Omor calificat. Forma vinovăţiei
| Comentarii |
|
C. pen., art. 174, art. 175 lit. c), art. 178
Când făptuitorul acţionează cu intenţia de a ucide victima - prin lovirea cu un cuţit în zona gâtului - nu poate fi admisă cererea de schimbare a încadrării juridice în ucidere din culpă
De asemenea, nu poate fi reţinută circumstanţa atenuantă a provocării, având în vedere că între momentul conflictului dintre inculpat şi victimă şi momentul săvârşirii infracţiunii a trecut un timp în care eventualele efecte emotive au dispărut.
Decizia penală nr. 67/Ap din 2 aprilie 2005 - M.D.
Prin sentinţa penală nr. 674 din 15 decembrie 2004, Tribunalul Braşov a condamnat pe inculpatul B.G. la 13 ani închisoare şi 5 ani pedeapsă complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 şi art. 175 lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) şi art. 76 lit. a) C. pen.
S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), menţinându-se starea de arest a inculpatului şi deducându-se din pedeapsă perioada reţinerii şi arestării preventive din 15 august 2004 la zi.
In fapt, s-a reţinut că în după-amiaza zilei de 15.08.2004, între inculpat şi fratele său, B.A., a izbucnit o ceartă pe fondul unor reproşuri pe care acesta le-a adresat inculpatului în legătură cu participarea lui la activităţile gospodăreşti. Cei doi fraţi s-au certat şi au exercitat reciproc violenţe fizice minore.
După aceasta, inculpatul s-a deplasat într-un corp de clădire aflat în curtea casei lor de unde a luat un cuţit de masă cu o lamă zincată, lungă de 12 cm şi lată de 1,4 cm. S-a întors la locul unde a rămas fratele său, în curtea casei, şi, fară ca acesta să-i adreseze vreun cuvânt sau să acţioneze în vreun fel, l-a înjunghiat în gât în zona antero-laterală stângă. Victima s-a deplasat în curte, până la poartă, unde a căzut. A fost transportat imediat la spital, însă pe drum a decedat. în urma autopsiei a rezultat că moartea s-a datorat hemoragiei interne consecutive secţionării arterei carotide cu un instrument tăietor-înţepător, pe o direcţie orizontală de la stânga la dreapta.
Inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei, arătând că nu a avut intenţia de a omorî pe fratele său, chiar dacă relaţia dintre ei nu era
bună. A arătat că în momentul agresiunii victima nu era înarmată şi că acesta şi-a ridicat mâinile la nivelul feţei într-un gest de apărare.
împotriva hotărârii a declarat apel Pachetul de pe lângă Tribunalul Braşov, criticând-o pentru netemeinicie şi solicitând majorarea pedepsei şi înlăturarea circumstanţelor atenuante judiciare.
în cauză a declarat apel şi inculpatul, solicitând reţinerea dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen. şi reducerea pedepsei aplicate. Prin apărător, acesta a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracţiunea de ucidere din culpă, precum şi reţinerea vinovăţiei sub forma praeterintenţiei.
Examinând apelurile declarate, motivele invocate, probele administrate în procesul penal, s-au constatat următoarele:
Cu privire la încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului, s-a solicitat reţinerea vinovăţiei sub forma culpei şi a infracţiunii de ucidere din culpă. De asemenea, s-a mai cerut reţinerea praeterintenţiei, ceea ce ar duce la o nouă încadrare juridică a faptei, respectiv cea prevăzută de art. 183 C. pen.
Forma vinovăţiei cu care a acţionat inculpatul nu rezultă din declaraţiile acestuia, ci din însăşi materialitatea faptelor.
Culpa este forma cea mai uşoară a vinovăţiei şi este prevăzută de art. 19 alin. (2) C. pen. în speţă, culpa nu poate fi reţinută, întrucât inculpatul a acţionat cu intenţie, în conţinutul căreia s-a concentrat întreaga sa capacitate spirituală.
în raport cu fapta materială, s-a constatat că inculpatul a lovit victima cu un cuţit, obiect tăietor-înţepător, în zona gâtului, secţionând traheea sub laringe şi provocând decesul acesteia. Inculpatul a prevăzut urmările social-periculoase ale faptei sale în momentul comiterii acestei fapte. Factorul volitiv s-a manifestat în strânsă legătură şi influenţare reciprocă cu factorul intelectiv.
Nu se poate reţine nici intenţia depăşită, forma mixtă a vinovăţiei, întrucât aceasta presupune cuplarea intenţiei cu modalitatea culpei simple, iar inculpatul ar trebui să prevadă, în momentul conceperii infracţiunii voite, şi posibilitatea producerii unor rezultate mai grave decât cele scontate, rezultate pe care nu le doreşte şi nu le acceptă, şi totuşi să comită fapta în speranţa prevenirii acestor rezultate în timp util.
în cauză, deci, s-a dovedit a fi nefondată solicitarea de schimbare a încadrării juridice a faptei săvârşite de inculpat. De asemenea, s-a constatat a fi netemeinică cererea de reţinere a scuzei provocării, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., sub influenţa căreia ar fi acţionat inculpatul.
Din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică privind pe inculpat a rezultat că prezintă etilism cronic şi are discernământul faptei comise sub influenţa băuturilor alcoolice. Examenul psihic a condus la concluzia că este irascibil şi conflictual. Examenul psihologic a stabilit că are o personalitate explozivă, uşor impulsivă, nesigură şi nehotărâtă, lipsită de răbdare şi de concentrare, cu agresivitate în relaţiile interpersonale, cu reacţii nestăpânite.
Din starea de fapt expusă mai sus nu a rezultat că victima ar fi provocat inculpatul. Chiar acesta arată că era o ceartă obişnuită şi astfel de discuţii au existat şi anterior. S-a mai observat că între cearta amintită şi momentul în care inculpatul şi-a procurat obiectul vulne-rant a trecut un interval de timp în care eventualele efecte emotive ale discuţiei în contradictoriu au dispărut.
S-a constatat fondat apelul declarat de Parchet, fiind admis în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., întrucât este necesară reexaminarea criteriilor care au dus la stabilirea pedepsei pentru acest inculpat.
<Vezi şi alte speţe de drept penal:
