Art. 215 Cod penal Înşelăciunea INFRACŢIUNI CONTRA DEMNITĂŢII

Capitolul IV
INFRACŢIUNI CONTRA DEMNITĂŢII

Art. 215

Înşelăciunea

Inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos material injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 12 ani.

Înşelăciunea săvârşită prin folosire de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

Inducerea sau menţinerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârşită în aşa fel încât, fără această eroare, cel înşelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condiţiile stipulate, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincţiile acolo arătate.

Emiterea unui cec asupra unei instituţii de credit sau unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum şi fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alin. 2.

Înşelăciunea care a avut consecinţe deosebit de grave se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.


Art. 2151

Delapidarea

Însuşirea, folosirea sau traficarea, de către un funcţionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 15 ani.

În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Art. 215 Cod penal Înşelăciunea  INFRACŢIUNI CONTRA DEMNITĂŢII

Comentarii despre Art. 215 Cod penal Înşelăciunea INFRACŢIUNI CONTRA DEMNITĂŢII

     

# ADA 01-August-2011
Daca mai multi locuitori din diferite orase au fost inselati de o asa zisa firma "starcastingagency" Unii cetateni au incheiat contract cu ei, cica i-ar face vedete contra unei sume de 50 lei (s-au cerut sume si mai mari) si li s-au promis bani, produse etc. Daca au si semnat mai pot sa-si recuereze bani? Pot sa fie trasi la raspundere cei care fac inselaciuni? ROG URGENT UN RASPUND!!!!
Răspunde
 
# alina petrea 12-Iulie-2012
Fapta inculpatei de a fi afirmat că, prin intervenţia unor prieteni ai săi, va determina pe un anume profesor universitar să declare promovaţi la disciplina lui mai mulţi studenţi, cărora le-a solicitat şi de la care a primit, în acest scop, diferite sume de bani, nu constituie infracţiunea de trafic de influenţă, ci aceea de înşelăciune, deoarece inculpata nu a afirmat că ar avea ea însăşi influenţă asupra profesorului examinator, ci a pretins că va obţine rezultatul dorit prin intermediul altor persoane, pe care nu le-a individualizat prin nume sau funcţie.

C. Apel Bucureşti, s. Il-a pen., dec. nr. 16/A/1996
Răspunde
 
# alina petrea 12-Iulie-2012
Emiterea unor cecuri asupra unei bănci - în scopul achiziţionării unei cantităţi de ţigări, în baza unui contract încheiat cu firma producătoare - ştiind că pentru valorificarea lor, nu există provizia necesară, constituie, pe lângă infracţiunea prevăzută în art 282 C. pen., şi infracţiunea de înşelăciune prevăzută în art. 215 alin. 3 C. pen, chiar dacă, ulterior, în momentul decontării cecurilor, care se făcea după 7-21 de zile de la emitere, în cont se găsea un disponibil suficient pentru decontarea sumei, provenit din vânzarea mărfurilor obţinute în modul arătat mai sus.

Ceea ce este esenţial pentru existenţa infracţiunii de înşelăciune este faptul că, în momentul emiterii cecurilor, inculpatul a înscris fictiv o provizie pe care nu o avea; prin aceasta el a indus în eroare unitatea furnizoare, care a livrat marfa fără să aibă asigurată, la acea dată, plata contravalorii ei.

C. Apel Bucureşti, s. I pen., clec. nr. 65/A/1996
Răspunde
 
# alina petrea 12-Iulie-2012
Fapta inculpatului, director al unei societăţi comerciale, care, în cursul anului 1995, pentru achitarea contravalorii unor mărfuri achiziţionate de la diferite unităţi furnizoare, a emis - asupra băncii la care avea cont curent - cecuri fără acoperire, prejudiciind, astfel, unităţile furnizoare, care s-au văzut în situaţia de a nu putea primi sumele ce li se cuveneau pentru mărfurile livrate, constituie infracţiunile de înşelăciune (art. 215 alin. 2 pi 3 C. pen.), fals intelectual art. 289 C. pen.), uz de fals (art. 291 C. pen.) şi înşelăciune prin cecuri (art. 84 alin. 1 pct 2 din Legea nr. 59/1934), fiecare cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

împrejurarea incovată de inculpat pentru a-şi justifica pretinsa nevinovăţie - că prin Ordonanţa Guvernului nr. 13 din 23 februarie 1996 s-au acordat înlesniri la plata unor facturi nedecontate în termen - este nerelevantă, deoarece acest act normativ se referă la acordarea unor înlesniri în cazul neplăţii în termen a sumelor datorate la bugetul de stat, şi nu al creanţelor între societăţile comerciale.

C. Apel Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 136/1996

NOTĂ. a) Decizia de mai sus soluţionează, implicit, o problemă controversată, şi anume aceea dacă incriminarea din art 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 (asupra cecului) a fost sau nu abrogată prin modificările aduse legislaţiei penale, până la data adoptării Legii nr. 140/1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal. Curtea a dat acestei probleme - care nu şi-a pierdut actualitatea, prin prizma aplicării art. 13 C. pen. - o soluţie negativă (v., în acelaşi sens, C. Apel Constanţa, dec. nr. 39/1994, PL nr. 4/1995, p. 138), care nu ni se pare corectă.

în textul sus menţionat se arată că - exceptând cazurile în care fapta ar constitui un delict sancţionat, conform legii, cu o pedeapsă mai mare - orice persoană care emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient sau care, după ce a tras cecul şi mai înainte de trecerea termenului pentru prezentare, dispune altfel, în total sau în parte, de disponibilul avut, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an.

în sensul că dispoziţiile art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 nu au fost abrogate nici prin Codul penal din 1936, nici prin Codul penal din 1968, în Normele-cadru nr. 7 din 8 martie 1994 privind comerţul făcut de societăţile comerciale şi celelalte societăţi de credit cu cecuri pe baza Legii nr. 59/1934 - norme emise de Banca Naţională a României - se prevede, la pct. 363, că "Banca Naţională a României şi societăţile bancare vor sesiza organele competente asupra tuturor situaţiilor de încălcare a prevederilor legii asupra cecului, depistate în activitatea lor şi sancţionate în temeiul art. 84 şi 85 din această lege" (Banca Naţională a României, Regulamentul privind cecul, Bucureşti, 1994, p. 100-101). In acelaşi sens, v. şi Octavian Cojocaru, Legi speciale cuprinzând sancţiuni penale - culegere de texte cu adnotări în vigoare la 1 februarie 1995, Editura Continent XXI, Bucureşti, 1995, p. 11.

înclinăm către un alt punct de vedere. Cele două acţiuni ce constituie elementul material al infracţiunii prevăzute în art 84 alin. 1 pct 2 din Legea nr. 59/1934 (faptul de a emite un cec fără a avea la tras disponibil suficient şi faptul - consecutiv tragerii cecului, dar anterior trecerii termenelor fixate pentru prezentare - de a dispune altfel, în totul sau în parte, de disponibilul avut) se regăseau, într-o formulare aproape identică, şi în conţinutul infracţiunii de înşelăciune prin cecuri, prevăzută în art 533 din Codul penal anterior, intrat în vigoare de la 1 ianuarie 1937. Ceea ce deosebeşte cele două infracţiuni este doar faptul că, pentru existenţa infracţiunii de înşelăciune prin cecuri se cerea, în plus - în raport cu incriminarea din legea specială - ca acţiunile constitutive ale elementului material, identice în ambele incriminări, să fie săvârşite în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul, un folos material injust şi ca prin săvârşirea lor să se creeze o pagubă posesorului cecului. în această situaţie, se pune întrebarea: au fost sau nu abrogate prevederile art 84 alin. 1 pct 2 din Legea nr. 59/1934 odată cu intrarea în vigoare a Codului penal din 1936? Textul care rezolvă problema este art. 597 pct 9 din acel cod, în care se arată că "de la 1 ianuarie 1937 se abrogă acele dispoziţii din legile speciale cu caracter penal de pe întreg teritoriul ţării care sunt în contradicţie cu dispoziţiile actualului cod". în explicarea sensului acestui text în literatura juridică s-a arătat că "va fi socotită ca contrazicând dispoziţiile prezentului cod orice dispoziţiune din legile speciale care va disciplina exact aceeaşi situaţie, care va incrimina exact acelaşi fapt" (V. Dongoroz, în Codul penal "Carol al Il-lea" comentat şi adnotat, de C. Rătescu ş.a., vol. III, Bucureşti, 1938, p. 675). Raţiunea de a fi a legilor speciale - s-a arătat - este fie de a completa cadrul disciplinărilor din legea generală, fie de a deroga de la rânduielile generale când se consideră necesară o nouă disciplinare. Din moment ce legea penală generală adoptată ulterior disciplinează, ea însăşi, aceeaşi situaţie - chiar cu unele deosebiri sau adăugări la condiţiile de incriminare - raţiunea existenţei normei complementare din legea specială dispare şi aceasta trebuie considerată abrogată. "Vor fi, deci, socotite ca rămase în vigoare toate dispoziţiile cu caracter pur complinitor din legile speciale care nu au echivalent în noul Cod penal, adică ori de câte ori situaţiunea, faptul, raportul care formează obiectul acelor dispoziţiuni nu se găsesc prevăzute în noul Cod penal" (V. Dongoroz, op, cit., p. 675); celelalte, care au un asemenea corespondent în legea penală generală, au fost abrogate. Este şi cazul prevederilor art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934.

De la 1 ianuarie 1937 faptele anterior incriminate, prin arL 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934 au constituit, aşadar, infracţiunea de înşelăciune prin cecuri prevăzută în art 533 C. pen. şi au fost pedepsite exclusiv în baza acestei dispoziţii legale.

Codul penal actual, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1969, a abrogat pe aceeaşi dată, Codul penal anterior. Cum noul Cod penal nu a mai prevăzut ca infracţiuni distincte faptele asimilate infracţiunii de înşelăciune prevăzute în art. 552-5551 din codul anterior, deci, nici infracţiunea de înşelăciune prin cecuri, aceste fapte - s-a arătat în literatura juridică - "vor fi încadrate, după caz, în dispoziţia privitoare la înşelăciunea simplă sau în cea privitoare la înşelăciunea agravată ori la modalitatea specială (art. 215 alin. 1-3) când vor fi întrunite elementele constitutive ale vreuneia dintre aceste modalităţi şi, bineînţeles, dacă nu ar constitui o altă infracţiune mai gravă" (V. Dongoroz, în Explicaţii teoretice ale Codului penal român, voi. EH, Editura Academiei, Bucureşti, 1971, p. 535).

în concluzie, deci, dispoziţiile art 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, având corespondent în art. 533 al Codului penal din 1936, au fost abrogate prin art. 597 pct. 9 din acel cod, iar art. 553 mai sus citat a fost, la rândul său, abrogat odată cu intrarea în vigoare a actualului Cod penal, urmând ca faptele incriminate prin dispoziţiile sale să cadă, în măsura în care toate condiţiile de incriminare ar fi îndeplinite, sub incidenţa art. 215 C. pen.

în raport cu cele de mai sus, apare greşită soluţia instanţelor de fond - menţinută în recurs - care, caracterizând faptele săvârşite de inculpat ca infracţiuni de înşelăciune (art. 215, 229 C. pen.), au încadrat, cumulativ,, aceste fapte, şi în art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1994.

b) Prin Legea nr. 140 din 14 noiembrie 1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal s-a introdus, în art. 215 C. pen., un alineat nou (4), cu următorul cuprins: "Emiterea unui cec asupra unei instituţii de credit sau unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu există provizia sau acoperirea necesară, precum şi fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. 1, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută în alin. 2" (închisoarea de la 3 la 15 ani).

în raport cu această prevedere şi cu cele arătate mai sus referitor la abrogarea art.' 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934, rezultă că în ipoteza în care o asemenea faptă s-a comis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 140/1996 dar nu a fost judecată definitiv până la 14 noiembrie 1996, se vor aplica, în conformitate cu prevederile art. 13 C. pen., dispoziţiile art 215 alin. 2 C. pen., ca fiind legea mai favorabilă.

c) "Completarea unui cec cu limită de sumă menţio-nându-se o sumă disponibilă nereală, mai mare decât cea aflată în cont, constituie infracţiunea prevăzută în art. 282 C. pen., iar nu aceea de fals prevăzută în art. 288 C. pen." (CSJ, sp., dec. nr. 787/1994, RDF nr. 2/1995, p. 146).

Pentru un comentariu asupra acestei decizii, v.: Dorin Ciuncan, încadrarea juridică dată faptei de a falsifica un cec de decontare cu limită de sumă sau de a emite o filă cec cu depăşirea disponibilului, PL nr. 3/1995, p. 262.
Răspunde
 
# alina petrea 12-Iulie-2012
Până în luna septembrie 1992, când s-au modificat Normele metodologice privind activitatea băncilor, operaţia de transferare a banilor dintr-un cont în altul, prin intermediul cecurilor cu limită de sumă, nu era supusă controlului bancar, astfel că, mai întâi, se efectua creditarea contului furnizorului mărfii, în folosul căruia se emitea fila cec şi apoi se debita contul beneficiarului mărfii, adică al debitorului, care emisese fila cec.

Profitând de aceste lacune existente în sistemul informaţional, inculpatul - director al unei societăţi comerciale -a emis, pentru plata unor mărfuri cumpărate de la altă societate comercială, mai multe cecuri cu limită de sumă, deşi nu avea disponibil suficient în conturi, inducând în eroare unităţile bancare care au onorat cecurile false şi au suferit, astfel, importante pagube materiale.

Prima instanţă şi instanţa de apel - care a respins apelul declarat de inculpat - au considerat că aceste fapte întrunesc elementele infracţiunii de înşelăciune prevăzută în art. 215 alin. 2 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., şi ale infracţiunii prevăzută în art 84 pct 1 alin. 2 din Legea nr. 59/1934, cele două infracţiuni aflându-se în concurs real.

Recursul declarat de inculpat, care susţine că, în mod greşit, a fost condamnat şi pentru infracţiunea prevăzută în art. 84 alin. 1 pct 2 din Legea nr. 59/1934 - pentru motivul că aceasta ar avea caracter subsidiar, ea nesubsistând decât atunci când nu s-a comis o altă faptă penală - nu este întemeiat Activitatea infracţională săvârşită de inculpat reuneşte elementele constitutive ale ambelor infracţiuni reţinute în sarcina acestuia şi caie au, fiecare, o existenţă independentă una de cealaltă, fiind, deci, în concurs real.

C. Apel Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 102/Al 1996

NOTĂ. Articolul 84 pct. 1 alin. 2 din Legea nr. 59/1934 a fost abrogat prin Codul penal din 1936 (art. 597 pct. 2), care, în art. 555, a incriminat aceeaşi faptă, sub denumirea de "înşelăciune prin cecuri"; această din urmă dispoziţie a fost, la rândul său, abrogată prin Codul penal din 1968, care, în incriminarea din art. 215, a cuprins şi faptele pe care Codul penal anterior (art. 552-555^1) le asimilase infracţiunii de înşelăciune.

A se vedea - pentru argumentarea acestui punct de vedere - nota la C. Apel Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 136/1996.
Răspunde
 
# alina petrea 12-Iulie-2012
Inculpatul - director general adjunct al unei societăţi comerciale - voind să achiziţioneze din străinătate mai multe autoturisme pentru societate şi ştiind că importul de autoturisme, efectuat de o persoană juridică, atrage plata unor taxe vamale mult mai mari decât cele plătite de persoanele fizice, în luna ianuarie 1994 a organizat importul acelor maşini pe numele unor persoane fizice, al căror împuternicit s-a declarat a fi, completând, pe numele lor dar în beneficiul firmei sale, actele necesare pentru importul autoturismelor, prejudiciul cauzat astfel Direcţiei Generale a Vămilor fiind de 131.546.055 lei.

Fiind condamnat pentru infracţiunea de înşelăciune prevăzută în art 215 alin. 2 raportat la art 229 alin. 2 C. pen., cu aplicarea art 41 alin. 2 C. pen., inculpatul susţine, prin apelul declarat, că fapta reţinută în sarcina sa constituie contravenţia prevăzută în art. 248 lit. c) din Regulamentul vamal, aprobat prin Decretul nr. 337/1981.

Motivul de apel nu este întemeiat, deoarece, potrivit textului sus menţionat, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă depunerea declaraţiei vamale conţinând date nereale cu privire la felul, cantitatea şi destinaţia bunurilor, dacă fapta ar fi dus la perceperea unor taxe vamale mai mici; or, menţiunile nereale de la rubrica "numele clientului" nu privesc destinaţia bunului în sensul art. 248 lit. c) din Regulamentul vamal, care trebuie interpretat în contextul art 91 din acelaşi regulament (potrivit căruia mărfurile importate sub condiţia unei utilizări determinate şi care, ulterior, primesc altă folosinţă sunt supuse regimului tarifar vamal conform noii destinaţii), ci persoana dobânditorului, ceea ce este cu totul altceva.

C. Apel Bucureşti, s. Ipen., dec. nr. 197/A/1996
Răspunde
 
# v. ivanovici 13-Iulie-2012
Inculpatul, factor poştal, însărcinat cu plata pensiilor, şi-a însuşit sumele de bani pe care era însărcinat să Ie plătească mai multor pensionari, după care a menţionat în fals pe dovezile de achitare că pensionarii şi-au primit pensiile, trecând numere şi serii de buletine de identitate fictive şi falsificând semnăturile beneficiarilor.

Aceste fapte au fost încadrate de prima instanţă, a cărei sentinţă a fost menţinută de instanţa de apel, în art. 215^1 C. pen. (delapidare), art. 289 C. pen. (fals intelectual) şi art. 290 C. pen. (uz de fals) şi sancţionate cu diferite pedepse privative de libertate.

Recursul declarat de inculpat este nefondat, deoarece greşita apreciere a probelor, invocată ca motiv de casare, nu poate fi cenzurată de instanţa de recurs în cadrul nici unuia din cazurile de casare prevăzute în art. 385^9 C. proc. pen.

C. Apel Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 823/1998

Notă: Speţa pune implicit în discuţie o problemă de încadrare juridică, a cărei rezolvare fiind susceptibilă să conducă la o agravare a situaţiei inculpatului în propria cale de atac, n-a putut fi luată în discuţie şi soluţionată în mod corespunzător de instanţa de apel şi de cea de recurs. De aceea socotim util a o semnala.

în literatura juridică se consideră că în situaţia în care - ca în speţă - cu ocazia întocmirii unui înscris oficial, funcţionarul, pe de o parte, a atestat ca adevărată o împrejurare mincinoasă (săvârşind deci o acţiune ce cade sub incidenţa art. 289 C. pen.) iar, pe de altă parte, a contrafăcut semnătura persoanei ce trebuia să semneze actul (comiţând, cu alte cuvinte, o acţiune prevăzută în art. 288 C. pen.). există un concurs real de infracţiuni: fals intelectual şi fals material în înscrisuri oficiale. în argumentarea acestui punct de vedere s-a arătat că, în principiu, un înscris oficial, odată falsificat prin atestarea unor fapte neadevărate ori prin omisiunea înregistrării unor fapte adevărate, poate fi supus unor noi acţiuni de falsificare, purtând asupra altor menţiuni - imediat după săvârşirea primului fals sau după trecerea unui interval de timp, de către acelaşi autor ori de către altă persoană - şi că, în asemenea caz, acţiunile de falsificare ulterioare generează noi infracţiuni de fals cu o existenţă autonomă şi susceptibile de încadrări juridice diferite; or, "spre deosebire de falsul intelectual, care este săvârşit în exerciţiul atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului şi în legătură cu constatări pe care el este competent a le face, contrafacerea semnăturii unei persoane... este o faptă săvârşită în afara atribuţiilor de serviciu" (Gh. Dărângă, notă la dec. pen. nr. 525/1965 a Tr. Crişana, JN nr. 3/1966, p. 128), constituind deci infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale.
Răspunde
 
# diana 16-Iulie-2012
Fapta inculpatului care, Fiind proprietarul unui apartament, a convenit cu partea vătămată să-i vândă acel apartament, primind de la aceasta o sumă de bani ca avans, însă ulterior a vândut apartamentul unei alte persoane, nu constituie infracţiunea de înşelăciune prevăzută în art. 215 alin. 3 C. pen.

Atâta vreme cât nu s-a făcut dovada că, pentru încheierea convenţiei cu partea vătămată, inculpatul s-ar fi folosit de vreun mijloc de inducere în eroare, în lipsa căruia aceasta nu ar fi consimţit la perfectarea înţelegerii, în cauză este vorba de o simplă neexecutare a unei obligaţii din cadrul unei convenţii civile, chiar dacă în momentul încheierii acesteia inculpatul ştia că nu o va îndeplini.

Trecerea din domeniul civil în cel penal are loc numai atunci când, fie la încheierea convenţiei, fie pe parcursul executării ei, partea care nu a respectat convenţia s-a folosit de mijloace amăgitoare pentru a o convinge pe cealaltă parte că îşi va respecta obligaţia.

De altfel, pentru garantarea obligaţiilor asumate, Codul civil reglementează unele mijloace specifice, care trebuie stipulate în convenţie.

C. Apel Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 922/1998
Răspunde
 
# diana 16-Iulie-2012
apta unei persoane care, convenind cu reprezentanţii unei bisericii executarea unei lucrări de construcţie şi primind pentru aceasta o sumă de bani, nu a respectat din lipsă de fonduri termenul fixat pentru Finalizarea lucrării - deşi a adus materiale, a plătit manopera şi a efectuat săpături pentru fundaţie - nu prezintă elementele infracţiunii de înşelăciune în convenţii, lipsind elementul subiectiv: intenţia; aşadar, în mod legal s-a pronunţat o soluţie de achitare în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d C. proc. pen.

C. Apel Bucureşti, s. I pen., dec. nr. 924/1998 Notă: în practică s-a decis, în acelaşi sens, că nu există infracţiunea de înşelăciune în convenţii în cazul neîndeplinirii, până la termenul stabilit, a unei obligaţii asumate printr-o convenţie civilă (Tj. Galaţi, dec. pen. 567/ 1969, RRD nr. 8/1969, p. 189).

De altfel, Codul civil, anticipând posibilitatea nerespectării contractelor, prevede în art. 1066, că părţile pot insera de la început în contract o clauză penală, determinând suma pe care debitorul o va plăti drept daune interese în caz de neexecutare sau executare tardivă.
Răspunde
 
# diana 16-Iulie-2012
Inculpatul, care cumpărase o brăţară din metal galben, văzând în vitrina unui magazin o brăţară din aur de acelaşi model, s-a hotărât să opereze o substituire, ca urmare, a intrat în magazin şi, după ce a cerut să vadă brăţara din aur, pe care apoi a restituit-o, ieşind afară a confecţionat o etichetă similară celei legate de aceasta şi a ataşat-o la brăţara cumpărată anterior; în cele din urmă, a reintrat în magazin, a cerut din nou pentru examinare brăţara din aur şi, la un moment dat, profitând de neatenţie vânzătoarei, a înlocuit-o cu brăţara aflată asupra sa, pe care a remis-o acesteia, şi a părăsit magazinul.

Inculpatul susţine, în recurs, că această faptă nu se încadrează în art. 215 alin. 2 C. pen. - text în baza căruia a fost condamnat -, ci în alin. 1 al aceluiaşi articol, deoarece prezentarea frauduloasă a realităţii, aptă de a induce în eroare persoană vătămată, intră în conţinutul infracţiunii de înşelăciune - varianta tip.

în sensul art. 215 alin. 2 C. pen., care sancţionează înşelăciunea săvârşită prin mijloace frauduloase, se consideră "fraudulos" acel mijloc de inducere în eroare care, având aparenţa unui mijloc veridic, este de natură să asigure mai uşor succesul acţiunii făptuitorului. Este tocmai cazul din speţă, căci inculpatul, pentru a înlocui brăţara din aur cu o imitaţie, a contrafăcut şi a ataşat la aceasta din urmă o etichetă asemănătoare aceleia pe care o avea brăţara din aur.

C. Apel Bucureşti, s. a II-a pen., dec. nr. 1128/1998

Notă: Există temeiuri pentru a se considera că, în speţă, inculpatul nu a săvârşit o înşelăciune, ci un furt. Atât la furt, cât şi la înşelăciune, bunul iese din posesia sau detenţia subiectului pasiv şi intră în puterea de dispoziţie a făptuitorului, dar pe când în cazul furtului acest rezultat se produce prin luarea bunului, în cazul înşelăciunii făptuitorul ajunge la acelaşi rezultat pe calea inducerii în eroare a victimei, care astfel este determinată să ia o dispoziţie patrimonială păgubitoare. în situaţia din speţă, însă, vânzătoarea, încredinţând brăţara din aur inculpatului spre a o vedea, nu a renunţat la posesie sau detenţie, ci doar a operat o schimbare temporară a poziţiei bunului, care, prin aceasta, nu a trecut în stăpânirea celui ce a amăgit-o. De aceea - inducerea în eroare neducând la o dispoziţie patrimonială care să transfere însuşi dreptul de posesie sau detenţie -, pentru a obţine stăpânirea de fapt a bunului, inculpatul a trebuit să mai facă ceva, şi anume să plece cu bunul. Paguba nu apare, aşadar, ca un efect direct al amăgirii, ea nu provine dintr-un act de dispoziţie al vânzătoarei, ci din acţiunea ilicită a inculpatului de a lua pentru sine lucrul altuia aflat în mod precar în mâna sa (v. V. Pa p a d o p o l, în Practica judiciară penală, vol. III, Editura Academiei, Bucureşti, 1992, p. 106).
Răspunde
 
# diana 16-Iulie-2012
a. Fapta inculpatului care, promiţând părţii vătămate că o va lua în căsătorie şi afirmând, spre a-şi face credibilă promisiunea, că nu este căsătorit - afirmaţie neadevărată şi reiterată în faţa notarului -, a determinat-o pe aceasta să consimtă la încheierea unui contract fictiv de vânzare-cumpărare pentru jumătate din apartamentul proprietatea ei, constituie infracţiunile de înşelăciune în convenţii şi fals în declaraţii.

b. în soluţionarea laturii civile, în mod corect s-a dispus anularea contractului şi s-a respins cererea părţii vătămate de a i se acorda daune morale, cu motivarea că prin săvârşirea faptei nu i s-a cauzat nici un prejudiciu moral, cu atât mai mult cu cât condamnarea inculpatului a fost de natură să o reabiliteze în faţa cercului de cunoscuţi, prieteni şi rude.

C. Apel Bucureşti, s. Ipen., dec. nr. 1227/1998
Răspunde
 
# cristi valcea 02-Octombrie-2012
am un fost vecin care a inselat mai multe persoane cu diferite sume de bani care a fost arestat care dupa o decizie a curti de apel pitesti a fost eliberat care acum le ride in nas la cei pagubiti ciobotea marian sat batrini JUD ARGES care locuia cu familia in rm_valcea
Răspunde
 
# Puricel Maria Mirela 05-Noiembrie-2012
buna ziua.am si eu o intrebare sper sa ma puteti ajuta.lucrez ca vanzatoare la un magazin de haine,si aseara la locul de munca in jur de ora 19:00,a intrat un domn in magazin care m-a intrebat daca ii pot schimba niste bani.avea doua hartii de 500 lei si dorea sa le schimbe.am scos din sertar zece hartii de cate o suta de lei .i le-am dat.le-a luat si fractiune de secunda a zis ca doreste sa-i schimb banii in hartii de 50 lei ca nu am inteles bine .mi-a dat banii inapoi fara sa-mi dau seama ca el in momentul ala a sustras din suma jumatate din bani.la circa o jum de ora am numarat banii si am constatat ca ma pacalise.tot ce s-a intamplat se vede pe camera de luat vederi,cum a sustras banii,tot.Nu stiu ce sa fac.se poate face ceva daca duc caseta cu inregistrarea la politie sa se vada ca ma pacalit?daca da in cat timp?sper sa ma puteti ajuta.multumesc
Răspunde
 
# pop 11-Martie-2013
inchirierea si constituirea uneui firme de nud proprietar a imobilului in dauna uzfructuaului prin ilicit, fals intelectual, constituie infractiune la art. 215 cp
Răspunde
 
# Avocatu anonim 31-Martie-2013
Da pot sa-i dea in judecata pe aia de la agentie da nu o sa mearga cu sistemu juridic din romania... depinde de judecator exista codul moral si se pot face smecherii pe baza lui dep pe ce te bazezi ca sa-i dai in judecata
Răspunde
 
# adrian 20-Aprilie-2013
Buna seara.Am o mica problema.Am discutat o perioada de timp cu o persoana de sex opus ..dupa care mi-a cerut sa-i trimit bani prin Western pentru a putea muta intalnirile noastre online in lumea reala.Dar,cum era de asteptat,s-a dat disparuta.Ce as putea face?
Răspunde
 
# un om 04-Mai-2013
de ce nu te-ai intilnit cu ea real,ducindu-te tu la ea in zona?sint multe femei care fac asta...nu ofera nici un fel de prestatie pina nu le platesti in avans...ai adresa ei de acasa?...fa-i reclama pe internet cu poze si adresa PENTRU DIVERSE SERVICII CU AMANUNTUL CARE LE FACE EN-GROSS DAR CU PLATA FREE....
Răspunde
 
# Mihai 19-Iunie-2013
Buna ziua,am si eu o intrebare, cine ma poate ajuta?
Pentru asa zisa fapta de inselaciune si evaziune de 5000 euro. se dau pedepse cu suspendare daca recunosti ca ai gresit ?
Va rog un raspuns urgent.
Răspunde
 
# dobrotca nicolaie 04-Iulie-2013
as putea sa pun o antrebare ,am o problema cu declaratia de la apia pt care sa facut dosar la art 215 anselaciune si art 292 ,dar am anteles ca guvernul a anulat ,si fermieri care au avut probleme cu aceasta declaratie au castigat ,dar vad ca an cazul meu continua instrumentarea dosarului ,ati putea sa ma lamuriti an privinta acestei probleme
Răspunde
 
# vladaianu maria 08-Iulie-2013
daca ai facut o plingere impotriva unei persoane ca ti a inselat increderea politia sau parchetul nu trebuie sa faca investigatii si sa faca o cnfruntare intre cele doua parti?
Răspunde
 
# marideea 11-Iulie-2013
cum este incadrata fapta unei persoane care se ocupa cu inmatriculari in romania, strnge bani, acte si apoi dispare...... eu asa am patit, am facut reclamatie la politie, acestia a dat de urma lui i-au luat declaratie si considera ca acesta nu se incadreazala art 215 c. p. -inselaciune ci este de natura civila , adica recunoaste ca a primit banii dar din motive financiare nu are sa mi dea......... asadar dupa politie si parchet trebuie sa-l dau eu in judecata , iar banii ii vor recupera ........ este corect ceea ce a facut politia si parchetul?
Răspunde
 
# Manea Dumitru 27-August-2013
am cumpărat după revolutie un teren, din cauza cănu am cetătenie română, am făcut actele pe numele altuia, acesta mi.a dat o declaratie prin care arată că atunci cân pot trce locul pe numele meu, el va fi de acord fără probleme. Acum nu recunoste semnătura lui de pe declaratia dată de el, am făcut plângere la parchet, răspunsul a fost: se respinge cererea în baza presrierii. Ce pot face să intru în posesia terenului?
Răspunde
 
# maria 11-Septembrie-2013
Buna ziua,
As avea si eu o problema mare de tot. Prietena mea a contractat un imprumut la o banca si nu a platit nici o rata. Banca a dat-o in judecata pe baza legii 215. Indrumati-ma ce este de facut. Va multumesc anticipat
Răspunde
 
# ENCEA IOANA 30-Septembrie-2013
LA O CONDAMNARE DE 12ANI SI6 LUNI SE BENEFICIAZA DE NOUL COD PENAL
Răspunde
 
# sava atena 18-Ianuarie-2014
Cum ar trebui sa fac si ce masuri se pot lua in privinta unei firme de recrutare forta de munca din Iasi numita Alexandra Presstur care a inselat mai multe persoane care au muncit la un hotel din Sardegna timp de 3 luni si care nu si-au primit banii pt munca prestata .?Mentionez ca firma deja e disparuta .Important e faptul ca era inregistrata cu toate actele in regula. Ce trebuie sa fac suntem de fapt mai multe persoane.Va rog mult sa ma anuntati prin email suntem disperati.Va multumesc.
Răspunde
 
# Doca Ecaterina 31-Ianuarie-2014
Buna ziua.Sunt parte vatamata intr-un proces penal de inselaciune din anul1993.in baza art 215 cod penal al.1si 3.Inculpata este obligata la achitarea prejudiciului,dar pana in prezent acesta nu afost recuperat.Va rog sa-mi spuneti daca in conditiile legislative actuale poate fi recuperat printr-un proces civil.Cu respect ,va rog sa-mi raspundeti!Doca
Răspunde
 
# defara 04-Februarie-2014
Corespondența cu noul Cod Penal (Legea nr. 286/2009):
► Art. 244 "(1) Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
(2) Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.
(3) Împăcarea înlătură răspunderea penală."

Detalii: legeaz.net/.../art-244
Răspunde
 
# defara 04-Februarie-2014
Corespondența cu noul Cod Penal (Legea nr. 286/2009):
► Art. 295 "(1) Însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2) Tentativa se pedepseşte."

Detalii: legeaz.net/.../art-295
Răspunde
 
# defara 04-Februarie-2014
Corespondența cu noul Cod Penal (Legea nr. 286/2009):
► Art. 309 "Dacă faptele prevăzute în art. 295,art. 297,art. 298,art. 300,art. 303,art. 304,art. 306 sau art. 307 au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate"

Detalii: legeaz.net/.../art-309
Răspunde
 
# alex 11-Februarie-2014
am fost aselat am cuparat masina cu toate actetele an regula . ulterior cand am mers penru transcriere am fost informat ,ca aceastamasina a fost anscrisa cu acte false, anume nu sa platit taxa de prima imatriculare ,bagand chitanta falsa la anscriere, ieu am depus plangere la parchet si an 2 ani nu sa rezolvat nimic ,stau cu aceata masina an curte de 3 ani .ce se poate face? am pierdut bani ,inculpatul nu da nici un semn ,eu as accepta sa mi sa returneze bani si sa ia masina dar vad ca institutile statului , sta pe loc , oare de ce am depus plangere penala ? VA ROG UN RASPUNS ??
Răspunde
 
# avram anisoara 24-Februarie-2014
am o intrebare in legatura cu un act de vanzare cumparae .eu am facut cu cumparatoul un act prin care se scria ca imi da suma de 22.000euro in act s-a scris suma de 26.500ron si mi s-a inmanat suma de 1150euro cum se poate proceda / va multumesc ptr intelegere si daca nu m-am exprimat bine
Răspunde
 
# iuliana 24-Februarie-2014
buna.. se implinesc doi ani in iunie de cand am fost inselata de catre o persoana fara scrupule si fara demnitatea de a fi barbat,tata si sot. am vrut sa inchiriez un apartament ,i am dat omului suma se bani insemnand chiria pe un an anticipat fara sa stiu ca apartamentul era sub executare ,debransat de la curent si multe altele.in momentul cand am mers la data stabilita sa ocup apartamentul in casa de aflau alte persoane.de aici a pornit calvarul, el nu a mai raspuns la telefon ca intr un final dupa ce am facut plangere la politie a spus ca o sa mi dea banii dar cand nu se stie. problema mea cea mai mare este ca organele de cercetare nu au considerat acest fapt o inselaciune. este strigator la cer in tara asta .......
Răspunde
 
# Andreea 30-Martie-2014
Buna ziua am si eu o intrebare.....as vrea sa inchiriez niste rochii de mireasa ale unor prietene....le-am postat pe facebook....este un delict sau nu?risc sa ajung sa inchisoare sau amenda? va rog raspundeti.multumesc.
Răspunde
 
# Adrian 22-Aprilie-2014
Am si eu o mica intrebare se aplica si pe internet ? Adica am cumparat ceva si acuma mi-am dat seama ca am fost fraierit...UN RASPUNS URGENT!
Răspunde
 
# Gaby 24-Aprilie-2014
Dacă un om a avut o pedeapsa din 2010 de 6.8 ani de fals si uz de fals si este plecat in străinătate vreau sa știu dacă a beneficiat de noul cod penal si la ce pedeapsa a rămas?
Răspunde
 
# radu 03-Iunie-2014
o intrebare pentru cunoscatori?
Acum cateva saptamani am facut schimb cu un tip care ma contactat pe telefon in urma postarii mele pe internet a unui anunt in care doream sa dau la schimb doua telefoane si o mica diferenta pentru un telefon ceva mai performat.i-am dat doua telefoane un samsung s3 si un lg l9 +dif de un milion in schimbul unui nexus 5.atunci cand am facut schimbul era si prietena lui.alti martori nu sunt.Dupa o saptamana si ceva m-am trezit cu politia la munca spunandu-mi ca telefonul care l-am luat este furat si ca trebuie sa le dau telefonul.Am fost chemat ca martor la politie am dat declaratie exact cum sa intamplat...a fost chemat si cel de la care am luat telefonul spunand ca la randul lui si el il avea cumparat de la cineva dar ca stia ca este furat!am fost contactat de politie imediat dupa ce au dat si ei declaratie si mi-a spus daca reusesc sa ma inteleg cu ei...ei mi-au oferit 600 lei...paguba mea fiind estimata undeva la 1400 lei.Care poate sa ma ajute cu un sfat merita sa ii actionez in judecata pentru a imi recupera banii?Precizez ca fata careia i sa furat telefonul si-a retras plangerea dupa ce cei de la politie mi l-au luat si i l-au dus....
Multumesc anticipat pentru un raspuns!!!
Răspunde
 
# Alina 12-August-2014
Buna ziua!

Am platit avansul (400 RON - virati in cont) pentru cazare intr-un apartament din Costinesti si cand am ajuns acolo proprietarul si-a inchis telefonul. Am fost la politie si am constatat ca nu exista nici un apartament pe numele "proprietarului". Ce pot sa fac in aceasta situatie?
Răspunde
 
# Alina 12-August-2014
Buna ziua!

Am platit avansul (400 RON - virati in cont) pentru cazare intr-un apartament din Costinesti si cand am ajuns acolo proprietarul si-a inchis telefonul. Am fost la politie si am constatat ca nu exista nici un apartament pe numele "proprietarului". Ce pot sa fac in aceasta situatie?

Multumesc anticipat!
Răspunde
 
# ILIE MARIA 23-August-2014
Am o colega care s-a imprumutat de la mai multi colegi de bani, promitandu-le sa le restituie la o anumita data. Permanent amana plata. A facut inclusiv imprumuturi bancare si a rugat colegi sa o gireze, nu si-a platit ratele, iar oamenii s-au trezit fara salarii in cont, din cauza ei. Face acest lucru frecvent, nu stiu ce face cu banii, dar minte de ingheata apele.A fost director de scoala, acum este cercetata de DNA/ nu stiu motivul/ si nu mai este in functie. Nu stiu daca colegii i-au dat cu imprumut in schimbul unor avantaje sau din buna credinta. Este normal, oare, ca un om sa abuzeze de increderea oamenilor si sa isi bata joc de oameni..va rog sa -mi raspundeti daca exista un temei legal, intrucat colegii nu au incheiat contracte si nu au intocmit acte cu ea, fiindu-le subalterni.
Răspunde