Art. 20 Formalităţi specifice pentru constituirea societăţii pe acţiuni prin subscripţie publică

1. Prevederile art. 20 stabilesc câteva din regulile şi etapele de urmat în vederea constituirii societăţii, în ipoteza în care subscrierea organizată de fondatori se va fi închis. Un rol esenţial în procesul de organizare a adunării constitutive îl au publicaţiile de convocare, atât în Monitorul Oficial, Partea a IV-a cât, mai ales, cele inserate în diverse ziare cu largă răspândire.

Relativ la adunarea constitutivă, în literatura de specialitate s-a arătat că această formă de adunare a acţionarilor „este primul forum în cadrul căruia se conturează voinţa individuală a subscriitorilor, care

Citește mai mult

discută şi aprobă actul constitutiv al respectivei societăţi pe acţiuni (art. 28 din Legea nr. 31/1990). Prima adunare generală a subscriitorilor, care sunt viitorii acţionari ai societăţii, reprezintă o premisă necesară a organizării şi funcţionării unei societăţi pe acţiuni constituită prin subscripţie publică. Adunarea constitutivă reprezintă o formă exterioară a voinţei sociale, care are atribuţii similare adunării generale ordinare, cum ar fi numirea administratorilor şi cenzorilor".

Să remarcăm, în acest loc, două chestiuni esenţiale relative la publicaţiile pentru convocare:

Legiuitorul impune o modalitate cumulativă, şi nu alternativă, de efectuare a publicităţii convocării: în primul rând, în Monitorul Oficial, Partea a IV-a, şi, în al doilea rând, în două ziare de largă răspândire. Aşa fiind, efectuarea publicităţii doar printr-una din modalităţi va putea atrage, după părerea noastră, nulitatea hotărârilor adunării constitutive, nulitate ce va putea fi pronunţată de către instanţa competentă, la cererea celor lezaţi de o astfel de iregularitate.

în plan practic, publicarea în Monitorul Oficial, Partea a IV-a, în condiţiile în care această publicaţie oficială nu se poate procura decât pe bază de abonament, după ştiinţa noastră, s-a dovedit, până în prezent, cvasi inutilă; de aceea credem că, de lege ferenda, se impune renunţarea la cerinţa dublei modalităţi de realizare a publicităţii convocării adunărilor constitutive sau implementarea unei soluţii practice şi eficiente de a avea acces orice persoană interesată, în timp real, la fiecare din publicaţiile Monitorului Oficial al României.

2. în ceea ce priveşte textul aferent art. 20, care reglementează chestiunea ziarelor în care va trebui efectuată publicitatea necesară convocării, trebuie să remarcăm imprecizia lui. Cât de largă trebuie să fie răspândirea celor două ziare în care se va face anunţul de convocare: naţională, regională, locală etc.? O soluţie practică a acestei probleme ar reprezenta-o, după părerea noastră, includerea de către fondatori în prospectul de emisiune a menţiunii denumirii ziarelor în care, în termenul impus de lege, calculat de la data închiderii subscripţiei, se vor insera necesarele anunţuri pentru convocare. în astfel de condiţii, subscriitorii, acceptând conţinutul prospectului de emisiune, vor accepta şi propunerea fondatorilor privind ziarele în care se va face publicitatea necesară pentru convocare şi nu vor mai putea invoca ulterior o eventuală necunoaştere a conţinutului convocării.

3. Un rol central în vederea constituirii societăţii în modalitatea pe care o analizăm îl are adunarea constitutivă a subscriitorilor, organism deliberativ care este singurul în măsură să decidă constituirea societăţii promise de fondatori subscriitorilor. în concepţia noastră, dacă sunt întrunite toate cerinţele legale şi cele impuse prin prospectul de emisiune, adunarea constitutivă nu ar avea dreptul să refuze aprobarea constituirii societăţii promise de fondatori, fără a se antrena răspunderea contractuală faţă de subscriitorii care doresc constituirea, a acelora dintre ei care vor vota împotriva constituirii, desigur, doar în măsura în care acei subscriitori care vor fi votat «pentru» ar putea încerca diverse prejudicii în urma unei astfel de decizii negative.

4. Cu privire la natura juridică a termenului de două luni în care trebuie să aibă loc adunarea constitutivă, potrivit înştiinţărilor emise de către fondatori, suntem de părere că, faţă de formularea precisă a textului art. 20, teza penultimă, precum şi faţă de scopul urmărit de legiuitor, acest termen este unul imperativ-onerativ, nerespectarea lui de către fondatori şi/sau de către subscriitori îndreptăţindu-i pe aceia dintre ei care sunt vătămaţi în drepturile lor subiective să ceară rezoluţiunea23> promisiunii de a contracta şi obligarea celor în culpă la eventuale daune-interese specifice, în raport cu natura juridică a obligaţiei născute prin actul juridic al subscrierii.