduită, neavând capacitatea deplină de a organiza motivat acțiunile sale, de a săvârși acte conform normelor de conviețuire socială, norme pe care persoanele și le însușesc și le respectă.
După ce în prezenta cauză, față de unii dintre inculpați, s-a dispus emiterea unor mandate de arestare preventivă de către instanța de judecată, B.A. a fost internată la Spitalul de Psihiatrie V., unde diagnosticul a fost stabilit de oligofrenie gr. I/II cu tulburări de adaptare si comportament. La examenul psihologic aceasta a evidențiat o accentuată imaturitate psihosocio-comportamentală, instabilitate dispozițională și emoțională, slab control al afectelor și impulsurilor, naivitate și sugestibilitate accentuată, fiind ușor de manipulat și de atras în acțiuni ale căror consecințe nu le poate evalua corect.
în legătură cu B.A., s-a apreciat că inculpații B.I., G.D., G.C., M.R. și B.A., având rolurile mai sus menționate, au săvârșit infracțiunea de trafic de persoane, profitând de incapacitatea psihică a acesteia (oligofrenie gr. I/II), respectiv de imposibilitatea acestei persoane de a-și exprima voința.
De asemenea, s-a reținut că grupul infracțional coordonat de către inculpatul B.I. a mai recrutat și a exploatat sexual pe B.A., N.G.S., M.N.L.
Această situație de fapt a precizat judecătorul fondului că a fost reținută din coroborarea declarațiilor inculpatului M.R. cu a celorlalți coinculpați, cu a martorului P.D.B., cu procesele verbale de transcriere a înregistrărilor convorbirilor telefonice, procesele-verbale de percheziție domiciliară și actele de expertiză medico-legale ale numitei B.A.
Situația de fapt, mai sus expusă, s-a apreciat de către instanța de fond că a întrunit elementele constitutive atât sub aspect obiectiv, cât si subiectiv, ale infracțiunilor prev. și ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003,art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 329 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Raportat la cele sus-menționate, tribunalul a considerat că se impune condamnarea inculpatului M.R. la pedepse cu închisoarea pentru fiecare infracțiune. La individualizarea acestora s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) privind limitele minime și maxime ale textelor de lege incriminatorii, gradul de pericol social al faptelor, precum și persoana inculpatului care a recunoscut comiterea faptelor, având o atitudine sinceră atât pe parcursul urmăririi penale, cât și în timpul cercetării judecătorești.
Astfel, s-a apreciat că se impune aplicarea unor pedepse cu închisoarea orientate spre minimul special prevăzut de lege, dar și cu reținerea disp. art. 3201C. proc. pen.
Pentru realizarea scopului preventiv educativ prevăzut de art. 52 C. pen., s-a considerat că executarea pedepsei rezultante trebuie să aibă loc în regim privativ de libertate.
De asemenea, s-a aplicat pedeapsa accesorie, cât și cea complementară prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen.
împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul M.R. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, precizând că pedeapsa aplicată de către instanța de fond este mult prea aspră atât din punct de vedere al cuantumului, cât și al modalității de executare.
în susținerea acestei căi de atac, apărătorul inculpatului a arătat că prin poziția procesuală de recunoaștere a faptelor pentru care este cercetat, acesta din urmă a conștientizat gravitatea infracțiunilor comise și poate fi reeducat, chiar dacă executarea pedepsei va fi suspendată condiționat conform art. 81 C. pen.
Prin Decizia penală nr. 100 din 19 iunie 2012 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul M.R., fiul lui V. și G., împotriva sentinței penale nr. 147 din 24 aprilie 2012, pronunțată de Tribunalul Prahova.
A fost obligat apelantul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.
Examinând apelul formulat prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate, cât și sub toate aspectele conform art. 371 C. proc. pen., curtea de apel, pe baza probelor administrate în cauză, respectiv: declarațiile martorului P.D.B., ale inculpaților mai sus menționați, coroborate cu procesele verbale de percheziție și de redare a convorbirilor telefonice, cu actele medicale ale numitei B.A., cât și cu declarațiile apelantului M.R., care printre altele a recunoscut inculparea ce i-a fost adusă și a dorit să fie judecat conform procedurii prevăzute de art. 3201C. proc. pen., a reținut aceeași situație de fapt ca și instanța de fond.
Astfel, s-a constatat că inculpatul M.R., începând cu anul 2009, a aderat la grupul infracțional constituit de către inculpatul B.I., grup specializat în comiterea infracțiunilor de trafic de persoane, proxenetism și prostituție. S-a reținut că, în cadrul acestui grup, M.R. avea un rol bine stabilit, acela de supraveghere al persoanelor de sex feminin care desfășurau activitatea de prostituție.
Raportat la criticile formulate de către apelantul inculpat, curtea de apel a apreciat că pedepsele aplicate pentru fiecare dintre cele trei infracțiuni au fost corect dozate, prin raportare atât la limitele de pedeapsă prevăzute de textele de lege incriminatoare, la aportul pe care l-a avut apelantul în cadrul grupului, la gradul de pericol social pe care îl prezintă fiecare infracțiune, cât și la persoana inculpatului. S-a constatat, astfel, că apelantul a făcut parte din acest grup specializat în comiterea infracțiunilor de trafic de persoane, proxenetism și prostituție format din mai mulți membrii, fiecare cu un rol bine stabilit, iar membrii acestuia, printre altele, au traficat și o persoană lipsită de discernământ (în persoana numitei B.A.) care a fost obligată să întrețină relații sexuale contra cost.
Reținând aceleași aspecte, curtea de apel a apreciat că și modalitatea de executare a pedepsei a fost corect aleasă de către instanța de fond deoarece numai prin executarea în regim privativ de libertate a acesteia inculpatului M.R. i se poate forma o atitudine corectă față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, așa cum prevăd dispozițiile art. 52 C. pen.
Totodată, s-a reținut că prin executarea pedepsei în regim privativ de libertate, nu se poate susține că apelantul inculpat a suferit din punct de vedere fizic sau că se va simți înjosit.
împotriva deciziei anterior menționate, în termen legal, a declarat recurs inculpatul M.R., solicitând, prin intermediul apărătorului desemnat din oficiu, admiterea căii de atac promovate, casarea hotărârilor și, pe fond, reducerea cuantumului pedepsei și aplicarea dispozițiilor art. 861C. pen.
înalta Curte, examinând recursul declarat prin prisma criticilor invocate, dar și din oficiu, conform art. 3859alin. (3) C. proc. pen., pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, constată că acesta nu este fondat pentru considerentele care urmează.
Situația de fapt reținută de instanța de fond, cât și de instanța de prim control judiciar este în deplină concordanță cu probele administrate în cauză, din care rezultă, fără dubiu, că inculpatul a săvârșit infracțiunile reținute în sarcina sa, de altfel acesta recunoscând comiterea faptelor în fața primei instanțe, solicitând să beneficieze de dispozițiile art. 3201C. proc. pen.
Sub aspectul individualizării pedepselor aplicate, criticile formulate de către recurentul inculpat nu sunt întemeiate, înalta Curte apreciind că în speță s-a făcut o corectă individualizare a pedepsei, prin evaluarea tuturor criteriilor specifice acestui proces de alegere a sancțiunii celei mai adecvate, în vederea atingerii finalităților acesteia, în cauză negăsindu-și astfel aplicabilitatea cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 14 C. proc. pen.
înalta Curte reține că, în cauză, în procesul individualizării pedepsei, pornind de la criteriile generale prevăzute de art. 72 alin. (1) C. pen., pedepsele aplicate inculpatului pentru infracțiunile comise au fost stabilite într-un cuantum corespunzător circumstanțelor reale ale săvârșirii infracțiunilor, precum și circumstanțelor personale ale acestuia.
De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care îi sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
Funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.
Este neîndoielnic că faptele săvârșite prezintă un grad de pericol social sporit, dovadă fiind limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor pentru aceste infracțiuni, precum și împrejurările în care au fost comise și modul de acționare.
în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, înalta Curte reține că suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, ca mijloc de individualizare judiciară a acesteia, poate fi acordată de către instanță dacă se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără executare în regim privativ de libertate, ori în speță, față de natura faptelor comise și de modul concret de săvârșire, inculpatul acționând în circumstanțele anterior menționate, dovedește un comportament ce nu permite presupunerea că aplicarea unei pedepse cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei ar fi suficientă pentru a se realiza reeducarea sa și prevenirea comiterii de noi infracțiuni.
Astfel fiind, înalta Curte apreciază că pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, cu executare în regim de detenție, este aptă să răspundă scopului preventiv și de reeducare al pedepsei, consfințit prin dispozițiile art. 52 C. pen., cât și principiului proporționalității între gravitatea concretă a faptelor și datele personale ale inculpatului, pe de o parte și sancțiunea aplicată, pe de altă parte.
în lumina acestor considerații, criticile formulate de recurentul inculpat apar ca nefiind întemeiate, circumstanțele reale ale comiterii faptelor și cele personale ale inculpatului nefiind de natură a atrage adoptarea unei soluții de reducere a cuantumului pedepsei ori de schimbare a modalității de executare a pedepsei, astfel că, neexistând nici motive care, examinate din oficiu, să determine casarea hotărârilor, recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
în temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care s-a inclus și onorariul cuvenit pentru apărarea din oficiu, conform dispozitivului.
| ← ICCJ. Decizia nr. 19/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 16/2013. Penal → |
|---|
