creanţe fiscale, drepturi patrimoniale care rezultă din raporturile de drept material fiscal: a) dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri bugetare, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor etc., denumite c.f. principale; b) dreptul la perceperea majorărilor de întârziere, denumite c.f. accesorii [v. şi obligaţii fiscale].
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Creanţe fiscale