Art. 19 Formalităţi specifice pentru constituirea societăţii pe acţiuni prin subscripţie publică
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Formalităţi specifice pentru constituirea societăţii pe acţiuni prin subscripţie publică
Formalităţi specifice pentru constituirea societăţii pe acţiuni prin subscripţie publică
Art. 19
(1) Subscrierile de acţiuni se vor face pe unul sau pe mai multe exemplare ale prospectului de emisiune al fondatorilor, vizate de judecătorul delegat.
(2) Subscrierea va cuprinde: numele şi prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului; numărul, în litere, al acţiunilor subscrise; data subscrierii şi declaraţia expresă că subscriitorul cunoaşte şi acceptă prospectul de emisiune.
(3) Participările la beneficiile societăţii, rezervate de fondatori în folosul lor, deşi acceptate de subscriitori, nu au efect decât dacă vor fi aprobate de adunarea constitutivă.
| ← Art. 18 Formalităţi specifice pentru constituirea... | Art. 20 Formalităţi specifice pentru constituirea... → |
|---|
1. Articolul 19, prin reglementările conţinute de primele 2 alineate, instituie regulile care trebuie respectate de către cei care vor decide să răspundă ofertei fondatorilor şi să subscrie numărul de acţiuni pe care-l vor găsi de cuviinţă. Din păcate, Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale nu defineşte operaţiunea de subscriere. însă, doctrina a definit-o, în sensul cel mai larg al unei astfel de noţiuni, ca fiind „asumarea obligaţiei de aport, adică a obligaţiei de a contribui la formarea capitalului social al unei societăţi comerciale determinate. în
Citește mai mult
înţeles mai restrâns, subscrierea se referă la aportul în numerar, iar în înţeles şi mai restrâns, dar mai propriu, subscrierea se referă la acţiuni sau părţi sociale"19*. Plecând de la o astfel de definiţie generică, apreciem potrivită şi utilă următoarea definiţie: „Subscrierea de acţiuni în baza unui prospect de emisiune lansat în condiţiile art. 18 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, este manifestarea de voinţă prin care o persoană interesată să dobândească una sau mai multe din acţiunile care vor fi emise de către o societate pe acţiuni care urmează să se constituie în viitor, acceptă oferta publică făcută de fondatori prin intermediul unui prospect de emisiune, indicând numărul de acţiuni pe care le va cumpăra (dobândi) şi achitând preţul aferent valorii nominale a acelor acţiuni ori doar obligându-se să-l achite la termenele propuse, şi/sau să verse un anumit aport în natură".Pentru faptul că persoanele care vor accepta oferta fondatorilor semnează, în scopul dobândirii acţiunilor dorite, pe unul sau mai multe din exemplarele prospectului de emisiune, o astfel de operaţiune materială efectuată în scopul de a produce efecte juridice poată denumirea de subscriere, iar acea/acele persoană/persoane poartă denumirea de subscriitor/subscriitori. De altfel, în accepţiunea etimologică, unul din înţelesurile noţiunii de subscriere este acela de a se angaja printr-o semnătură la o contribuţie bănească ori de adera la un act.
în acest context, facem menţiunea că subscrierea de acţiuni poate fi susceptibilă de definiţii într-o oarecare măsură diferite, în raport de cadrul juridic în care această operaţiune se va efectua. Astfel, Legea nr. 297/2004 a pieţei de capital reglementează diverse situaţii în care persoanele interesate vor putea subscrie acţiuni în cadrul unor oferte publice primare de majorare a capitalului social al unor societăţi comerciale ale căror acţiuni sunt tranzacţionate pe o anumită piaţă reglementată ori în cadrul unor oferte publice secundare. Fără a detalia această apreciere, ne limităm aici a arăta că definiţia pe care am propus-o este circumscrisă doar la situaţia în care o societate pe acţiuni urmează a se constitui prin subscripţie publică.
2. în doctrina românească s-a exprimat opinia că subscrierea de acţiuni în cadrul unui prospect de emisiune are natura şi valoarea juridică a unui contract sinalagmatic încheiat în folosul unei terţe persoane între fondatori şi subscriitori20). Suntem de părere că este neîndoielnic faptul că subscrierea dă naştere unui contract sinalagmatic, însă în concepţia noastră, nu (numai) în folosul unei terţe persoane, întrucât cea care trebuie să emită acţiunile şi să le predea subscriitorilor este o persoană juridică care se va naşte în viitor şi care prin subscriere va dobândi nu numai drepturi, dar şi obligaţii, lucru care nu se poate produce printr-o stipulaţie pentru altul.
Recunoscând ineditul şi dificultatea calificării situaţiei juridice pe care o poate genera actul subscrierii de acţiuni în cadrul unui prospect de emisiune, ne exprimăm opinia că acel contract dintre fondatori şi subscriitori ar trebui calificat ca fiind, în fapt şi în drept, o promisiune sinalagmatică de a contracta în viitor, respectiv de a participa, în nume propriu sau prin mandatar, la adoptarea actului constitutiv al societăţii care se doreşte a fi înfiinţată de către fondatori şi de a primi titlurile care legitimează calitatea de acţionar al acelei societăţi. Din punct de vedere existenţial, acţiunile care se subscriu în cadrul unui prospect de emisiune ar trebui calificate ca fiind bunuri viitoare. Aşa fiind, subscrierea de acţiuni în cadrul unui prospect de emisiune îşi va putea produce toate efectele urmărite de părţi doar sub condiţia pură şi simplă a constituirii acelei societăţi şi de la data acelei constituiri.
3. Alineatul (2) conţine o necesară şi utilă enumerare a elementelor structurale pe care trebuie să le conţină actul juridic - în accepţiunea lui de instrumentum - al subscrierii, elemente din interpretarea cărora se poate identifica subscriitorul şi manifestarea sa neechivocă de a accepta oferta publică conţinută de un prospect de emisiune. Suntem de părere că lipsa unuia sau a mai multora din menţiunile prevăzute de lege va atrage nulitatea actului de subscriere, nulitate care însă ar putea fi remediată prin îndeplinirea ulterioară a cerinţelor omise ori menţionate greşit.
II. Drepturile rezervate fondatorilor
4. Alineatul (3) conţine o menţiune importantă dar incompletă în acelaşi timp, prin raportare la natura juridică şi funcţia subscripţiei publice, privită în accepţiunea sa generală, întrucât nu numai participaţiile la beneficiile societăţii şi/sau beneficiile rezervate de fondatori în folosul lor trebuie să fie acceptate de adunarea constitutivă ci şi, în mod evident şi necesar, toate celelalte elemente structurale ale actului constitutiv, elemente care, de altfel, trebuie prefigurate şi menţionate în oricare prospect de emisiune. Raţiunea legiuitorului de a se limita doar la problema beneficiilor promise subscriitorilor şi fondatorilor, raţiune pe care o intuim şi care are o anumită justificare practică, este probabil aceea de a atrage atenţia celor care acceptă oferta făcută de fondatori că acceptarea lor pe baza propunerilor fondatorilor va putea deveni eficientă, din punct de vedere juridic, iar propunerile fondatorilor privind beneficiile promise vor obliga societatea ce se va constitui doar dacă vor fi acceptate şi de către adunarea generală constitutivă. Cu alte cuvinte, oferta fondatorilor este, totuşi, una afectată de condiţie suspensivă.