Art. 78 Noul cod civil Respectul datorat persoanei decedate Respectul datorat persoanei şi după decesul său Respectul datorat fiinţei umane şi drepturilor ei inerente
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Respectul datorat fiinţei umane şi drepturilor ei inerente
SECŢIUNEA a 4-a
Respectul datorat persoanei şi după decesul său
Respectul datorat fiinţei umane şi drepturilor ei inerente
SECŢIUNEA a 4-a
Respectul datorat persoanei şi după decesul său
Art. 78
Respectul datorat persoanei decedate
Persoanei decedate i se datorează respect cu privire la memoria sa, precum şi cu privire la corpul său.
| ← Art. 77 Noul cod civil Prelucrarea datelor personale Respectul... | Art. 79 Noul cod civil Interzicerea atingerii memoriei persoanei... → |
|---|
1. Principiile deontologice fundamentale privind respectul datorat fiinţei umane, impuse medicilor în raporturile cu pacienţii, nu încetează nici după moartea acestora din urmă (Conseil d’£tot, ass., 2 juill. 1993, D. 1994, 74, note Peyrical, în Code civil 2007, p. 86).
2. Autopsia realizată în condiţiile legii nu poate fi caracterizată ca o atingere a integrităţii cadavrului (T.A. Nontes, 6 janv. 2000, O. 2000, IR. 101, JCP 2000, II, 10396, note S. Prieur, în Code civil 2007, p. 96).
3. Infracţiunea de profanare de morminte se săvârşeşte cu intenţie în ambele modalităţi, atât cu
Citește mai mult
intenţie directă, când se doreşte lezarea sentimentului de respect datorat morţilor şi amintirii acestora, cât şi cu intenţie indirectă, atunci când autorul nu urmăreşte şi nu doreşte să aducă atingere sentimentului de respect datorat morţilor, ci doar acceptă producerea unei asemenea urmări ca efect al acţiunii sale de ascundere a omorului prin supunerea cadavrului acţiunii de distrugere. Or, în acest context, existenţa infracţiunii de profanare nu este subordonată vreunui scop, iar dacă totuşi se constată că s-a acţionat cu un eventual scop ori mobil, acestea nu pot fi avute în vedere decât în procesul de individualizare a pedepsei. în raport cu aceste caracteristici, este deci mai periculoasă şi necesită un tratament sancţionator mai sever fapta de profanare prin care s-a urmărit şi s-a dorit ultragierea sentimentului de pietate decât aceea de profanare săvârşită doar cu prevederea rezultatului ultragiului, dar fără a se dori un asemenea rezultat care a fost numai acceptat. în consecinţă, în ipoteza în care obiectul material al infracţiunii de profanare de morminte prevăzute la art. 319 CP este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrarea ori incendierea cadavrului, urmăreşte ascunderea faptei de omor comise anterior, se vor reţine în concurs real infracţiunea de omor şi infracţiunea de profanare de morminte (I.C.C.J., S.U., dec. nr. 35/2008, M. Of. nr. 158/2009).Citește mai mult
(E. Chelaru, Drepturile personalităţii în reglementarea noului Cod civil, în Dreptul nr. 10/2011, p. 57).2. Nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de profanare de morminte dacă fapta se săvârşeşte în baza legii, cum ar fi o exhumare permisă sau ordonată în temeiul legii sau o autopsie necesară pentru stabilirea cauzei morţii (T. Toader, Drept penal român. Partea speciala, ed. a 6-a, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 472).
Dispoziţiile art. 78-81 din Codul civil sunt aplicabile şi în privinţa persoanelor decedate anterior datei intrării în vigoare a Codului civil.